Sari la conținut

Postări Recomandate

Se pare ca dumneavoastra ati trecut dincolo de anumite principii in relatiile (chiar si virtuale) bilaterale cu mine, cum ar fi bunavointa, toleranta, argumentatia scriptica si logica, etc.

...

- de ce sectiunea este de 8,3cm patrati, adica 8300 de mm patrati si nu de 83 de mm patrati;

- de ce ati ales miezul A250 si nu A630 cu care s-au facut verificarile;

- nu inteleg relatia matematica cu care ati calculat valoarea inductantei deoarece v-a iesit L=10,71 ?H

  si dupa calculele mele rezulta o inductanta de 182uH la un intrefier de 0,15mm(A630) ...

1 - Imi imputati o greseala, facand o alta greseala. Este intradevar vorba despre 83 mm2 in catalog, insa cei 8,3 cm2 ai mei ar veni eventual de la 830 mm2 si nu de la 8300 mm2 ai dumneavoastra. De altfel greseala mea nici nu se datoreaza faptului ca nu stiu sa citesc corect, ci mai degraba calculelor facute in graba. Probabil ca dupa ce am introdus initial parametrul le, la care trebuia pusa virgula dupa o cifra, am procedat la fel din automatism si pentru aria Ae. Din intrebarile dumneavoastra deduc ca faceti tot atat de des aceleasi tipuri de greseli ca si mine.

2 - Despre A250 si A260, nu stiu ce sa spun. In catalogul Ferroxcube 2009 nu am o asemenea codificatie. In acest catalog, referintele la produsul E32/16/9 incep la pagina 248, se termina la pagina 250 si nu mai exista alta varianta a sa. Poate aveti un altfel de catalog, sau poate va referiti la altceva. Daca va referiti insa la AL=250 versus AL=630, atunci nu aveti nici o grija, am ales corect AL=630.

3 - Relatia matematica este simpla. Se inmultesc cele 17x17 spire2 ale dumneavoastra, cu parametrul AL=630 nH/spira2, cat indica catalogul pentru intrefierul de 0,15 mm si se obtine o inductanta de aproximativ 182 uH. Scuze si pentru a doua greseala. Procedura de calcul pe care am prezentat-o, am conceput-o din mers in mod simplificat si este posilil sa introduci greseli la conversii de unitati, sau chiar la calcule simple facute pe marginea foii de calcul. Am insa variante bine elaborate, in care conversiile si calculele auxiliare se fac automat. Nu este nevoie decat sa introduci datele initiale, intotdeauna in aceeasi unitate de masura. Chestiunea este ca multi dintre noi, au ales sa faca mai degraba masuratori de precizie la lucrari improvizate, decat sa faca mai intai predimensionari corecte si mai apoi sa constate cu acele mijloace precise, daca au calculat corect. De foarte multe ori, atunci cand ai terminat de realizat practic un proiect, conteaza si cate rebuturi ai facut pe parcurs.

 

Ideea a fost binevoitoare, in sensul ca mi-am oferit sprijinul pentru o determinare corecta a intrefierului. Partea cea mai grea la aceste surse in comutatie, nu consta in alegerea MosFET-urilor, sau IGBT-urilor finale, sau a altor componente active sau pasive, ci exact transformatorul este cel care ne face greutati. Este bine sa ai si mijloace moderne si performante de masura specifice, dar degeaba le avem, daca predimensionarea acestor transformatoare nu se face ca lumea. Se pare insa ca in ceea ce ma priveste, nu mai aveti toleranta, dincolo de eludarea celorlalte principii, pe care le enumeram mai sus. Exista mesageria privata pe acest forum, iar ea se manifesta multilateral. Probabil ca unii dintre cei cu care nu comunic de multa vreme, au intervenit acolo cu comentarii personale despre mine. Altminteri nu pot sa imi inchipui de unde atata indarjire, dupa ce o buna bucata de timp ne-am inteles omeneste. Este alegerea dumneavoastra sa-i credeti pe ei si sa nu ma mai tolerati pe mine. Permanent in viata avem de facut alegeri. Asadar, vazand-o pe a dumneavoastra nu am decat s-o accept.

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

@cavit, pentru intensitatea cimpului magnetic generat de un curentul continuu eu as folosi aceeasi bobina

  de pe miezul central, excitata de un curent continuu dat de un generator de curent care prezinta impedanta

  foarte mare fata de curentul alternativ, utilizat la masurarea rezonantei.

