Sari la conținut

Postări Recomandate

Da acum e mai Ok, insa nu inteleg cum se determina pentru acest tip de miez , y, y1, y3, si de ce  L=A1/y1=A3/y3=12,063 si nu 29,71 iar l=A3/2*y3=29,84 si nu 14,92 cum rezulta din calculul matematic . Foarte bine ca a-ti facut corecti, dar cred ca mai trebuie  putin corectat si complectat!

 Va multumesc.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Postat (editat)

Iata ca deja in atasamentul al treilea inlocuit de donpetru, s-a strecurat o noua greseala. Au fost ilustrate cele doua cazuri posibile de determinare a razelor R12/R41 si respectiv R23/R34, fara a redacta relatiile in mod corespunzator. Din acest motiv, reiau aici cel de al 3-lea atasament al postarii #92. AutoCAD-ul este un instrument de o mare acuratete a calculelor, insa este greu de utilizat atunci cand se cere o redactare precisa a studiului efectuat. Imi cer scuze pentru inconveniente. Asa dupa cum se poate observa, in calcule s-a utilizat un format cu 8 cifre semnificative dupa virgula. In realitate sunt suficiente doar trei cifre semnificative, avand in vedere ca prin mijloacele curente de masurare nici nu pot fi determinate mai multe. Se obtine asadar o lungime le=41,2 mm, prin comparatie cu 41,1 mm, valoarea din catalog, Ae=81 mm2, prin comparatie cu 78,8 mm2 valoarea din catalog si respectiv Ve=3341 mm3, prin comparatie cu valoarea de 3230 mm3 din catalog. In cazul lungimii liniei medii efective de camp, eroarea este de sub 1 %, in timp ce pentru aria efectiva si volumul efectiv aceste erori sunt in jur de 3 %. Asemenea erori sunt multumitoare in cele mai multe cazuri.

attachicon.gifMiez EP20 Ferroxcube__

Eu cred ca rezultatele obtinute prin aceasta metoda de calcul  sunt foarte bune, tinand cont ca acest tip de miez EP are o forma geometrica destul de complexa !

Editat de covaci ioan

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Postat (editat)

Toate miezurile care au coloana de forma rotunda, sau de o alta forma decat cea rectangulara trebuie tratate la fel ca cea din exemplul prezentat. Prin operatiile descrise acolo, miezul este echivalat cu unul cu coloane si juguri rectangulare. Ar mai fi posibila si echivalarea miezului intr-unul de tip "oala" si tratarea ulterioara a calculului, precum in standardul corespunzator acestui tip de miez. Avand in vedere insa ca cea mai comuna forma de miez este cel avand coloanele si jugurile de forma rectangulara, eu am prezentat aceasta metodologie de echivalare. In partea din stanga jos a atasamentului principal din postarea #92, au fost indicate o serie de relatii matematice pentru calculul anumitor dimensiuni. Aceste relatii sunt valabile numai pentru acest tip de miez. Pentru alte tipuri de miezuri echivalate cu unul de forma rectangulara, aceste relatii se vor deduce in mod specific. Am sa incerc in limita timpului disponibil sa mai intocmesc modele de echivalare si pentru alte tipuri de miez, pornind de la desenele indicate in catalogul Ferroxcube 2013.

 

 

Da acum e mai Ok, insa nu inteleg cum se determina pentru acest tip de miez , y, y1, y3, si de ce  L=A1/y1=A3/y3=12,063 si nu 29,71 iar l=A3/2*y3=29,84 si nu 14,92 cum rezulta din calculul matematic . ..

 

Marimea y, nu este altceva decat distanta dintre centrele de inertie ale celor doua coloaneale unei jumatati din miezul considerat. El va rezulta din operatiile pe cate le facem ca sa determinam aceste puncte. Eu personal le-am luat din indicatiile anexe ale programului AutoCAD cu care am lucrat. Marimile y1 si y3 reprezinta latimile coloanelor rectangulare echivalente si rezulta din sistemul de 2 ecuatii cu 2 necunoscute indicat in penultima relatie din partea stanga jos a atasamentului principal din postarea #92. Sistemul se poate rezolva atat analitic, prin metodele cunoscute, cat si numeric pe un program de calcul precum SMath Studio. Marimea l este lungimea (grosimea) celor doua miezuri echivalente de tipul UU suprapuse unul peste celalalt. Pe cota de desen s-a strecurat o greseala, pe care trebuie sa o corectati. Marimea l este data de relatia (4) si se verifica cu raportul A3/y3. Relatia indicata la cota din desen s-a referit initial doar la lungimea (grosimea) unei jumatati din miezul echivalent. Asa dupa cum am mai scris, pana la forma pe care am publicat-o, am facut mai multe variante de calcul. De aceea, unele relatii indicate in desen au ramas neredactate, din neatentia mea, datorata lipsei timpului necesar. Ea trebuie corectata in conformitate cu relatia de calcul (4).

