Analiza Aмфитон 50у 202с

[donpetru]

Am primit pentru depanat acum o saptamana un amplificator audio Aмфитон 50у 202с care avea condensatoarele de filtraj compromise si ca drept urmare a trebuit sa inlocuiesc vechiul filtraj 2 x 2x2000uF per etaj de amplificare cu 2x4700uF care exista acum in comert. A trebuit sa inlocuiesc si niste diode din circuitul VAS a unui canal de amplificare, sa refac o parte din lipituri si sa inlocuiesc un rezistor de pe cablajul protectiei amplificatorului, plus rezistorii de 1 Ohm care erau pe mediana condensatoarelor de filtraj (R43 in schema de mai jos).

 

 

Dar, pe langa cele mentionate anterior, vroiam sa aduc spre dezbatere un mod putin cam diferit de a simula un generator de curent constant (daca se poate numi asa circuitul incadrat cu rosu in imaginea de mai jos - vedeti in special modul de conectare a tranzistorului VT1, tip NPN, cu emitorul la +V):

Urmeaza sa efectuez ultimele masuratori la acest amplificator, ma gandesc chiar sa-l testez pe osciloscop sa vad ce capabilitati sau performante are, dar pana voi ajunge in acest punct, ma gandeam sa dezbatem pentru inceput modul de conectare a tranzistorului VT1. Cum vedeti eficienta acestui circuit care la o prima vedere nu prea isi are rostul !!! Pe de alta parte, am verificat practic daca modul de conectare a lui VT1 respecta schema postata mai sus, si da, asa este. In aceste conditii, ce pareri aveti ?

[ionut90]

Mai bine inlocuiau rusii tranzistorul VT1 cu o dioda Zener. Performantele cred ca se imbunatateau !!! 

[donpetru]

Da, se poate folosi si o dioda Zener in locul lui VT1 dar cu conditia ca R44 sa fie recalculata (de la 200k, o sa fie nevoie de o valoare mai mica).

 

Intre timp, in seara asta am masurat puterea de iesire a acestui amplificator si comportarea in frecventa. Am masurat chiar si cat de mult se incalzesc tranzistoarele finale, totul in clipul de mai jos (va rog sa ma scuzati dar la un moment dat, datorita oboseli cred, am mentionat 7V/us fara sa raportez aceasta valoare la marimea Vpp de pe iesirea amplificatorului):

Scuze si pentru calitatea video. Am folosit o camera foto pe post de camera video si cum sursa de lumina era pozitionata in spatele camerei (acolo este locul de lampa pe perete), nu am reusit sa focalizez bine de fiecare data. Oricum informatiile importante se pot citi usor in anumite cadre cu putina rabdare.

 

Facand un mic rezumat general, topologia amplificatorului nu este foarte grozava dar trebuie remarcat utilizarea pe partea de volum a unui "atenuator rezistiv" (un comutator cu divizor rezistiv, destul de scump in comertul actual), atenuator care nu cred ca s-a folosit vreodata in echipamente audio romanesti inainte de '89 !!! Sa fie din cauza pretului, destul de piperat a unui asemenea atenuator!!! Poate fi si asta o explicatie. 

[leo_electro]

Si eu ma gandeam cu ani buni in urma sa achizitionez un potentiometru sau atenuator cu divizoare rezistive dar cand am vazut preturile m-am lasat pagubas.

Ce imi place mie la statiile astea rusesti ca rar gasesti finali picati, fata de statiile romanesti unde 2N3055 picau destul de des. As critica conectica acelor ani si chiar cablurile folosite (nu se folosea cupru decat in situatii unde strict trebuia). In rest, rusii au facut aparatura robusta si fiabila... si chiar destul de buna.

Totusi, stie cineva in ce orase se producea aparatura asta ruseasca si in ce intreprinderi/uzine ?? Amfiton-ul se gasea si sub marca Nopta (sau Nopta era chiar producatorul cum era la noi Tehnoton sau Electronica Industriala ??)

Editat Iulie 2, 2017 de leo_electro

[gsabac]

Mai bine inlocuiau rusii tranzistorul VT1 cu o dioda Zener. Performantele cred ca se imbunatateau !!! 

Proiectantii au adoptat cea mai buna solutie, ca stabilitate cu temperatura si ca zgomot. Mai putin se cunoaste aceasta,

  dar @donpetru nu a vrut sa expliciteze ca jonctiunea baza emitor se poate folosi ca o dioda zener de uA, cu performante foarte bune.

In schema este prezent si condensatorul C3 care micsoreaza semnificativ zgomotul in banda audio de interes. Tipul tranzistorului VT1

 si curentul prin dioda a fost ales bineinteles pentru deriva minima cu temperatura si a fost confirmat de practica.

 

@gsabac

[donpetru]

Proiectantii au adoptat cea mai buna solutie, ca stabilitate cu temperatura si ca zgomot. Mai putin se cunoaste aceasta,

  dar @donpetru nu a vrut sa expliciteze ca jonctiunea baza emitor se poate folosi ca o dioda zener de uA, cu performante foarte bune.

