Sari la conținut

Circuit de soft start pentru transformator


Mihai3

Postări Recomandate

Scuze , calculul ramase pentru tensiunea de 30VDC

Multumiri domnului   @nel65 pentru observatie

Atasez imaginea cu calculul pentru tensiunea de 12VDC

__Rog moderatorul sa stearga postul  nr. 14 ( ca sa nu deruteze pe cineva)__multumiri

post-25519-0-74036600-1524182128.png

Editat de spark
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

OK , eu personal am folosit de 1W , Am facut un experiment pentru a comuta infasurarile unui traf la o sursa de laborator si nu aveam disponibile decit relee de 12VDC/12A .Dar m-am razgindit si vreau sa fac comutatia cu triace iar inainte de trece pe pcb vreau sa bag schema in Multisim (momentan incerc sa ma imprietenesc cu el)

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Nu este gresit sa se adapteze un alt releu prin adaugarea unei rezistente aditionale in serie cu releul. Exista insa niste inconveniente. Cel mai important dintre ele, este faptul ca scade randamentul schemei, deoarece rezistorul aditional va disipa o putere activa destul de importanta. Spre exemplu in calculele facute de spark, practic se dubleaza consumul de putere activa pe circuit. Daca consideram ca el este doar un circuit auxiliar, atunci este foarte important ca puterea activa consumata,  sa fie cat mai mica. Procedura de calcul pentru schema linkata in postarea #1 se bazeaza pe recalcularea condensatorului C1 (330 nF in schema originala). Rezistentele R1 si R2 din schema, sunt suficient de mari ca valoare insumata (aproximativ 1 M) astfel incat sa nu influienteze consumul. Ele sunt utilizate in schema, pentru a descarca condensatorul C1 pe timpul cat schema nu este alimentata. In practica insa, ele pot lipsi fara consecinte negative. Caderea de tensiune, de la valoarea de 230 V a retelei si pana la tensiunea necesara alimentarii puntii redresoare care adapteaza releul, este produsa practic in proportie de 99%, de impedanta capacitiva XC1 a condensatorului C1, care lucreaza sub un curent sinusoidal, fiind plasat in proximitatea bornei de alimentare in curent alternativ. Autorul schemei nu a dat date de referinta pentru releul utilizat, care este probabil unul de putere si nu unul de tip PCB. De aceea, nu pot sa exemplific aici procedura de calcul pentru cazul in speta. Daca insa ar fi sa reproiectam de la zero circuitul, atunci vom alege in primul rand releul dorit. Pentru puterile comandate in mod uzual (500... 1500 VA) va fi absolut suficient un releu de cablaj (PCB) care rupe maximum 6 A pe circuitul comutat. Am ales spre exemplificare un releu de curent continuu de tipul Finder , cod 34.51, cu bobina de excitatie alimentata la tensiunea Un=12 V, care rupe 6 amperi pe circuitul comandat si care consuma o putere de Prel=0,17 W, alimentat fiind la tensiunea nominala.Consideram ca puntea redresoare va consuma o putere activa in functionarea continua sub curent constant de aproximativ 5 % din puterea releului utilizat. Asadar. puterea consumata de puntea redresoare este Pp=0,05*0,17=0,0085 W.  Puterea disipata de rezistenta R1, o consideram puterea maxima disipabila de tipul de rezistor ales, spre exemplu PR1=0,125 W. Caderea de tensiune totala pe cele doua diode permant active ale puntii redresoare, o vom considera in medie Ud=0,7 V. Puterea activa totala extrasa de la retea de circuitul de soft-start, va  fi asadar Ptot=Prel+Pd+PR1=0,17+0.0085+0,125=0,3035 W. Rezistenta echivalenta a releului aplicata circuitului de curent alternativ, va fi Rrel=(Un/?2)2/Prel=(12/?2)2/0,17?424 ?. Impartirea prin ?2 in relatia de mai sus, se justifica prin faptul ca tensiunea continua de la bornele releului, provine prin incarcarea filtrului capacitiv aflat in derivatie cu acesta si deci se formeaza pe baza amplitudinii valorii tensiunii sinusoidale de la bornele puntii legate in circuitul de curent alternativ. Rezistenta echivalenta a diodelor aflate in conductie directa, va fi Rd=Ud2/Pp=0,72/0,0085?58 ?. vom avea asadar in circuitul de curent alternativ o rezistenta totala de Rtot=R1+Rd+Rrel=220+58+424=702 ?. Caderea de tensiune la bornele acestei rezistente totale, este de UR=?(PtotxRtot)=?