 

 

...Foarte bine ca a-ti facut corecti, dar cred ca mai trebuie  putin corectat si complectat!

 Va multumesc.

 

Imi pare rau ca inca mai exista greseli in atasamentele prezentate de mine, insa a realiza asemenea exemple de calcul pe o singura pagina A4 intr-un program de tip AutoCAD, solicita foarte mult timp, in special atunci cand trebuie facuta redactarea. Eu nu dispun de foarte mult timp, asa incat cei interesati vor trebui sa corecteze erorile singuri, incercand sa inteleaga modul de calcul, pe care va trebui sa il parcurga singuri in acest scop. Daca mai exista si alte erori de redactare in atasamentul din postarea #92, le voi clarifica la cererea celor interesati.

Editat de ola_nicolas

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Intradevar aceste calcule necesita mult timp, eu va multumesc pentru munca si timpul acordat in alcatuirea acestei sinteze foarte utila pentru intelegerea metodei de calcul a miezurilor. 

 Eu cred ca aceasta sinteza va fi de un real folos tuturor celor care vor fi pusi in situatia  de a face astfel de calcule.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Doua metode practice, sigure si fara posibilitate de greseli, masurarea cu ata si cu lichid.

Singurul inconvenient este ca nu se pot face lucrari sau referate laborioase.

 

@gsabac

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Postat (editat)

Intradevar aceste calcule necesita mult timp...

 

Cei care vor sa isi proiecteze singuri transformatoarele, trebuie sa isi asume acest timp. Nu exista timp pierdut, atunci cand vrei sa inveti ceva util.

Editat de ola_nicolas

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

O problema care afecteaza major acuratetea masuratorilor provine din punctul initial

  de pe ciclul  de histerezis,  de aceea mai intii ferita trebuie demagnetizata,

  prin cicluri de histerezis successive  spre zero, apoi se pot face masuratori corecte. Aceasta demagnetizare cred ca trebuie aplicata si miezurilor noi. 

 post-24607-0-16348700-1535780304.jpg

In poza sunt trei cercuri portocalii, la diverse  inductii remanente, care dau valori mult

  diferite la semnal mic,  care este folosit la masurarea inductantei si implicit Al.

De fapt la semnal mic, in aceste puncte de functionare se obtin cicluri de histerezis minore,

 prin care aparatul de masura masoara inductanta,  ca in poza.

  post-24607-0-57097000-1535781123.jpg

Deci cum se face demagnetizarea, mai ales la miezurile cu intrefier.

 

@gsabac

Editat de gsabac
  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Apropos de timp. Mi-am facut ceva timp si am scanat standardul romanesc STAS 10099-75, pe care il atasez in format pdf spre utilizarea celor interesati. Se poate constata cu aceasta ocazie ca standardul indian postat de domnul Sabac nu prea contine nimic in plus. Sfatul meu pentru cei interesati este de a cauta normele si standardele tehnice romanesti, care nu sunt cu nimic mai prejos decat cele starine. Veti gasi lucruri nesperat de utile.

 

STAS 10099-75.pdf

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Apropos de timp. Mi-am facut ceva timp si am scanat standardul romanesc STAS 10099-75, pe care il atasez in format pdf spre utilizarea celor interesati. Se poate constata cu aceasta ocazie ca standardul indian postat de domnul Sabac nu prea contine nimic in plus. Sfatul meu pentru cei interesati este de a cauta normele si standardele tehnice romanesti, care nu sunt cu nimic mai prejos decat cele starine. Veti gasi lucruri nesperat de utile.

 

attachicon.gifSTAS 10099-75.pdf

Intradevar la o examinare sumara nu prea am observat diferente semnificative, eu am facut mai multe calcule dupa aceasta metoda din postarea domnului @gsabac iar rezultatele erau idientice cu cele ale ferroxcube. Eu sunt convins ca nici standardul rominesc nu este mai prejos de cele straine.

Daca examinam cu atentie schemele unor aparate profesionale  de poductie romaneasca (ex. osciloscoape, generatoare de semnal, fregventmetre, multimetre etc. produse de IEMI) si le comparam cu ale altor aparate de productie straina produse la aceea vreme, vom constata ca cele romanesti NU sunt cu nimic mai prejos. 

De aici putem concluziona ca si romania a avut si cred ca mai are cati-va ingineri de mare valoare capabili de realizari extraordinare!

Va multumesc.

Editat de covaci ioan

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.