O masurare mai precisa se poate face cu aparate de laborator, la diverse frecvente.

Am utilizat aceasta metoda si la filtre cu frecventa variabila pina la ordinal 7, ca in poza.

   post-24607-0-40989300-1481113069_thumb.jpg

Bobinele sunt toruri miniatura conectate in serie, prin care se introduce curentul de comanda si totodata

 semnalul alternativ care trebuie filtrat.

In acest mod intensitatea cimpului magnetic generat pentru masura, este cea mai apropiata de realitate.

Putem ridica o curba de histerezis relativa, tinind cont de amplitudinea semnalului de pe bobina,

  in functie de intensitatea cimpului magnetic, dar poate detaliati cum se poate calcula valoarea absoluta

  a inductiei, necesara la calcule.  

 

@ola_nicolas, idea de verificare matematica este foarte buna si subscriu la ea si poate am sa fac un

  program propriu care poate fi de ajutor in identificarea tipurilor de ferita, mai ales cind au intrefier,

  dar si pentru frecvente ridicate, spre care se tinde in prezent.

In legatura cu calculele, este dificil de calculat ceva precis, datorita dimensiunilor diferite si datelor

  de catalog insuficiente, mai ales ca tolerantele de fabricatie sunt foarte mari.

De aceea metoda masuratorilor este cea mai buna. 

Apreciez cunostintele aprofundate pe care le posedati si sunt de folos celor interesati.

In postarile mele, nu am afirmat decit pareri si concluzii ca urmare a postarilor celorlalti useri in legatura

 cu subiectul topicului si nu am facut nici o afirmatie din care ar rezulta alceva. 

Daca doriti sa continuati calculele, ar fi benefic pentru consolidarea metodei de masura a unei inductante

 cu miez magnetic cu intrefier si la aplicatiile practice colaterale. Poate alegeti un miez din colectia proprie.

 

Eu voi continua cu rezultatele practice obtinute cu acest miez la un convertor de circa 150W,

si daca mai gasesc utila masurarea vreunui miez sau transformator, am sa fac postari la acest topic

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Am masurat cu precizie dimensiunile miezului si intradevar miezul ER35/21/11,

  este mult mai apropiat  de miezul testat. Este realizat din ferita 3C94 din

  materialul MnZn si cu Al=2800+/-25% nH/(spire la patrat) si nu sunt date

  cu privire la verificarea cu intrefier.

Ferita testata provine de la un alimentator de PC defect, tip flyback si cel mai

  probabil de la un producator chinez de ferite:  

1 - Iuxiang

     post-24607-0-80976800-1481126803_thumb.jpg

   Acest producator nu fabrica ferite cu intrefier.

 2- Epcos (filiala TDK)

   post-24607-0-77979400-1481126844_thumb.jpg

Epcos fabrica ferite fara intrefier si cu intrefier de 0,5mm, 1mm si 1,5mm.

Miezul de test a avut un intrefier de circa 0,5 mm si nu l-am masurat de aceea nu voi relua masuratorile.

Miezul este cel mai probabil, apropiat ca tip de Epcos (TDK) si atunci avem:

 AlTDK = 2500 +30%/-25% si cel masurat dupa slefuirea miezului Al = 1600+/-10%. Daca calculam intrefierul

pentru o scadere posibila intre minimul 1900 si maximul 1760, cred ca va indica o valoare foarte mica care

nu ne va ajuta sa lamurim misterul intrefierului masurat, nici in aceasta situatie.

Am atasat fisierele cu feritele fabricate de cei doi producatori din China.

 

@gsabac

Iuxiang ferite chinezesti.pdf

Epcos china (TDK) ER_35_20_11.pdf

Editat de gsabac
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

@ciby: Multumesc pentru catalog. Nici nu prea m-am spetit, cei drept sa-l caut, pentru ca navig destul de putin pe internet. ER35/21/11 ar avea 41,4 lungimea celor doua miezuri cap la cap. Ceea ce am vazut eu in poza avea mai mult. Eu nu am intocmit deocamdata calcule complet automatizate decat pentru miezuri de tipul EE, EI si toroidale, care m-au interesat mai mult. In putinul timp liber, am sa incerc sa mai intocmesc si pentru alte tipuri de miezuri. Deocamdata o sa atasez un calcul cu acelasi fisier MathCAD intocmit "pe genunchi". Daca mai gresesc pe ici pe colo, are cine ma trage de maneca. Oricum in ora in care ar trebui sa verific de 10 ori si sa corectez, mai am de facut si altceva decat sa stau la calculator. Problema la ER35/21/11, este la determinarea inaltimii minime a ferestrei de bobinaj. Pentru miezuri de tipul asta, vad ca nu este data in catalog. In mod normal din lungimea totala a ferestrei formate din cele doua miezuri puse cap la cap, trebuie scazuta grosimea celor doua flanse ale carcaselor utilizate. La alte miezuri, sunt indicate si carcase standard, dar la ER-uri nu. Voi utiliza grosimea indicata la ETD-ul pe care l-am analizat mai inainte, care era de 0,11 cm. Inmultit cu 2, este de 0,22 cm. Asadar inaltimea ferestrei ipotetice la acest miez, ar fi de lw=2x1,475-0,22=2,73 cm. Mai avem: le=9,08 cm si Aemin=1 cm.

 

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Am analizat rezultatele calculelor si sunt de interes pentru mine, mai ales ca miezul ales

 este destul de aproape ca dimensiuni de miezul real si sunt pe cale sa accept marimea intrefierului calculat.

Am o intrebare legata de alegerea tipului de intrefier care in cazul nostru este distribuit pe toate laturile miezului,

 si in documentatia pe care o am este prezentata poza urmatoare:

  post-24607-0-59899500-1481209604_thumb.jpg

Eu as alege pentru calcule varianta din stinga cu lg=l / 2, ce parere aveti ?

Am convertit programul din MathCAD pe care l-ati utilizat ca sa creez un program de sine statator

 pentru calculul intrefierului si a celorlalte caracteristici ca mai jos.

   post-24607-0-16580300-1481209957_thumb.jpg

Oricit m-am straduit nu reusesc sa il fac convergent si mai dezagreabil este faptul ca atit intrefierul

 cit si suprafata cresc continuu. La Dvs. daca faceti mai mult de 5 iteratii ecuatiile sunt convergente ?

Va rog sa studiati si poate reusiti sa depistati greseala pe care o fac.

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Am rezolvat problema convergentei si a ramas nelamurirea cu tipul de intrefier "gap", configurat in postarea #24

Pentru calculele de test am optat pentru intrefierul pe jumatate.

   post-24607-0-98171500-1481228462_thumb.jpg

Programul scrie valorile celor 10 iteratii si de la a doua iteratie este convergent. Pentru inductante mici

 convergenta se stabileste la 3 maximum 4 iteratii.

 

@gsabac

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cu cat sunt mai multe iteratii, cu atat rezultatul este mai precis. Dar incepand de la a 5 iteratiie, cresterile sunt foarte mici. Atasez din nou calculul de la postarea #17, corectat si cu mult mai multe cifre semnificative dupa virgula. Alaturi este acelasi calcul, pentru 100 de iteratii. Rezultatele sunt practic aceleasi, deoarece sub precizia de un micron se utilizeaza doar metode de prelucrare si de verificare speciale, care practic ne sunt inaccesibile. Se vede ca se modifica de abia a 10 cifra semnificativa dupa virgula. In ceea ce priveste intrefierul injumatatit, care se aplica si peste coloane, el este aplicabil doar la acele tipuri de miez la care aria jugului de inchidere a fluxului magnetic este exact jumatate din aria coloanei centrale. In plus forma unei jumatati (luate prin simetrie) a coloanei centrale si a jugurilor de inchidere trebuie sa fie aceeasi pe tot conturul, altminteri calculul devine mult mai complicat - diferitele portiuni de circuit magnetic au reluctante diferite si deci nu se mai poate utiliza relatia simpla scrisa de mine pe undeva in postarile de mai sus. Imi inchipui ca de aceea nici nu se practica intrefierul realizat industrial pentru toate tipurile de miezuri.

 

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Referitor la metoda din postarea #16 postez o schema de masura a miezurilor magnetice:

   post-24607-0-07862900-1481445193_thumb.jpg

Schema realizeaza separarea dintre componenta continua cu care se regleaza fluxul prin miezul magnetic

 si curentul alternativ cu care se masoara raspunsul bobinei cu miez magnetic.

Masurarea se face la frecventa de lucru cu un voltmetru de inalta frecventa sau cu un osciloscop.

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pentru m?surarea permeabilita?ii magnetice a miezului cu schema propusa, pentru ?nceput s? definim

 m?rimile caracteristice, inductan?a, energia ?nmagazinat?, reluctan?a magnetic? ?i inductan?a dinamic?.

Parametrul de baz? al unei bobine este inductan?a L sau inductivitatea acesteia. Inductivitatea

 proprie a unui circuit electric se defineste prin raportul dintre fluxul magnetic ? care str?bate

 suprafa?a limitat? de conturul circuitului electric ?i curentul i care produce acest flux.

No?iunea de inductan?? se poate interpreta ca:

  - proprietatea unui circuit electric de a se opune varia?iei curentului electric care il str?bate:

         ?(t ) = L*i(t)                                                                            (1.1)

  - proprietate a bobinei de a acumula energie Wm ?n c?mp magnetic:

          Wm = L* I 2 / 2                                                            (1.2)

Valoarea inductan?ei L depinde de forma geometric? a inf??ur?rii (forma de dispunere a

spirelor), de dimensiunile infa?ur?rii ?i de caracteristicile miezului magnetic. Propriet??ile

magnetice se pot caracteriza prin reluctan?a magnetic? Rm definit? prin rela?ia:

        Rm = lm / (?*Sm)                                                          (1.3)

unde: lm - lungimea liniilor de c?mp;

          ? =?0*?r permeabilitatea absolut?;

          ?0 este permeabilitatea vidului, ?0=4* ?*10-7henry/metru (H/m)

          ?reste permeabilitatea relativa a miezului, care depinde de magnetizarea si nivelul semnalului

         Sm ? suprafa?a prin care se ?nchid liniile de c?mp.

Produc?torii de miezuri pentru bobine indic? o valoare a factorului de inductan?? AL, a c?rui

 valoare este invers propor?ional? cu reluctan?a magnetic?:

          AL=1/Rm                                                                                         (1.4)

Unitatea de inductivitate ?n Sistemul Interna?ional se numeste henry [H], av?nd submultiplii:

    1mH=10-3H, 1?H=10-6H si 1nH=10-9H.

La o bobin? fluxul total ? este rezultat din ?nsumarea fluxurilor tuturor spirelor N iar pentru un miez magnetic

 fluxul este dat de rela?ia ? = N * ?fcu ?f fluxul unei singure spire.

Inductanta unei bobine cu miez magnetic inchis se calculeaza cu relatia:

      L = N2 / Rm = AL * N2                                                               (1.5)

Inductivitatea bobinelor cu miez magnetic (feromagnetic sau din ferit?) este neliniar?

 (depinde de valoarea curentului), deoarece fluxul magnetic depinde neliniar de valorile curentului

Valorile maxime ale inductivit??ii bobinei rezult? pentru valorile curentului I, la care

 varia?ia fluxului d?/di este maxim?. Pentru a ?ine sama de aceast? dependen?? se defineste inductivitatea

 dinamic?           Ld = d?/di                                                                          (1.6)

Modul de varia?ie al fluxului ?i respectiv al inductivita?ii dinamice Ld ?n func?ie de valoarea

 curentului se datoreaz? modific?rii permeabilit??ii magnetice relative a miezului bobinei

                          ?r = B/(?o*H)                                                                      (1.7) 

  La func?ionarea bobinei cu miez ?n curent alternativ de amplitudine redus? (regimul de

 semnal mic) permeabilitatea este egal? cu permeabilitatea relativ? ini?ial? ?i a miezului si

 (propor?ional? cu panta ?n origine la curba ?(i)) este practic o constant? dat? ?n cataloage.

Atunci c?nd curentul continuu cre?te prin bobina Lx, rezult? valori crescatoare pentru fluxul magnetic

 ?i induc?ia magnetic? creste dupa curba de histerezis. Ca rezultat, semnalul alternativ de pe bobin? se

 modifica conform permeabilit??ii relative ?r, care se poate calcula, dac? se masoara inductan?a.

M?surarea inductan?ei se face cu ajutorul tensiunii alternative m?surate pe bobina Lx, apoi se calculeaz?

 ?r  ?n functie de fluxul magnetic, deci cu rela?ia 1.7 se determin? B, induc?ia magnetic? ?i se traseaz?

curba real? de histerezis a miezului.

 

Va urma.

 

@gsabac

Editat de gsabac
  • Like 1
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock