Jump to content

Recommended Posts

Un apropiat al meu, a facut o revizie la apartamentul pe care l-a cumparat asta vara in orasul Slatina. Montaj gresie, faianta, parchet, vreo 2 pereti falsi pentru a modifica spatiul, zugravit cu lavabila, etc. Una peste alta lucrarile au avut un volum destul de important, prelungindu-se vreo 2 luni de zile. In pragul operatiunilor de mutare, a constatat insa ca din cele 10 prize electrice, functionau numai 2. M-a chemat sa investigam impreuna cauzele. Am constatat ca la una dintre prize nu avea faza, in timp ce toate celelalte 7 prize defecte aveau faza, dar nu exista legatura la nul. Am mai constatat ca circuitele de lumina erau pozate prin tavan, in timp ce circuitele prizelor erau pozate prin pardoseala. Am tras concluzia ca lucratorii constructori, in zelul lor de a termina lucrarea cat mai repede, au sectionat in mod inconstient (sau nu?!) reteaua prizelor in cel putin doua locuri. Problema este urgenta si de aceea am procurat din comert un dispozitiv pentru detectarea cablurilor electrice sub tensiune, ingropate. Pe langa faptul ca dispozitivul sesizeaza doar traseul fazei retelelor de curent alternativ (nu si nulul) el s-a dovedit foarte putin sensibil, astfel incat semnalele sesizate sunt nesigure, in functie de cat de adanc este ingropat cablul. Jucandu-ma insa cu dispozitivul pe langa laptop, am constatat ca el devine activ si sesizeaza tensiunile specifice si inca de la o distanta destul de mare - peste 25 cm. Senzorul detectorului este capacitiv si este garantat de producator pentru tensiuni de maximum 250 V si frecvente de cel mult 500 Hz. Am inteles asadar ca desi limitata de producator, frecventa nu este totusi o problema, deoarece sursele in comutatie ale calculatoarelor au frecvente mult mai mari. De aceea, cei care cunosc surse in comutatie ieftine, care ridica tensiunea de la cativa volti, la 230... 250V, sau au realizat vreo schema de acest tip,  in regim de hobby, ii rog sa le prezinte aici. Ideea este ca as vrea sa utilizez o asemenea sursa, ca sa injectez un semnal de inalta tensiune, la o frecventa de aproximativ 500 Hz, atat pe traseele fazelor cat si pe cele ale conductorilor de nul, dupa ce scot reteaua de sub tensiune. In acest fel, sper sa sensibilizez dispozitivul de detectie de care dispun si sa rezolv problema. Problema este de maxima urgenta si de aceea ii rog pe cei care au idei, sa le prezinte aici cat mai repede posibil.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Buna ziua,

Cel mai usor si fara investitie.

Un amplificator audio, un telefon inteligent(cel mai prapadit smartfone) pe care instalati un generator de frecventa si cabluri de legatura.

Probabil ca acel dispozitiv stie sa detecteze si tensiuni mai mici decat 250V.

 

Cu respect,

Share this post


Link to post
Share on other sites

S-a ocupat cineva de invertoarele simple pentru alimentarea tuburilor cu neon de la 12 V?! Cred ca ar putea fi o varianta de generator de semnal de inalta tensiune, la o frecventa acceptabila, semnal care poate fi injectat pe retaua defecta. Instalatia este realizata cu banda cu trei conductoare ingropata direct sub pardoseala, si nu se pot schimba tronsoanele dintre doua doze, precum la cele trase prin tuburi.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu am prea mult timp pentru studii. Sunt convins ca exista tot felul de metode de detectie.  Acum eu m-am dotat cu acest detector si vreau sa il pot folosi. Asadar, vreau un generator de tensiune rectangulara (cat mai ieftin) cu o tensiune si cu o frecventa suficient de inalte pentru a putea utiliza dispozitivul. V-am spus ca jucandu-ma in preajma laptop-ului, la o distanta intre 25 si 40 de cm, detectorul devine activ. In laptop. intra 12 Vcc. Probabil ca semnalul detectat, provine din unele surse interne ale Laptop-ului, care nu cred ca depasesc 20... 24 V, frecventa fiind insa accesibila detectorului. Pe corpul detectorului scrie 70... 250 V. El se poate folosi si ca simplu creion de tensiune prin contact direct cu faza.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Un transformator 12V/230V sau viceversa, cum vreti sa-i spuneti , plus un generator banal cu un mic amplificator cu TDA7294 si ati rezolvat problema. Iesirea TDA-ului o conectati printr-un rezistor la infasurarea de 12V a transformatorului. 

Eu stiu ca transformatoarele din comert rezista in dreptunghiular la peste 50Hz, deci, nu cred ca vor fi probleme deosebite la 500 Hz.

Mai simplu de atat nu vad ce ar putea fi !!!  :scratchchin:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ceva de acest gen, am incercat deja fara succes. Am pierdut insa cateva zile pentru constructie. Oamenii nu pot astepta dupa mine pana experimentez. Mizez deci pe ceva care se gaseste in comert si la un  pret cat mai mic. Multe lucruri sunt in stoc la Dedeman, iar informatiile se gasesc pe internet. Nu am insa chei lingvistice ca sa pot cauta pe internet. Spre exemplu se gaseau candva niste mici invertoare ieftine 12/230 V pentru alimentarea tuburilor cu neon.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca va intereseaza sa achizitionati asa ceva:

https://www.emenatwork.ro/kit-emergenta-18w-1h-230v-p1465.html

 

sau puteti cauta o lampa de iluminat de siguranta din care sa scoateti invertorul care aplica lampii o tensiune nesinusoidala (masurata cu osciloscopul acum cativa ani in urma) de aprox. 700Vpp.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@donpetru: Este un anunt acolo ca produsul nu se mai poate achizitiona;

@miron1947: Multumesc pentru fisier. Eu am gasit mai multe scheme pe internet. Printre ele si aceasta schema. La simulare, am constatat ca acest montaj extrem de simplu, cu un singur tranzistor, consuma in gol peste 1 amper din bateriile totalizand 4,5 V pe care intentionam sa le utilizez. In functie de acest criteriu am facut o triere a schemelor si in final am realizat o schema cu 4 tranzistori. Doi dintre acesti tranzistori formau un multivibrator simetric pe o frecventa apropiata de 500 Hz. Ceilalti doi tranzistori, formau un etaj de comutatie in contratimp, pilotat de impulsurile venite de la multivibrator. Pe simulator el tragea in gol de la sursa in jur de 67 mA. Nu am insistat pe detalii la simulare, deoarece am mers pe ideea ca cineva la verificat deja si presupuneam ca este functional. Partea cea mai grea a fost realizarea transformatorului, cu primar simetric (cu priza mediana). Am avut surpriza sa constat dupa doua zile de munca (cu multe probleme de depasit) ca montajul este nefunctional. In loc de o tensiune de circa 250 Vrms, am masurat la iesire circa 1,8 Vrms. Consumul de curent din baterii era intr-adevar apropiat de cel simulat. Va dati seama ce surpriza neplacuta, sa constati ca ai facut eforturi mari pentru constructie si in final totul este o mare fasaiala?! Am verificat de zeci de ori schema si PCB-ul, ca nu cumva sa se fi strecurat vreo greseala. Totul este insa corect din punct de vedere tehnic, dar cu rezultatele sunt nule din punctul meu de vedere. Nu am timp de detalii. In acest moment incerc sa realizez pe acelasi PCB un invertor clasic cu doi tranzistori in regim autoblocat, care pe simulator indica un consum de circa 63 mA la functionarea in gol (incarcat doar cu pierderile in gol, adica practic doar cu pierderile in miezul magnetic din tole de 0,35 mm). Dezavantajul de care sufera insa acest invertor, este acela ca are o frecventa variabila cu sarcina, in gol ea fiind de circa 4... 5 kHz. Acesta a fost si motivul pentru care nu l-am ales in faza initiala. Sunt presat de promisiunile pe care le-am facut apropiatilor mei, si de aceea nu am sa mai postez o vreme. Daca imi va reusi insa experimentul, atunci, voi publica un articol practic (ca aplicatie a ultimului meu articol teoretic) pentru cei interesati in aceste tipuri de invertoare autoblocate.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am verificat de zeci de ori schema si PCB-ul, ca nu cumva sa se fi strecurat vreo greseala.

 

Care este schema?

Share this post


Link to post
Share on other sites

URL-ul postat de mine mai sus era doar un exemplu. Ati cautat totusi asa ceva si la alte magazine ?

 

Intre timp am gasit capturile facute cu osciloscopul la o lampa pentru iluminat de urgenta de tipul GR-810 Olympia Electronics, 8W si le-am grupat in jurul schemei electronice:

Test Functionare Lampa tip GR-810 Olympia Electronics Iluminat de urgenta.jpg

Din pacate detaliile constructive ale driver-ului nu le detin (nu le-am trasat la vremea respectiva).

 

In principiu trebuie proiectata o schema asemenea celei de mai sus cu care sa obtineti o frecventa dorita pe iesirea secundara a transformatorului.

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

@miron1947: Multumesc pentru fisier. Eu am gasit mai multe scheme pe internet. Printre ele si aceasta schema. La simulare, am constatat ca acest montaj extrem de simplu, cu un singur tranzistor, consuma in gol peste 1 amper din bateriile totalizand 4,5 V pe care intentionam sa le utilizez

Dar daca in loc de reactia pozitiva(de la transformator), comandati BD-ul cu impulsuri inguste de la un 555?

P.S.

In loc de trei baterii de 1,5V, puteti utiliza 4, pentru a nu fi la limita alimentarii 555.

Edited by miron1947

Share this post


Link to post
Share on other sites

Patru baterii, ocupa loc mai mult. Eu mi-am propus sa montez totul (inclusiv bateriile) pe un PCB de formatul 80x80 mm2, aatfel incat sa aiba formatul unei doze uzuale din plastic, in care am incasetat totul. Pe fundul dozei am fixat un steker, astfel incat sa pot introduce direct in priza. Pentru alimentarea conductorului de nul, nu am decat sa intorc in priza cu 180 o. In plus PCB-ul se complica cu un circuit integrat, unde distantele dintre pini sunt foarte mici, iar eu nu am la dispozitie o tehnologie avansata de realizare a circuitului inprimat. Realizez desenul manual, cu catran (smoala) diluat si o seringa medicinala cu un ac mai gros, retezat si indreptat pe polizor. Este mult mai greu in acesta tehnologie de realizat interstitiile dintre doi pini ai circuitului imprimat. Pentru realizarea acestora, utilizez atunci cand este cazul o tehnologie combinata, acoperind zona corespunzatoare circuitelor imprimate cu banda adeziva (scoci) iar interstitiile le realizez cu ajutorul unui bisturiu chirurgical, sau o  scula ralizata in regim artizanal, materialul provenind din lama unui fierastrau mecanic calit la 54... 58 HRC, sau dintr-o freza circulara sparta. Aceasta tehnologie, necesita insa foarte mult timp acordat acestor detalii.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

La laptop ati detectat armonici/subarmonici ;de asemenea si/sau frecventa tensiunii de alimentare primare care se reflecta in secundarul sursei .Pe de alta parte poate fi si zgomotul produs de elecromotoarele laptopului . Acum nu este timp pt verificarea tuturor acestor ipoteze .

Detectorul se bazeaza pe detectarea campurilor.Un conductor parcurs de un curent electric creaza un camp  . 

Pe prizele la care aveti faza ,nulul de lucru e intrerupt . Pt detectie e nevoie sa fie introdus in priza un bec cu filament ,pt a inchide circuitul .

Pt prizele in care este nul luati faza din alta parte pt a verifica existenta nulului ,adica un bec cu filament alimentat cu faza din alta parte . 

Pe de alta parte puteti apela la un electrician cu experienta in astfel de cazuri care in primul rand ii va ridica in 'slavi' (umple frigiderul cu carne) pe cei care au tras instalatia prin podea ,din motive de electrosecuritate este interzisc a in spatiile de locuit sa se faca asa ceva - pe podea se mai varsa accidental lichide . Normativele prevad si ca tuburile cu conductoare sa se afle la suprafata zidului , in masura posibilitatilor la nivel cu peretele in rosu  .

Prin podea se merge decat daca nu exista alta posibilitate fizica ,respectiv perete de sprijin si atunci trecerea trebuie sa fie de lungime minima necesara traversarii de la un perete la altul . Oricum instalatia e facuta ,lucrul e implinit .

 

In comert sunt laminate preacoperite cu un strat fotosensibil care permit trasee apropiatesau /si subtiri (am obtinut si trasee se 0,25mm) . Metoda cu taierea nu tine , clorura se infiltreaza sub banda .

Pt lame ,sunt bisturi medicale cu lame de unica folosinta sau se pot foli lame de cutter (10buc la 3 lei) ;sunt si de calitate dar pretul e mai mare -de ex lame Olfa .

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.