Foarte bine punctat. De fapt explicatia dvs. se rezuma la echivalenta din imaginea de mai jos:

Ma asteptam ca acest topic sa aiba mai multe interventii, dar se pare discutiile de prin alte forumuri de profil sunt doar de suprafata!!! Sau poate nu e chiar asa! Ma rog.

 

Urmeaza sa testez si al doilea canal saptamana viitoare dupa ce inlocuiesc / verific piesele. 

 

Dl. @gsabac, va rog sa simulati (in LTSpice sau Multisim), ca sa vedem comparativ, performantele tolopogiei de amplificare atunci cand avem, dioda Zener (cu R44 redimensionata corespunzator) vs. situatia actuala, ca sa vedem daca sunt diferente in ceea ce priveste performantele (in special THD si slew rate). 

Editat Iulie 4, 2017 de donpetru
Actualizare imagine

[remus68]

stie cineva in ce orase se producea aparatura asta ruseasca si in ce intreprinderi/uzine ?? Amfiton-ul se gasea si sub marca Nopta (sau Nopta era chiar producatorul cum era la noi Tehnoton sau Electronica Industriala ??)

 

Sistemele audio ??????? (Amfiton) si ????? (Lorta) au fost produse in Lvov - Ucraina.

[baldovica]

Imi amintesc, cum acum vreo 15/20 de ani, un vecin a cumparat un astfel de amplificator alaturi de un egalizator parametric(ambele noi), ai carui "potentiometrii" erau construiti tot cu comutatori, si care "dadeau" foarte bine (intreg designul m-a cucerit), doar ca pe undeva eram dezamagiti de faptul ca protectia intra in functiune cand iti era lumea mai draga :). Parca le-am vazut de curand pe undeva pe-afara, ploand pe ele  :(

[leo_electro]

Sistemele audio ??????? (Amfiton) si ????? (Lorta) au fost produse in Lvov - Ucraina.

Ok, mersi. 

Am auzit ca rusii aveau fabrici mai multe de genul asta pe intregul teritoriu a URSS, inclusiv la Vladivostok !!!

 

Foarte bine punctat. De fapt explicatia dvs. se rezuma la echivalenta din imaginea de mai jos care nu a fost foarte bine desenat de rusi in schema de service a amplificatorului sau da!!!:

zener - transistor.png

Eu nu observ nicio corespondenta cu modul in care a fost conectat VT1 in schema ruseasca !!!! Sau nu vad bine ?? 

[donpetru]

@leo_electro, foarte buna observatia ta si ca drept urmare am actualizat imaginea din postarea unde faci referire. Initial ma cam grabisem sa caut pe net "o echivalenta" tranzistor - zener si cei drept nu am gasit chiar exact ce trebuia. Acum lucrurile sunt mult mai clare. Mersi.

[leo_electro]

E buna actualizarea acum.

dl. donpetru, cum vi se pare schema asta amfiton, cum merge (presupun ca ati finalizat depanarea amplifului !!!) ?

[donpetru]

Am finalizat depanarea amplificatorului inca de saptamana trecuta.

 

Asemenea amplificatoare audio au nevoie la un moment dat sau dupa un anume timp de reparatii capitale (RK) deoarece se accentueaza in timp dispersia de fabricatie a pieselor, fie ele tranzistoare, rezistoare sau capacitoare. Cine mi-a trimis amplificatorul la reparat a dorit ceva cat mai ieftin cu putinta ca sa se mai foloseasca de amplificator, ceea ce am si facut.

 

Foarte putini posesori de asemenea amplificatoare audio accepta RK deoarece este foarte scumpa manopera. In cadrul acestui proces se scot toate piesele de pe placii, se verifica parametri fiecarei componente electronice si dupa caz se fac inlocuiri sau chiar se inlocuiesc toate piesele cu piese noi. Bineinteles, se refac complet toate lipiturile iar in cazuri extreme, se pot reproiecta / reproduce cablajele imprimate. Sunt costuri mari care pot trece lejer de mia de euro. Dar cine are la suflet asemenea aparatura electronica - comparativ cu microbul auto - isi permite si chiar vrea sa cheltuiasca foarte multi bani pentru a pune pe picioare sonorizarea de suflet din copilarie. Chiar acum doi-trei ani in urma am fost intrebat prin mesageria privata a acestui forum de un utilizator care dorea reproiectarea unor cablaje dintr-un amplificator Tehnics mai vechi, de prin anii '80, tocmai in acest scop. 

 

In ceea ce priveste sunetul reprodus, nu am remarcat ceva aparte comparativ cu alte amplificatoare audio din comertul anilor respectivi. Trebuie remarcat, asa cum mai spuneam, folosirea acelui atenuator rezistiv avand la baza un comutator in mai multe trepte. Un alt lucru care ofera ceva din punct de vedere constructiv aparte o reprezinta constructia corectorului de ton, in speta un preu cu etaj de intrare diferential cu JFET-uri si cu posibilitatea corectiei joaselor si inaltelor din circuitul de reactie. Trebuie sa recunosc ca la aparatura romaneasca comunista nu prea am vazut asa ceva, in special atenuatoare rezistive pe volum.