Inductanta bobinelor

[ola_nicolas]

@Covaci Ioan: Ceea ce cauti (o relatie matematica universal valabila pentru calculul inductantei bobinelor cu miez magnetic) este foarte greu de gasit. De-a lungul timpului, diferti teoreticieni, incepand cu Maxwell au dat diferite relatii practice de calcul, dar in conditii strict determinate. O incercare de a trata lucrurile in mod unitar, exista in lucrarea An introduction to the art of Solenoid Inductance Calculation With emphasis on radio-frequancy applicatios, de David W Knight. Lucrarea se bazeaza insa pe cunostinte matematice mai putin accesibile unui utilizator mediu. Daca iti foloseste, atunci spor la lectura si la utilizarea a ceea ce ti-ar putea folosi. Daca nu, atunci poate va fi de folos altor utilizatori pasionati in domeniu.

 

ola_nicolas

[covaci ioan]

Da asa este aveti mare dreptate, nu se  poate ca o relatie sa fie valabila pentru toate tipurile de miez pentru ca am observat ca  permeabilitatea efectiva este mult influientata de forma geometrica, pozitia intrefierului, tipul materialului, si bine inteles in mod  esential de dimensiunea sa,(si multe  alte particularitati greu de calculat pentru a obtune o permeabilitate efectiva precisa)

 Foarte interesant si util celor care vor sa inteleaga in profunzime aceste fenomene este articolul din link-ul de mai sus(un pic mai greu pentru mine cu engleza). Va multumesc mult si apreciez cunostintele dumnevoastra (pentru ca inteleg ca ati invatat foarte mult) si preocuparea in domeniu magnetismului!

Editat August 5, 2018 de covaci ioan

[covaci ioan]

Am inteles cum se calculeaza lungimea medie si lungimea efectiva  a campului magnetic in miez.

Dar volumul efectiv al miezului nu am inteles cum si prin ce masuratori geometrice se  se poate  determina pentru ca am observat ca el difera de cel geometric  (ma refer doar la miezurile EE, EI, UU, UI cu sectiune dreptunghiulara sau cu bratul central rotund care sunt cel mai fregvent utilizate, nu la cele cu diferite forme pe care le intalnim in aparatura moderna, TVlcd, monitoare PC, care au alte relati de calcul complicate specifice formei lor stiute in amanunt poate doar de fabricant)

Editat August 5, 2018 de covaci ioan

[gsabac]

Am inteles cum se calculeaza lungimea medie si lungimea efectiva  a campului magnetic in miez.

Dar volumul efectiv al miezului nu am inteles cum si prin ce masuratori geometrice se  se poate  determina pentru ca am observat ca el difera de cel geometric  (ma refer doar la miezurile EE, EI, UU, UI cu sectiune dreptunghiulara sau cu bratul central rotund care sunt cel mai fregvent utilizate, nu la cele cu diferite forme pe care le intalnim in aparatura moderna, TVlcd, monitoare PC, care au alte relati de calcul complicate specifice formei lor stiute in amanunt poate doar de fabricant)

Ati postat ca ati inteles cum se calculeaza lungimea efectiva, puteti sa exemplificati pentru miez EI?

Pentru calculat volumul geometric nu este nici o problema, dar pentru cel efectiv, suprafata efectiva

  sau lungimea efectiva, studiati pozele din atasament, de la ABB-COMSOL.

In prima poza sunt aratate densitatile fluxurilor de suprafata, iar in a doua densitatea fluxul intern pe sectiunea mediana.

Aceste fluxuri depind de geometria fiecarui miez si este cam dificil de calculat valori efective.

Click pentru marire.

 

@gsabac

Editat August 6, 2018 de gsabac

[covaci ioan]

Eu am incercat sa calculez  l_e  dupa metoda din postarea #44 a domnului ola_nicolas  la miezul de tip U. la cel de tip EE la-m impartit in  doua dupa axa de simetrie ( si folosind o singura jumatate)  deci miezul devenind astfel UU si aplicand procedeul din imaginea acelei postari .

Eu am incercat mai multe dimensiuni de miezuri si le-am calculat cu ajutorul programului ferroxcube iar rezultatele erau foarte apropiate de cele calculate prin aceasta metoda.

Foarte importante imaginile din postarea dumneavoastra , ma ajuta sa inteleg mult  mai bine distributia campului magnetic in miez(tare interesant ca densitatea mai mare se afla spre periferia miezului)

 

Va multumesc foarte mult!

Editat August 6, 2018 de covaci ioan

[covaci ioan]

,

Editat August 6, 2018 de covaci ioan

[ola_nicolas]

Atasez aici doua imagini care sintetizeaza calculul unui miez UU necunoscut, pe care l-am avut prin recuzita, de la un transformator de linii. De preferat este a se utiliza un program de proiectare asistata de tipul NanoCAD. Am dat undeva in acest topic un link pentru descarcarea de pe internet a unui asemenea program. Metodologia de determinare a parametrilor geometrici prezentata aici se bazeaza pe indicatiile standardului de stat romanesc STAS 10099-75, iar terminologia din acest standard este specificata in STAS 9543-74. Etapele sunt urmatoarele:

1. Se face o schita cotata in detaliu (de preferat la scala 1:1) pentru cel putin una dintre piesele componente, daca sunt identice. Daca nu, atunci se vor schita amandoua. In imaginea 1 schita este situata in partea stanga jos;

2. Se face in conformitate cu schita un desen tridimensional al celor doua miezuri asezate fata in fata in pozitia in care lucreaza:

3. Se fac patru sectiuni prin miez, cate una pentru fiecare latura a ansamblului celor doua U-uri si se deplaseaza plan-paralel la o distanta suficienta de corpul 3D asamblat:

4. Se determina centrele de inertie ale celor 4 sectiuni si se duc prin aceste centre, 4 drepte paralele d₁, d₂, d₃ si d₄, reprezentate in imagini prin patru segmene de dreapta de culoare albastra. De obicei programele de tip AutoCAD au instrumente special prevazute in acest scop. Cei care nu au un program performant, sau care lucreaza clasic cu creionul pe hartie se vor documenta cum se determina centrul de inertie al unui corp geometric care poate fi descompus in figuri geometrice simple si vor determina pozitia acestor centre;

5.  Daca miezurile sunt de tipul UU, EE sau EI cu sectiunea rectangulara, atat pentru coloana bobinei cat si pentru jug, atunci lucrurile se simplifica si se va uniliza metoda descrisa de mine intr-o postare anterioara. Daca profilul coloanei pentru bobina si/sau pentru jug au forme geometrice complexe, atunci se va determina pentru fiecare dintre sectiunile realizate la punctul 3, cercul echivalent. Acesta este un cerc care are o arie egala cu aria sectiunii complexe corespunzatoare. Raza acestor cercuri se determina cu relatia R_i=sqrt(A_i/?) - unde sqrt(x) reprezinta radacina patrata din marimea x;

6. Pentru fiecare pereche de cercuri echivalente care se invecineaza in zona unui colt al miezului se calculeaza media aritmetica R_i,i+1=(R_i+R_i+1)/2. Vor rezulta patru valori, notate R₁₂, R₂₃, R₃₄ si R₄₁;

7. Se racordeaza cele 4 segmente de dreapta d₁, d₂, d₃ si d₄, in zona de intersectare pri 4 arce de cerc avand razele calculate la punctul 6. Capetele acestor arce se unesc prin 4 segmente de dreapta. Conturul rezultat este chiar conturul liniei medii al campului magnetic. Se determina lungimile acestor 4 arce de cerc, fie prin calcul direct, fie prin instrumentele puse la dispozitie de programul de proiectare asistata. Se determina in mod asemanator cele patru segmente care unesc aceste arce de cerc;

8. Deoarece capetele celor 4 arce de cerc se sprijina la fiecare capat pe centrele a doua cercuri echivalente de arii diferite (determinate la punctul 5) se calculeaza ariile efective medii pentru zonele de colt, ca medie aritmetica a ariilor celor doua cercuri echivalente adiacente. Rezulta astfel ariile A₁₂, A₂₃, A₃₄ si A₄₁;

9. Se calculeaza apoi constanta c₁, ca suma a rpoartelor dintre lungimile portiunilor de miez si ariile cercurilor echivalente corespunzatoare scelorasi portiuni. Se calculeaza de asemenea constanta c₂, ca suma a rpoartelor dintre lungimile portiunilor de miez si patratele ariilor cercurilor echivalente corespunzatoare scelorasi portiuni;

10. Se calculeaza lungimea efectiva a liniei de flux a torului echivalent, cu relatia l_e=c₁²/c₂. Se calculeaza aria efectiva a torului echivalent, cu relatia A_e=c₁/c₂. Se calculeaza volumul torului echivalent, cu relatia V_e=l_eA_e. Se poate face o comparatie a lungimii totale a liniei de camp magnetic determinata prin insumarea lungimilor portiunilor elementare de circuit magnetic, cu cea rezultata din relatia indicata, pentru a vedea ca ele nu coincid, desi sunt foarte apropiate. Acest lucru, rezulta din faptul ca in zonele de collt, sectiunea nu este de regula una constanta. Un calcul foarte precis, ar trebui sa se bazeze pe o matematica mult mai sofisticata. Avand in vedere insa ca proiectantii miezurilor de diferite forme, respecta anumite reguli care duc la rezultate apropiate de realitate, rezulta ca algoritmul de mai sus, se poate utiliza in cele mai multe cazuri cu succes. Fac mentiunea cu acest prilej ca la algoritmul prezentat in postarea #44 pentru un miez romanesc de tipul UI, fie din graba la diferitele activitati pe care le am, fie din superficialitate, am omis faza determinarii cercurilor echivalente ale celor 4 sectiuni de coloana. Daca Donpetru citeste aceste postari, poate isi va face candva timp sa inlocuim imaginile de acolo si eventual sa facem si niste specificari mai detaliate, astfel incat cei care vor lucra dupa acele indicatii, sa aiba si garantii de succes. Atentie atunci cand faceti desenele detaliate ale pieselor miezului, cotati si diferenta pentru intrefier, intrucat ele pot fi prevazute din fabrica cu posibilitatea gaparii doar pe coloana pentru bobina. Miezul pe UU necunoscut pe care l-am avut drept model in acest algoritm, are coloanele rotunde imperceptibil mai scurte decat celelalte, lucru care presupune existenta unui intrefier foarte fin (de ordinul a cel mult 0,1 mm). Desi am observat acest lucru de la inceput, am tratat miezul ca pe unul fara intrefier. In cazul cand aveti astfel de miezuri, cotati in desene si diferenta pentru intrefier. Rezolvarea acestui caz este putin mai complicata, deoarece va trebui mai intai sa faceti un calcul al ariei efective a portiunii de intrefier. Aceasta va fi bineinteles mai mare decat Ae si in consecinta volumul echivalent va fi volumul echivalent al portiunii din ferita a torului de inlocuire. plus volumul real (nu cel geometric) al intrefierului. Numai in acest mod vaeti putea realiza calcule ulterioare eficiente.

 

In ceea ce priveste miezurile de tip EE sau EI cu coloana cilindrica centrala, sau miezurile cu forme speciale, care pot merge de la cele de tipul EC si pana la cele de tip oala, pentru acestea algoritmul este putin mai complicat. Imi pare rau ca nu am la dispozitie un miez Ferroxcube, sau chiar si de o alta marca din tipurile avute in vedere. In cataloage nu sunt date dimensiunile geometrice in detaliu pentru forma diferitelor miezuri si de aceea acestea nu pot fi surse de informare decat partiale. Am insa la dispozitie in STAS-urile romanesti desene detaliate dupa un miez de ripul RM si unul de tip oala. Pentru cei interesati, am sa intocmesc in postari separate algoritmi de determinare pentru aceste doua tipuri de miezuri. Nu stiu insa care vor fi orizonturile de timp pentru fiecare dintre ele.

 

 

Post Scriptum:

 

 

... tare interesant ca densitatea mai mare se afla spre periferia miezului ...

 

 

Expresia magnetic flux density, desemneaza de fapt marimea pe care noi o numim inductie magnetica, iar ea este presupusa uniform distribuita in volumul echivalent al miezului.

Editat August 6, 2018 de ola_nicolas

[covaci ioan]

Cred ca am gresit cand am spus ca densitatea de flux este mai mare la periferie  pentru ca am analizat in graba dupa culoare cele doua imagini ulterior cand mam uitat cu atentie am observat ca pe scalele de culori din dreapta fiecarei imagini valorile fluxului erau notate cu valori diferite  pentru aceeiasi coloratie a scalelor din cele doua poze.

 Dupa ce am vazut din aceste imagini cum se repartizeaza fluxul prin miez am inteles ca pentru calcularea acestor valori efective sunt necesare alte relatii de calcul in plus fata de cele geometrice mult mai complexe si care cred ca sunt dezvoltate si utilizate doar de catre producator si sunt specifice in parte fiecarei forme geometrice a miezului. Pentru utilizatori sunt importante in final doar aceste valori efective pe baza carora se efectueaza calcularea inductivitati bobinei (precum si a altor parametri).

 Totusi eu am fost curios sa inteleg mai bine comportamentul miezului magnetic. Datorita cunostintelor , amabilitati si bunavointei dumneavoastra am inteles intr-o oarecare masura aceste fenomene.

 Va multumesc foarte mult!

[ola_nicolas]

Corectez pentru toate schemele de tipul celor din postarea #82. Unitatea de masura pentru constanta c₂ este mm^-3 si nu mm^-2.

[gsabac]

@ola_nicolas,  felicitari pentru calculele geometrice pe care le-ati exemplificat.

In atasament este un ghid standard pentru calcularea valorilor efective prin metode geometrice, pentru diverse

 tipuri de miezuri, EI, EE, U, UU, TOR, oale diverse, miez de transformator de televizor, etc.

 si deasemenea calcule cu combinatii de sectiuni dreptunghiulare si rotunde.

Marimile geometrice efective sunt valabile pentru orice temperatura, spre deoasebira de marimile magnetice 

 care sunt puternic dependente. Click pentru marire.

   

Utilizarea unui intrefier stabilizeaza dependenta de temperatura, dar mareste volumul de cupru,

  deci pierderile in cupru.

 

@gsabac

   

Calculation effective parameters of magnetic parts.pdf

Editat August 7, 2018 de gsabac

[covaci ioan]

Atasez aici doua imagini care sintetizeaza calculul unui miez UU necunoscut, pe care l-am avut prin recuzita, de la un transformator de linii. De preferat este a se utiliza un program de proiectare asistata de tipul NanoCAD. Am dat undeva in acest topic un link pentru descarcarea de pe internet a unui asemenea program. Metodologia de determinare a parametrilor geometrici prezentata aici se bazeaza pe indicatiile standardului de stat romanesc STAS 10099-75, iar terminologia din acest standard este specificata in STAS 9543-74. Etapele sunt urmatoarele:

1. Se face o schita cotata in detaliu (de preferat la scala 1:1) pentru cel putin una dintre piesele componente, daca sunt identice. Daca nu, atunci se vor schita amandoua. In imaginea 1 schita este situata in partea stanga jos;

2. Se face in conformitate cu schita un desen tridimensional al celor doua miezuri asezate fata in fata in pozitia in care lucreaza:

3. Se fac patru sectiuni prin miez, cate una pentru fiecare latura a ansamblului celor doua U-uri si se deplaseaza plan-paralel la o distanta suficienta de corpul 3D asamblat:

4. Se determina centrele de inertie ale celor 4 sectiuni si se duc prin aceste centre, 4 drepte paralele d₁, d₂, d₃ si d₄, reprezentate in imagini prin patru segmene de dreapta de culoare albastra. De obicei programele de tip AutoCAD au instrumente special prevazute in acest scop. Cei care nu au un program performant, sau care lucreaza clasic cu creionul pe hartie se vor documenta cum se determina centrul de inertie al unui corp geometric care poate fi descompus in figuri geometrice simple si vor determina pozitia acestor centre;

5.  Daca miezurile sunt de tipul UU, EE sau EI cu sectiunea rectangulara, atat pentru coloana bobinei cat si pentru jug, atunci lucrurile se simplifica si se va uniliza metoda descrisa de mine intr-o postare anterioara. Daca profilul coloanei pentru bobina si/sau pentru jug au forme geometrice complexe, atunci se va determina pentru fiecare dintre sectiunile realizate la punctul 3, cercul echivalent. Acesta este un cerc care are o arie egala cu aria sectiunii complexe corespunzatoare. Raza acestor cercuri se determina cu relatia R_i=sqrt(A_i/?) - unde sqrt(x) reprezinta radacina patrata din marimea x;

6. Pentru fiecare pereche de cercuri echivalente care se invecineaza in zona unui colt al miezului se calculeaza media aritmetica R_i,i+1=(R_i+R_i+1)/2. Vor rezulta patru valori, notate R₁₂, R₂₃, R₃₄ si R₄₁;

7. Se racordeaza cele 4 segmente de dreapta d₁, d₂, d₃ si d₄, in zona de intersectare pri 4 arce de cerc avand razele calculate la punctul 6. Capetele acestor arce se unesc prin 4 segmente de dreapta. Conturul rezultat este chiar conturul liniei medii al campului magnetic. Se determina lungimile acestor 4 arce de cerc, fie prin calcul direct, fie prin instrumentele puse la dispozitie de programul de proiectare asistata. Se determina in mod asemanator cele patru segmente care unesc aceste arce de cerc;

8. Deoarece capetele celor 4 arce de cerc se sprijina la fiecare capat pe centrele a doua cercuri echivalente de arii diferite (determinate la punctul 5) se calculeaza ariile efective medii pentru zonele de colt, ca medie aritmetica a ariilor celor doua cercuri echivalente adiacente. Rezulta astfel ariile A₁₂, A₂₃, A₃₄ si A₄₁;

9. Se calculeaza apoi constanta c₁, ca suma a rpoartelor dintre lungimile portiunilor de miez si ariile cercurilor echivalente corespunzatoare scelorasi portiuni. Se calculeaza de asemenea constanta c₂, ca suma a rpoartelor dintre lungimile portiunilor de miez si patratele ariilor cercurilor echivalente corespunzatoare scelorasi portiuni;

10. Se calculeaza lungimea efectiva a liniei de flux a torului echivalent, cu relatia l_e=c₁²/c₂. Se calculeaza aria efectiva a torului echivalent, cu relatia A_e=c₁/c₂. Se calculeaza volumul torului echivalent, cu relatia V_e=l_eA_e. Se poate face o comparatie a lungimii totale a liniei de camp magnetic determinata prin insumarea lungimilor portiunilor elementare de circuit magnetic, cu cea rezultata din relatia indicata, pentru a vedea ca ele nu coincid, desi sunt foarte apropiate. Acest lucru, rezulta din faptul ca in zonele de collt, sectiunea nu este de regula una constanta. Un calcul foarte precis, ar trebui sa se bazeze pe o matematica mult mai sofisticata. Avand in vedere insa ca proiectantii miezurilor de diferite forme, respecta anumite reguli care duc la rezultate apropiate de realitate, rezulta ca algoritmul de mai sus, se poate utiliza in cele mai multe cazuri cu succes. Fac mentiunea cu acest prilej ca la algoritmul prezentat in postarea #44 pentru un miez romanesc de tipul UI, fie din graba la diferitele activitati pe care le am, fie din superficialitate, am omis faza determinarii cercurilor echivalente ale celor 4 sectiuni de coloana. Daca Donpetru citeste aceste postari, poate isi va face candva timp sa inlocuim imaginile de acolo si eventual sa facem si niste specificari mai detaliate, astfel incat cei care vor lucra dupa acele indicatii, sa aiba si garantii de succes. Atentie atunci cand faceti desenele detaliate ale pieselor miezului, cotati si diferenta pentru intrefier, intrucat ele pot fi prevazute din fabrica cu posibilitatea gaparii doar pe coloana pentru bobina. Miezul pe UU necunoscut pe care l-am avut drept model in acest algoritm, are coloanele rotunde imperceptibil mai scurte decat celelalte, lucru care presupune existenta unui intrefier foarte fin (de ordinul a cel mult 0,1 mm). Desi am observat acest lucru de la inceput, am tratat miezul ca pe unul fara intrefier. In cazul cand aveti astfel de miezuri, cotati in desene si diferenta pentru intrefier. Rezolvarea acestui caz este putin mai complicata, deoarece va trebui mai intai sa faceti un calcul al ariei efective a portiunii de intrefier. Aceasta va fi bineinteles mai mare decat Ae si in consecinta volumul echivalent va fi volumul echivalent al portiunii din ferita a torului de inlocuire. plus volumul real (nu cel geometric) al intrefierului. Numai in acest mod vaeti putea realiza calcule ulterioare eficiente.

 

In ceea ce priveste miezurile de tip EE sau EI cu coloana cilindrica centrala, sau miezurile cu forme speciale, care pot merge de la cele de tipul EC si pana la cele de tip oala, pentru acestea algoritmul este putin mai complicat. Imi pare rau ca nu am la dispozitie un miez Ferroxcube, sau chiar si de o alta marca din tipurile avute in vedere. In cataloage nu sunt date dimensiunile geometrice in detaliu pentru forma diferitelor miezuri si de aceea acestea nu pot fi surse de informare decat partiale. Am insa la dispozitie in STAS-urile romanesti desene detaliate dupa un miez de ripul RM si unul de tip oala. Pentru cei interesati, am sa intocmesc in postari separate algoritmi de determinare pentru aceste doua tipuri de miezuri. Nu stiu insa care vor fi orizonturile de timp pentru fiecare dintre ele.

 

Miez UU necunoscut.PNGMiez UU necunoscut_.PNG

 

Post Scriptum:

 

 

 

Expresia magnetic flux density, desemneaza de fapt marimea pe care noi o numim inductie magnetica, iar ea este presupusa uniform distribuita in volumul echivalent al miezului.

Excelenta aceasta postare si exemplul de calcul din imagine, acuma am inteles cum se determina aceste valori efective. Am calculat cu aceasta metoda trei miezuri cu sectiuni dreptungiulare de tipul EE pe care le am la dispozitie   dupa ce am procedat cum ati spus intr-o postare anterioara, impartindule imaginar in doua dupa axa de simetrie si suprapunand cele doua piese rezultand o singura piesa UU dar cu o grosime dubla, iar in continuare am aplicat aceasta metoda de calcul din imaginea postari, rezultatele au fost exact la fel cu cele calculate de ferroxcube.

 Va multumesc foarte mult pentru ca ati avut amabilitatea de a pune la dispozitie aceste documentatii foarte utile! 

Editat August 10, 2018 de covaci ioan

[covaci ioan]

@ola_nicolas,  felicitari pentru calculele geometrice pe care le-ati exemplificat.

In atasament este un ghid standard pentru calcularea valorilor efective prin metode geometrice, pentru diverse

 tipuri de miezuri, EI, EE, U, UU, TOR, oale diverse, miez de transformator de televizor, etc.

 si deasemenea calcule cu combinatii de sectiuni dreptunghiulare si rotunde.

Marimile geometrice efective sunt valabile pentru orice temperatura, spre deoasebira de marimile magnetice 

 care sunt puternic dependente. Click pentru marire.

    efectul gap cu temperatura.jpg

Utilizarea unui intrefier stabilizeaza dependenta de temperatura, dar mareste volumul de cupru,

  deci pierderile in cupru.

 

@gsabac

Foarte util fisierul din link cuprinde multe forme geometrice de miez.

 Multumesc!

[ola_nicolas]

... In atasament este un ghid standard pentru calcularea valorilor efective prin metode geometrice, pentru diverse

 tipuri de miezuri, EI, EE, U, UU, TOR, oale diverse, miez de transformator de televizor, etc. ..

 

Nu este un ghid de calcul, ci este standardul indian din 1974 pentru reguli de calcul relative la miezuri magnetice din ferita, inclusiv relatiile de calcul, importante pentru acea vreme. M-am uitat putin pe el si este aproape identic cu STAS 10099-75. Cand voi avea putin timp disponibil, am sa scanez cele cateva pagini din STAS-ul romanesc. Ideea este ca standardul nostru nu este cu nimic mai prejos decat altele de acelasi gen si pentru aceleasi domenii. Un ghid de calcul al geometriei miezurilor magnetice, este mult mai complicat in ziua de astazi - au trecut totusi peste 40 de ani de atunci. In acea vreme in care miezurile din ferita erau la inceputul dezvoltarii, standardele impuneau niste reguli pentru minimizarea suprafetelor coloanelor si ale jugurilor magnetice. Au aparut intre timp tipuri de miezuri asimetrice si cu mult surplus de material, care nu mai respecta acele reguli decat cu mare aproximatie. Un exemplu ar fi miezurile EPxx. Am incercat pe parcursul topicului sa demonstrez ca astazi nu mai sunt esentiale acele relatii de calcul, daca dispunem de programe de proiectare asistata. De fapt le putem ignora cu totul. Ele pot fi furnizate printr-o simpla combinatie de taste, sau prin click pe o anumita comanda din bara de unelte a programului respectiv. Asa dupa cum spuneam, nu trebuie decat sa furnizam programului de proiectare asistata un desen geometric bine executat la scala 1:1.

 

 

... Marimile geometrice efective sunt valabile pentru orice temperatura, spre deoasebira de marimile magnetice 

 care sunt puternic dependente. ...

 

... Utilizarea unui intrefier stabilizeaza dependenta de temperatura ...

   

 

Nu intrefierul este dependent de temperatura, ci permeabilitatea magnetica efetiva a miezului. De regula insa furnizorul de ferite, indica si temperatura optima la care functioneaza dispozitivele construite cu acele miezuri. De aceea calculul se face in conformitate cu datele de catalog. La miezurile recuperate, nu avem decat sa incercam sa estimam tipul de miez disponibil. De aceea, cei care dispun de un inductantmetru cu o precizie acceptabila, este bine daca inainte de a demonta un dispozitiv magnetic (soc, transformator, etc.) sa masoare mai intai inductanta la rece a bobinei (bobina primara in cazul transformatoarelor). Este mult mai util decat sa incercam sa ne dotam cu un adevarat laborator de studii magnetice. Aceasta inductanta se va nota apoi pe o eticheta auto-colanta care se va aplica direct pe miezul respectiv. Atunci cand vom dori sa utilizam miezul, nu avem decat sa consultam diferite cataloage pentru miezuri din ferita si pe baza datelor de acolo sa tragem concluzii cu privire la caracteristicile acelui material. O alta modalitate practica simpla de determinare a tipului de ferita, este pe baza calculari densitatii acelui material, asa dupa cum am mai mentionat intr-o postare anterioara. Pentru aceasta nu avem nevoie decat de un cantar de precizie medie cu accuratetea de 0,1 %. Intocmim apoi un desen cat mai precis si detaliat la scala 1:1 intr-un program de proiectare asistata. Determinam pe baza lui volumul, dupa care impartim masa obtinuta prin cantarire directa la volumul miezului. Densitatea rezultata o vom compara cu densitatile diferitelor materiale feritice din cataloage si vom trage concluzii importante.

Editat August 12, 2018 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

... Aceasta inductanta se va nota apoi pe o eticheta auto-colanta care se va aplica direct pe miezul respectiv ...

 

Pe aceeasi eticheta se va nota in afara de inductanta, si numarul de spire determinat la dezasamblare.

[covaci ioan]

Nu inteleg de ce cele doua constante ale miezului c1 si c2 se noteaza cu ce doi exponenti mm-1 si respectiv mm

-3 si ce importanta au ei?

Editat August 12, 2018 de covaci ioan