Jump to content
Sign in to follow this  
ionut90

Viitorul tarii era altul daca aveam rege?

Recommended Posts

Miscarea aparent dezordonata a marilor concerne internationale este una, iar istoria statelor alta. Cehia, Slovacia, Slovenia, Croatia, Serbia, etc, sunt tari care nu au cunoscut statalitatea, decat dupa prabusirea imperiului Habzburgic in 1918, la sfarsitul primului razboi mondial. Ele au imprumutat modelul Italiei, proaspat unificata si care a ales republica. In timp ce Romania (ea insasi o natiune tanara) a cunoscut statalitatea dupa desprinderea de imperiul Otoman, incepand cu 1877, in mod paradoxal chiar inaintea unificarii Italiei. Toata evolutia statala a Romaniei pana la abdicarea M.S. Mihai I, s-a desfasurat sub suveranitatea regilor dinastiei intemeiata de Carol I. Daca va uitati pe harta atasata de mine la postarea #11, veti constata ca fara sa exceleze din punct de vedere economic, Romania avea in 1940 germenii stabili ai unei dezvoltari industriale, daca enumeram doar centrele economice pe care le-au recunoscut rusii pe harta citata: Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Resita, Timisoara si Arad. De altfel Romania a incheiat al II-lea razboi mondial, cu dotarea tehnica pe care a realizat-o in special prin efort economic propriu. Blindatele, transportoarele, tancurile usoare, avioanele, tunurile si alte mijloace tehnice care au sustinut frontul, erau de provenienta romaneasca. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca eliberarea de sub ocupatia germana, s-a datorat in cazul Cehiei, Slovaciei, etc, cel putin in parte si actiunii armatei romane, dupa ce a intors armele si a eliberat nordul Ardealului - adica propriul sau teritoriu.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

^Ignorati in mod inexplicabil Marea Britanie, probabil pentru a putea sustine comparatia asta superficiala. 

Care era ratiunea prezentei Marii Britanii. in enumerarea mea a republicilor europene din G7?

Edited by miron1947

Share this post


Link to post
Share on other sites

Discutia care s-a deschis aici, nu se poate face in actualele conditii. Eu cred ca prevederea din textul constitutiei din 1992, prin care este interzisa revizuirea formei de guvernamant, este una de sorginte comunista. Ea demonstreaza cel mai clar faptul ca in 1989 a avut loc de fapt o lovitura de stat, prin care esalonul elitist al PCR a fost inlocuit cu esalonul secund al aceluiasi PCR. Partidele politice, in marea lor majoritate, au fost populate cu membri de rang inferior ai aceluiasi PCR, ceea ce a facut ca situatia sa se degradeze in mod continuu, timp de aproape 30 de ani. Intr-un mod paradoxal, partidul care a "emanat" in modul cel mai direct din vechiul PCR, este actualmente cel mai reformat partid din Romania. Toate celelalte partide au ramas incremenite in proiect. Asadar, discutia despre monarhie este inabordabila, pana in momentul in care va disparea din constitutie obligativitatea formei de guvernamant republicane, care a fost adusa pe senilele tancurilor sovietice. Abia atunci se va putea discuta despre monarhie, pe baza unui referendum national, asupra adoptarii formei de guvernamant.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

 ,,Constitutia este legea fundamental? a unui stat ?n care sunt consemnate principiile de baz? ale organiz?rii lui, drepturile ?i ?ndatoririle fundamentale ale cet??enilor"

Deci pentru schimbarea formei de guvernare, trebuie schimbata constitutia, nu revizuita.

Edited by miron1947
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

1)Aceeasi ca si incercarea dvs de a sublinia "suprematia" republicii ca si forma de guvernamant.

2)inca ne temem nejustificat de mult de foame, astea's cutume care vor disparea cu adevarat doar dupa cateva generatii, atunci cand influentele comunismului vor disparea cu desavarsire.

1)De unde reiese ca eu am sustinut ,,suprematia" republicii, am scris ca monarhia nu este garantia prosperitatii.

2)Cred ca o lume intreaga se teme de foame, nu numai noi.N-are nicio legatura cu comunismul, mai ales ca in Romania nu a fost niciun comunism(cel putin la Brasov), ci dictatura de stanga, comunismul real este in kibbutz-urile din Israel, nici macar in China.

P.S.

In toata lumea, societatea civila, poate doar sa sezizeze actiuni pe care le considera eronate si atat, nu poate modfica legi, acestea se fac in parlament, singura optiune de amendare a unei guvernari, este cea electorala.

Edited by miron1947
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

 ... trebuie schimbata constitutia, nu revizuita.

Corect. O constitutie avand ramasite de sorginte comunista, nu poate fi decat inlocuita, nu revizuita. Presupun insa ca pentru asta, ar trebui sa mai aiba loc o revolutie. Comunismul si mentalitatile lui sunt greu de starpit. Spre exemplu, SUA s-a nascut republica. Cu toate astea, nu se spune nimic in constitutie despre forma de guvernamant. Nu mai comentez faptul ca Regatul unit al Marii Britanii, care este o monarhie parlamentara multi-seculara, nici macar nu are o constitutie scrisa. Ce sa mai vorbim despre chestiuni nerevizuibile.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

O constitutie avand ramasite de sorginte comunista

Exemplificati, articol/paragraf.

Edited by miron1947
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu este greu de gasit. Articolul 152 (Limitele revizuirii) alineatul 1: "Dispozi?iile prezentei Constitu?ii privind caracterul na?ional, independent, unitar ?i indivizibil al statului rom?n, forma republican? de guvern?m?nt, integritatea teritoriului, independen?a justi?iei, pluralismul politic ?i limba oficial? nu pot forma obiectul revizuirii."

La textul de mai sus, se pot face multe comentarii, dar cel mai bun comentariu, este compararea cu textele constitutiei din 1923 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1517 Daca cititi cu atentie, oricare dintre textele constitutionale ale acelei constitutii, pot fi revizuite in anumite conditii de catre camerele reunite in qvorum de 2/3 si cu majoritate de 2/3. Independenta, unitatea si integritatea teritoriului Romaniei, sunt sacrosante, iar ele se apara pe campul de lupta atunci cand este cazul. Constitutia din 1923. prevede in ceste cazuri obligativitatea mobilizarii generale prin decret regal. De altfel, nu este greu de inteles ca orice agresiune impotriva independentei, unitatii si integritatii teritoriului Romaniei, suspenda constitutia pe timpul ocupatiei temporare (asa dupa cum se intampla cu Basarabia si Nordul Bucovinei de aproape 78 de ani) Astfel stand lucrurile, o asemenea prevedere constitutionala nu poade decat sa starneasca amuzamentul inamicilor acestei natii.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai asta nu reprezinta acelasi lucru, unde scrie ca forma de guvernare se poate revizuii?

Eu vad altceva, scrie explicit ca forma de guvernare este monarhia.

,,SECTIUNEA I 

Despre Rege

Art. 77. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.

Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.

Art. 78. - In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite in articolul precedent.

Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul sau dintr'o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79.

Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.

Art. 79. - La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu pana in opt zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala.

Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea procede la aceasta alegere.

La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.

Daca Adunarile s'ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.

In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron.

In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.

Art. 80. - La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii.

Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora cari au a le inlocui.

Art. 81. - Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele poporului roman, de ministri, intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.

Art. 82. - Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti.

La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul juramant: "Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului roman, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului".

Art. 83. - Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art. 79 din Constitutiunea de fata.

Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului in timpul minoritatii lui.

Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele prescrise la art. 79 din Constitutiunea de fata.

Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 82 din Constitutiunea de fata.

Art. 84. - Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile.

Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.

Art. 85. - Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul Regentei.

Art. 86. - Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara consimtimantul Adunarilor.

Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.

Art. 87. - Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.

Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.

Art. 88. - Regele numeste si revoaca pe ministrii sai.

El sanctioneaza si promulga legile.

El poate refuza sanctiunea sa.

El are dreptul de amnistie in materie politica.

Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.

El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei.

El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.

El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.

El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor.

El este capul puterii armate.

El confera gradele militare in conformitate cu legea.

El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi.

El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale.

El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.

Art. 89. - Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii.

Art. 90. - La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.

Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni.

Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac raspunsurile lor.

Regele pronunta inchiderea sesiunii.

El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile.

El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni.

Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara consimtimantul Adunarilor.

Art. 91. - Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutiune.

Edited by miron1947

Share this post


Link to post
Share on other sites

Problema este - unde scrie ca aceasta forma de guvernamant nu este revizuibila?! Orice constitutie, trebuie sa permita modificarile dictate de progres, sau de situatiile politice posibile. Doar asa o constitutie este democratica. In momentul in care pentru inlocuirea unei constitutii cu alta este necesara o revolutie, atunci inseamna ca acea constitutie nu este democratica. Cum este posibil sa nu fie permisa revizuirea formei de guvernamant?! Pai tocmai in asta consta caracterul democratic al unei constitutii. Daca cititi cu atentie prvederile constitutiei din 1923, orice modificare (revizuire) constitutionala se realizeaza de un nou parlament ales special in acest scop, dupa care acest parlament capata caracter legislariv. Asadar constitutia din 1923, contine in sine germenii oricarei alte constitutii, care poate fi necesara odata cu progresul natiunii:

TITLUL VII 
DESPRE REVIZUIREA CONSTITUTIUNII

Art. 129. - Constitutiunea poate fi revizuita in total sau in parte din initiativa Regelui sau oricareia din Adunarile legiuitoare.

In urma acestei initiative ambele Adunari, intrunite separat, se vor rosti cu majoritate absoluta, daca este locul ca dispozitiunile constitutionale sa fie revizuite.

Indata ce necesitatea revizuirii a fost admisa, ambele Corpuri legiuitoare aleg din sanul lor o comisiune mixta, care va propune textele din Constitutiune ce urmeaza a fi supuse revizuirii.

Dupa ce raportul acestei comisiuni va fi citit in fiecare Adunare, de doua ori in interval de cincisprezece zile, ambele Adunari intrunite la un loc, sub presedintia celui mai in varsta dintre Presedinti, in prezenta a cel putin doua treimi din totalitatea membrilor ce le compun, cu majoritate de doua treimi, stabilesc in mod definitiv cari anume articole vor fi supuse revizuirii.

In urma acestui vot Adunarile sunt de drept dizolvate si se va convoca corpul electoral in termenul prescris de Constitutiune.

Art. 130. - Adunarile cele noui proced in acord cu Regele la modificarea punctelor supuse revizuirii.

In acest caz Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua treimi a membrilor din cari se compun nu sunt prezenti si nici o schimbare nu se poate adopta daca nu va intruni cel putin doua treimi ale voturilor.

Adunarile alese pentru revizuirea Constitutiunii au o durata constitutionala obisnuita si, in afara de modificarea Constitutiunii, ele functioneaza si ca Adunari legiuitoare ordinare.

Daca Adunarile de revizuire nu-si pot indeplini misiunea, nouile Adunari vor avea acelas caracter.

 

Aratati-mi si mie in citatul de mai sus, sau intr-o alta portiune de text, unde sunt limitate posibilitatile de modificare a constitutiei?

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Va contraziceti singur,  ,,Constitutiunea poate fi revizuita in total sau in parte din initiativa Regelui, deci este consfintita implicit forma monarhica, care nu poate face obiectul revizurii.

Revizuirea presupune corectare sau completare.

,,REVIZU?, revizuiesc, vb. IV. Tranz. A cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea ?i a corecta eventualele lipsuri; a revedea. "

Cand mergeti cu masina la revizie va informeaza ce piese s-au uzat si nu mai corespund, nu va muta motorul din fata in spate.

Edited by miron1947
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Haideti domnule! Eu cred ca intelegeti foarte bine. Constitutia poate fi revizuita "in total sau in parte", fie la "initiativa Regelui", fie la initiativa "oricareia din Adunarile legiuitoare". Este de la sine inteles ca regele nu va propune modificarea formei de guvernamant monarhice, pentru ca el ar ramane fara "obiectul muncii". Atata timp insa, cat cel putin una dintre cele doua camere, are in vedere modificarea formei de guvernamant, iar majoritatea adunarii "constituante" ii permite 2/3 din numarul cumulat de voturi in acest sens, atunci nimeni nu se va putea opune (nici chiar regele) deoarece doar parlamentul in formatiune "constituanta" poate adopta asemenea decizii. Regelui, nu i-ar ramane in acest caz decat sa se supuna. Aceasta ar fi alternativa democratica. Daca insa societatea este fragmentata, asa cum este actualmente cea romaneasca, atunci nu este exclusa o continuare nedemocratica, prin preluarea puterii totale de catre rege, odata cu suspendarea constitutiei. Observati ca in acest moment constitutia Romaniei, nu este in totalitate aplicabila si ca atare permite poli de putere multipli, cu toate inconvenientele si riscurile de riguare. De altfel, exista in istorie si cazuri de constitutii, in care forma de guvernamant a fost modificata. Spre exemplu cazul constitutiei spaniole din anul 1931, care consfintea republica ca forma de guvernamant. Au urmat framantarile cunoscute in istoria natiunii spaniole, insa datorita unor prevederi asemanatoare constitutia a permis revenirea pasnica la forma de guvernamant monarhica, la moartea dictatorului Franco.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai este posibil si la noi, se face referendum pentru schimbarea constitutiei, se formeaza constituanta si dupa elaborarea noii constitutii se valideaza printr-un alt referendum, deci nu este batut in cuie ca nu poate fi schimbata, dar forma de guvernare depaseste limitele revizuirii, ca de aceasta v-ati legat ca ar fi ,, de sorginte comunista".

Dar constitutia in exercitiu stipuleaza  peste tot forma de guvernare, implicit sau explicit,

,,Constitu?ia reprezint? un act juridic ?i politic fundamental al unei ??ri. Prin constitu?ie se reglementeaz? rela?iile referitoare la forma de guvern?m?nt, structurile ?i atribu?iile puterilor ?n stat ?i se formuleaz? drepturile fundamentale ale cet??enilor."

V-ar convenii sa traiti intr-o tara in care parlamentul poate schimba forma de guvernare facil, doar prin vointa lui, 1 an monarhie, urmatorul republica parlamentara si in celalalt  republica prezidentiala?

Edited by miron1947
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vad ca negati in continuare evidenta. Existenta articolului 152, al. 1, (citat de mine la #25) face imposibila modificarea formei de guvernamant in cadrul constitutional existent. Pentru modificarea formei de guvernamant, ar trbui in prealabil suspendata actuala constitutie si deci si a articolului in cauza. Dar suspendarea constitutiei, inseamna suspendarea democratiei, haos si risc major de instaurare a dictaturii. De aceea am si afirmat ca articolul 152, al. 1 este de sorginte comunista.  El a fost introdus in mod intentionat, pentru a pastra forma de guvernamant convenabila fostilor membri de elita ai PCR si a urmasilor acestora.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai in cadrul constitutional existent, existent, adica cu actuala constitutie, asta nu inseamna ca nu poate fi schimbata constitutia prin pasii enumerati de mine mai sus.

Adica dvs. sugerati ca prin constitutia din `38 sau din `23 se puatea schimba forma de guvernamant de cater paralament/

Pai ia uitati cum scrie aici 

,,Legile fundamentale din anii 1923 ?i 1938 se bazau pe principiul monarhiei ereditare a familiei de Hohenzollern Sigmaringen, prin Ferdinand I (Constitu?ia din 1923) ?i Carol al II-lea (Constitu?ia din 1938). Succesiunea se asigura prin ordinul de primogenitur?, pe linie masculin? (o asem?nare ?ntre cele dou? Constitu?ii). Deosebirile au ?n vedere atribu?iile regelui. ?n timp ce prin Constitutia din 1923 regele exercita puterea executiv? ?mpreun? cu guvernul, prin cea din 1938 regele devenea capul statului iar puterea executiv? ?i era ?ncredin?at? lui, care o exercita prin guvernul s?u(cam asa vroia si Johannis);  acesta poate emite decrete-legi, iar puterea legislativ? se exercita tot de rege, prin Reprezentanta Na?ional?."

Edited by miron1947
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.