(0,3035x702?14,6 V. Curentul prin circuitul de curent alternativ (si deci prin condensatorul C1) va fi IC1=Ptot/UR=0,3035/14.6?0,0208 A. Reactanta condensatorului C1 va fi deci XC1=(U0-UR)/IC1=(230-14,6)/0,0208?10,356 k?. Capacitatea necesara acestei reactante capacitive este C1=1/(100?XC1)?3,07x10-7 F. Se alege valoarea standardizata cea mai apropiata mai mica decat cea calculata si deci vom avea C1=270 nF. Recalculam reactanta capacitiva pentru cazul concret si rezulta XC1=1/(100?C1)?11,789 k?. Recalculam curentul real prin circuitul de curent alternativ IC1=U0/?(XC12+Rtot2)=230/?/(117892+7022)?0,01948 A. Verificam valoarea rezistentei R1, din conditia disiparii puterii nominale R1=PR1/IC12=0,125/0,019482?329,4 ?. Putem asadar inlocui (daca dorim) rezistenta de 220 ?, cu o rezistenta mergand pana la valoarea standard de 330 ?. Avand in vedere insa ca puterea disipata pe elementele rezistive trebuie micsorata pe cat posibil, pentru a mari randamentul acestui circuit auxiliar, alegem sa pastram in circuit valoarea R1=220 ?. Rezulta ca puterea reala disipata pe aceasta rezistenta, este PR1=R1xIC12=220x0,019482?0,083 W. Utilizatorii mai pretentiosi, mai pot recalcula inca odata parametrii circuitului, pornind de la valoarea recalculata a puterii disipate pe rezistenta R1. Avand insa in vedere ca circuitul de curent alternativ va fi separat de cel de curent continuu prin puntea redresoare, acolo unde calculele sunt mai complicate, este suficient ceea ce s-a determinat in secventa de calcul de mai sus. In final trebuie aleasa valoarea capacitatii filtrului capacitiv (format in schema originala din condensatoarele electrolitice in derivatie C2 si C3). Intrucat calculul devine foarte laborios prin obligativitatea de a tine cont pe de o parte ca grupul C2, C3 se incarca prin rezistenta R1 si pe de alta parte ca el se descarca prin rezistenta ohmica a releului, pentru a determina in mod practic valoarea capacitatii filtrului, se poate utiliza un program de proiectare asistata (simulator). Producatorul releului Finder, precizeaza ca tensiunea de anclansare a releelor de curent continuu din grupa 34.51 este U=0,4Un=0,4x12?5,8 V, Asadar, simuland schema, am gasit ca pentru un timp de 8 s pana la anclansarea releului (timp propus de domnul miron1947) filtrul capacitiv trebuie sa aiba o capacitate totala de 20000 ?F, care se poate obtine prin legarea in derivatie a doua condensatoare electrolitice de 10000 ?F. Se vor alege condensatori care sunt garantati cel putin la o tensiune continua de 16 V. Am alaturat si doua atasamente, cu simularea schemei. Primul atasament ilustreaza parametrii electrici obtinuti dupa o simulare pana la secunda 150, adica suficient ca schema sa fie considerata stabilizata. In al doilea atasament, s-a simulat schema numai pana la obtinerea unei tensiuni de 5,8 V la bornele releului (care a fost inlocuit in schema cu o rezistenta de 847 ?) tensiune careia ii corespunde asa dupa cum se vede o temporizare de aproximativ 8,4 secunde. Se vede ca la stabilizarea schemei, condensatoarele in derivatie C1, C2, de mare valoare se incarca pana la o tensiune de 14,3 V. Avand in vedere ca producatorul releelor Finder, garanteaza functionarea acestora pentru un domeniu de (0,7... 1,5)Un, adica in cazul de fata intre 8,4 si 18 V, calculul se poate considera incheiat, sau se poate alege o noua valoare mai mica pentru C1 (220 nF) si se repeta calculele. In atasamentele 3 si 4 s-au reluat procesele descrise mai sus pentru cazul C1=220 nF. Se poate vedea ca ambele variante sunt utilizabile. Avand in vedere insa tendinta de a diminua pierderile prin disipatie termica si de a mari astfel randamentul, este recomandabila totusi varianta cu C1=220 nF, pentru care se obtine o temporizare la inchiderea releului de aproximativ 7,835 secunde, pentru o capacitate a filtrului micsorata si obtinuta prin trei condensatoare electrolitice de 4700 ?F legate in derivatie. Se pot face in acest fel si aprecieri critice la adresa acestei scheme. Astfel, atat pretul, cat si dimensiunile unor condensatoare electrolitice de mare capacitate, devin dezavantaje ale schemei. Daca se accepta insa temporizari de ordinul a 1... 2 secunde, precum in articolul care insoteste schema originala, atunci schema este acceptabila.

post-7713-0-03835600-1524850898.pngpost-7713-0-49365400-1524850922.pngpost-7713-0-73277800-1524850929.pngpost-7713-0-70728800-1524850943.png

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock