Condensatori electrolitici

[ola_nicolas]

ICI - Institutul Na?ional de Cercetare ? Dezvoltare ?n Informatic? (ICI) din Bucure?ti, institu?ie aflat? ?n subordinea Ministerului Comunica?iilor. 

Acolo am prestat la alegerile locale din '92. Aveau o sal? plin? de calculatoare cu band? dezafectate, ?n curte un contain?r cu benzi ?i dischete bulg?re?ti de 5'', etc. ...

A?adar ai aflat ?n 1992, adic? dup? revolu?ie. Acela?i lucru l-am spus ?i eu la #13. In ceea ce prive?te piesele, situatia era cam in felul urmator. Componentele pasive: eu personal am ?nt?lnit ?n activitatea mea ?n marea majoritate piese rom?ne?ti produse la IPRS ?ncep?nd din anii '60. Pana prin '70.. '75, Electronica a produs aparate de radio cu tuburi ?i televizoare hibride, ?n care a utilizat componentele pasive produse de IPRS. Tuburile au fost fie ungure?ti (Tungsram) fie cehoslovace (Tesla) iar CRT-urile erau romane?ti, produse de fabrica de cinescoape. Singurele componente ruse?ti pe care le-am ?nt?lnit ?n anii '80 incluse ?n produse romane?ti, au fost circuitele integrate logice. Dup? 1985, chiar ?i circuitele logice au fost ?nlocuite cu cele romane?ti produse de IPRS. Am dat mai sus exemplul calculatorului de birou programabil FELIX CE 130 P. Tehnica de calcul, exista asa cum spuneam mai sus, numai ?n intreprinderile speciale controlate de securitate, sau ?n institutele de cercetare, asa cum ai spus mai sus. In activitatea mea dinainte de 1989, am fost de mai multe ori ?n delega?ii pe la diferitele institute de cercetare. Spre exemplu prin 1986 am fost la ICSITA Pitesti. Aceste institute, aveau centrele de calcul comasate ?n ?nc?peri speciale, unde accesul personalului neavizat era interzis. Ca delegat, nu aveai niciodat? acces ?n aceste centre de calcul. De altfel chiar ?i personalul avizat, cum ar fi cercet?torii proprii ai acestor institute, aveau acces ?n mod programatic intre anumite ore. In aceste intervale orare, trebuiau sa ??i realizeze, sa-?i verifice ?i sa-?i evalueze programele de calcul, altminteri trebuiau sa am?ne pentru a doua zi ?n cadrul aceluia?i interval orar. Acest sistem de acces la centrul de calcul, era valabil inclusiv pentru personalul Intreprinderii de Calculatoare Electronice FELIX de pe platforma Pipera. Se poate consulta ?n acest sens lucrarea Amintiri din Epoca FELIX a Calculatoarelor Romanesti. Dischetele magnetice Bulg?re?ti, le-am ?nt?lnit ?i eu, dar tot dup? revolu?ie. Le-am utilizat la un HC '98/2000 de 128 kB. pe care am avut ocazia sa-l iau la mana a doua de la un coleg de serviciu ?n 1999. El ??i cump?rase un PC 348 ?i pentru ca sa-?i mai recupereze din pre?ul piperat, mi-a dat mie HC-ul. In anul urm?tor, mi-am luat ?i eu un PC 448 la mana a doua.

 

Apropos de rebuturi. Ele au existat ?n toate intreprinderile industriale romane?ti. Ceea ce ie?ea pe pia?a, era ?ns? de buna calitate. CTC-ul ?i-a f?cut ?ntotdeauna datoria. Rebuturile erau v?ndute de comercian?ii "de culoare" pe strada Academiei pe preturi de nimic. Cum intrau ei ?n posesia lor (?!) nu ?tiu. Totu?i trebuie sa recunosc ca de multe ori cump?ram tranzistori cu pumnul ?i prin selec?ie ?mi mai r?m?neau c??iva, la un pre? mult mai mic dec?t la "Dioda".

Editat Mai 10, 2017 de ola_nicolas

[hixpp02]

Erau inainte de '89 calculatoare den TPD si Junior, bazate pe procesor 8080 si Z80, cu sistem de operare CP/M, cu unitati de dischete fabricate de MOM Ungaria. Eu personal am inceput activitatea pe aceste....cat de fiabile erau numai spun...faceam saptamanal cate o tura , doua la service IIRUC.

[Nanotech]

 Singurele componente ruse?ti pe care le-am ?nt?lnit ?n anii '80 incluse ?n produse romane?ti, au fost circuitele integrate logice. Dup? 1985, chiar ?i circuitele logice au fost ?nlocuite cu cele romane?ti produse de IPRS.

 

 

 

Din cate stiu IPRS Baneasa producea componente discrete si integrate analogice: seria betaA, ROB, betaE, betaU, etc iar cele logice se fabricau la Microelectronica seria MMC, procesorul Z80 si chiar memorii RAM daca nu ma insel. Daca gresesc, mea culpa.

[zal]

Io n-am aflat astea dup? '89 la ICI, c? am lucrat din '82 ?ntr-un institut de proiectare dotat cu un calculator central sovietic ?i terminale prin ateliere ?i f?r? securi?tii aferen?i. Cred c? mai am pe undeva ni?te conectori flexibili cu care se selectau anumite func?ii prin ?untarea pe o plac? cu contacte. Ca dot?ri mai aveau la centrul de calcul ma?ini de cartelat Robotron (RDG) pline de relee vest germane, casetofoane digitale poloneze cu motoare elve?iene ?i capete de ferit? japoneze ?i altele. A?a c? eram avizat despre dulapurile pline de pies?raie ?i ?tiam ce s? aleg din ele. Totu?i, ce putea face calculatorul acela mare cu band? perforat?, putea face ?i un calculator de buzunar HP cu cartele programabile magnetice adus din delega?ie de un inginer prin 1980. La fel ?n armat? la centrul de calcul era ceva Felix, nu l-am desf?cut dar ?n interiorul altor aparate multe piese erau str?ine. De exemplu, ?ntr-o surs?, ?n locul a 5 cond de 4700uF/40V care puteau fi de la IPRS, au preferat s? monteze ?n fabric? cond elve?ieni. Cine vrea s? vad? lista pieselor ?i componentelor rom?ne?ti, s? consulte Agenda Radioelectronistului, de Dr?gul?nescu. Aten?ie c? nu tot ce apare acolo se ?i producea, o bun? parte erau doar de palmares, sau se produceau numai la comand?.

[ola_nicolas]

Au existat ?i favoriza?i ai sortii ?nainte de '90. Nu to?i puteau accede, la un institut de proiectare. La "Dioda" nu g?seai tot ceea ce se producea la IPRS, dar de produs se producea cam tot ce se poate citi ?n Agenda Radio-electronistului, de Dr?gul?nescu. Cea mai mare parte dintre circuitele integrate analogice le-am ?nt?lnit chiar ?i ?nainte de revolu?ie. Circuite logice TTL (CDB-uri) de care nu m-am putut apropia ?nainte, am acum vreo c?teva sute, procurate ?n primii ani dup? revolu?ie. Le-am utilizat ?i sunt ok. Am ?i c?teva integrate logice ?n tehnologie CMOS - tot de la IPRS. In ceea ce prive?te calculatoarele programabile de buzunar, am din 1980 un CASIO fx-180P cump?rat din Alexandria (Egipt). Am prins momentul (c?nd s-a ?nchis o intreprindere rom?neasca) ?i am procurat ?i un calculator de birou programabil FELIX CE 130 P cu TTL-uri ruse?ti cu polarizare la 30 V. Din p?cate acum este nefunc?ional. Are o problema de alimentare ?i datorita valorii atipica a tensiunii, nu am putut sa utilizez un alimentator SMPS din genera?ia actuala. Va trebui c?nd am timp sa ii concep ?i sa ii fac unul special. Cu tehnologia Est-Germana Robotron Reis, am venit si eu in contact. Am utilizat la una dintre intreprinderile unde am lucrat, o ma?in? unealta de tip CNC, produsa la Oradea, dar cu electronica realizata de nem?i. Asta se ?nt?mpla prin 1985. In ceea ce priveste comparatia dintre computerele din anii '80 si calculatoarele de buzunar programabile, cred ca gre?e?ti. Cele din urma nu sunt capabile sa rezolve ecua?ii de nici un fel, iar puterea de programare este limitata. Spre exemplu CASIO fx-180P are un maximum de 36 de pa?i de program, introdu?i de la tastatura, iar FELIX CE 130 P, are vreo 94 de pa?i de programare. Logica celui romanesc este ?ns? mult mai adecvata ?i se pot programa concomitent ?i rezolva vreo c?teva rela?ii matematice complicate, utiliz?nd inclusiv bucle de salt ?n program. Programul se introduce tot de la tastatura.

Editat Mai 11, 2017 de ola_nicolas