Cum se pot refolosi alimentatoarele din calculatorele demodate

[gsabac]

Foarte multe calculatoare au fost dezafectate ori s-au defectat, ca rezultat sunt module si componente disponibile.

Pe forum sunt exemple de transformare a acestora in surse de laborator, fixe sau reglabile, 

 dar potenta lor este mult mai mare, pentru puteri pina la citeva sute de wati. Surse multiple, depanarea unor

 aparate, inlocuirea transformatoarelor de retea conventionale, surse de inalta tensiune, etc. Avantajul major

 este obtinut datorita spirelor putine, spatiului mic, greutatii reduse si stabilizarii acceptabile.

Va invit sa postati din realizarile proprii cu scheme, date tehnice, fotografii si comentarii adecvate.

 

@gsabac

Editat Octombrie 4, 2016 de gsabac

[gsabac]

O metoda utilizata pentru realizarea de alimentatoare izolate de reteaua de curent alternativ,

 consta in cuplarea unui primar de transformator in paralel cu primarul unui alimentator

 de calculator. Metoda are avantajul ca nu se modifica cu nimic alimentatorul de calculator.

Acest nou transformator cu miez de ferita, se dimensioneaza pentru puterea necesara

  in secundare. Nu este necesara masurarea tensiunii alimentatorului in primar,

  dar pe noul miez de ferita, fara intrefier, se bobineaza pentru inceput numai ?nf??urarea primar?.

 Se pot folosi miezuri de ferita 3C90 sau asemanatoare sau miezuri de transformatoare de linii TV,

  cu sectiunea de la 0,5cm patrati la 1,5cm patrati. La 0,5 cmp se bobineaza 150 de spire,

  la 1cmp 75 de spire si la 1,5cmp 50 de spire, cu sirma de cupru izolata, spira linga spira.

 Se face proba miezului si noului primar circa 10 minute si este bine daca nu se incalzeste miezul

  mai mult de 37 de grade. O siguranta de 0,5A in serie cu noul primar este utila pentru probe.

 Daca miezul este prea rece se poate micsora numarul de spire si la prea cald se  poate mari.

Se bobineaza apoi un secundar de 10 spire cu trafolita (1mmp) si se face o redresare in punte,

 cu diode rapide de peste 1A, condensator de filtraj de 10uF si rezistenta de sarcina de 4,7Ohmi la 20W.

Se masoara tensiunea continua si astfel se stabileste tensiunea pentru o spira.

 Se calculeaz? apoi secundarele ?i factorul de umplere a ferestrei, cu o s?rm? de bobinaj de grosime convenabil?.

Pe o carcas? izolatoare se bobineaz? ?nt?i primarul, se izoleaza pentru 1KV fa?? de prima ?nfa?urare

 secundar?,  apoi se bobineaz? secundarele. ?nainte de bobinare, se calculeaz? dac? inf??ur?rile ?ncap in fereastra.

?n cazul finaliz?rii, este de preferat ca sursa ATX s? fie montat? izolat, ?n carcasa sursei de tensiune

 variabil? pe care o  realiza?i, condensatorii de impamintare sa ii schimbati cu unii de 2,2nF/2KV

 si sa ii conectati la masa noului alimentator. Asa sunt conectati acei condensatori la  toate aparatele cu

 convertori. Ei micsoreaza cimpul radiant al convertorului pina la valori acceptabile.

 

Am realizat un astfel de alimentator, care substitue alimentatorul defect dintr-un osciloscop Hameg,

 de tipul HM312-5. Transformatorul original se poate manufactura, dar cu mari probleme pentru

 un amator, datorita numarului enorm de spire cu sirma subtire, in schimb un transformator de

 convertor se realizeaza foarte usor de catre un electronist priceput.

Schema alimentatorului original este urmatoarea:

Infasurarea de de inalta tensiune este izolata la 1KV iar infasurarea de filament la 3KV.

In schema modificata de redresare am folosit diode rapide si de tensiune adecvata in locul

 puntilor redresoare clasice. Pentru inalta tensiune am construit un triplor cu diodele folosite

 ca dublor in vechiul alimentator. Schema modificata este urmatoarea:

Am facut si doua fotografii, una cu noul transformator realizat pe un miez de ferita de transformator

 de linii TV si una cu ansamblul redresorilor montati in osciloscop.

Au fost necesare ajustari fine, deoarece este vorba despre un aparat de masura si acestea au fost

 realizate cu inductante in serie cu bobinajele si rezistente de sarcina suplimentare pe ramura de

 12V a alimentatorului de calculator.

 Deasemenea am introdus condensatori suplimentari de filtraj pe toate alimentarile si am inlocuit

  o parte din vechii condensatori electrolitici. Circuitul de filament l-am realizat in curent continuu,

  deoarece este imposibil de masurat o tensiune efectiva de 6,3V la forma de unda data de convertor.

Trasa luminoasa apare in circa 15 secunde si osciloscopul functioneaza in parametri.

 

@gsabac

Editat Octombrie 5, 2016 de gsabac

[gica70]

O metoda utilizata pentru realizarea de alimentatoare izolate de reteaua de curent alternativ,

 consta in cuplarea unui primar de transformator in paralel cu primarul unui alimentator

 de calculator. Metoda are avantajul ca nu se modifica cu nimic alimentatorul de calculator.

Acest nou transformator cu miez de ferita, se dimensioneaza pentru puterea necesara

  in secundare. Nu este necesara masurarea tensiunii alimentatorului in primar,

  dar pe noul miez de ferita, fara intrefier, se bobineaza pentru inceput numai ?nf??urarea primar?.

 Se pot folosi miezuri de ferita 3C90 sau asemanatoare sau miezuri de transformatoare de linii TV,

  cu sectiunea de la 0,5cm patrati la 1,5cm patrati. La 0,5 cmp se bobineaza 150 de spire,

  la 1cmp 75 de spire si la 1,5cmp 50 de spire, cu sirma de cupru izolata, spira linga spira.

 Se face proba miezului si noului primar circa 10 minute si este bine daca nu se incalzeste miezul

  mai mult de 37 de grade. O siguranta de 0,5A in serie cu noul primar este utila pentru probe.

 Daca miezul este prea rece se poate micsora numarul de spire si la prea cald se  poate mari.

Se bobineaza apoi un secundar de 10 spire cu trafolita (1mmp) si se face o redresare in punte,

 cu diode rapide de peste 1A, condensator de filtraj de 10uF si rezistenta de sarcina de 4,7Ohmi la 20W.

Se masoara tensiunea continua si astfel se stabileste tensiunea pentru o spira.

 Se calculeaz? apoi secundarele ?i factorul de umplere a ferestrei, cu o s?rm? de bobinaj de grosime convenabil?.

Pe o carcas? izolatoare se bobineaz? ?nt?i primarul, se izoleaza pentru 1KV fa?? de prima ?nfa?urare

 secundar?,  apoi se bobineaz? secundarele. ?nainte de bobinare, se calculeaz? dac? inf??ur?rile ?ncap in fereastra.

?n cazul finaliz?rii, este de preferat ca sursa ATX s? fie montat? izolat, ?n carcasa sursei de tensiune

 variabil? pe care o  realiza?i, condensatorii de impamintare sa ii schimbati cu unii de 2,2nF/2KV

 si sa ii conectati la masa noului alimentator. Asa sunt conectati acei condensatori la  toate aparatele cu

 convertori. Ei micsoreaza cimpul radiant al convertorului pina la valori acceptabile.

 

Am realizat un astfel de alimentator, care substitue alimentatorul defect dintr-un osciloscop Hameg,

 de tipul HM312-5. Transformatorul original se poate manufactura, dar cu mari probleme pentru

 un amator, datorita numarului enorm de spire cu sirma subtire, in schimb un transformator de

 convertor se realizeaza foarte usor de catre un electronist priceput.

Schema alimentatorului original este urmatoarea:

poza alimentator original HM312-5.jpg

Infasurarea de de inalta tensiune este izolata la 1KV iar infasurarea de filament la 3KV.

In schema modificata de redresare am folosit diode rapide si de tensiune adecvata in locul

 puntilor redresoare clasice. Pentru inalta tensiune am construit un triplor cu diodele folosite

 ca dublor in vechiul alimentator. Schema modificata este urmatoarea:

poza schema adaptata HM312-5.jpg

Am facut si doua fotografii, una cu noul transformator realizat pe un miez de ferita de transformator

 de linii TV si una cu ansamblul redresorilor montati in osciloscop.

poza transformator HM312-5.jpg

poza alimentator HM312-5.jpg

Au fost necesare ajustari fine, deoarece este vorba despre un aparat de masura si acestea au fost

 realizate cu inductante in serie cu bobinajele si rezistente de sarcina suplimentare pe ramura de

 12V a alimentatorului de calculator.

 Deasemenea am introdus condensatori suplimentari de filtraj pe toate alimentarile si am inlocuit

  o parte din vechii condensatori electrolitici. Circuitul de filament l-am realizat in curent continuu,

  deoarece este imposibil de masurat o tensiune efectiva de 6,3V la forma de unda data de convertor.

Trasa luminoasa apare in circa 15 secunde si osciloscopul functioneaza in parametri.

 

@gsabac

Am construit un alimentator in comutatie (flyback) pentru surubelnita electrica la 18V si vre-o 8A. Va rog sa-mi spuneti daca metoda dv. poate fi folosita in acest caz pentru ridicarea tensiunii in vederea alimentarii unui amplificator de cca 100W si alimentare diferentiala de +,- 60V. Multumesc.

[gsabac]

@gica70, felicitari pentru alimentatorul surubelnitei, cred ca este si destul de mic sa intre in locul acumulatorilor.

Modelul de alimentator probat de mine functioneaza pentru 60W in sarcina, mai mult nu am incercat. Se poate obtine

 orice tensiune rezonabila, la puteri cam 30% din puterea alimentatorului de calculator, fara ventilatie.

Trebuiesc folosite diode de comutatie rapide si condensatori nu prea mari, deoarece tensiunea este filtrata de

 convertorul calculatorului si un secundar cu priza mediana.

Am si metoda a doua, care presupune demontarea transformatorului si rebobinarea sa. Am sa o postez in curind.

 

@gsabac

[gica70]

Multumesc pentru raspuns dar cred ca nu am fost mai exact in punerea intrebarii, deci o reformulez: poate fi folosita metoda dv. pe aceasta sursa construita de mine in scopul expus?. Multumesc.

[gsabac]

Am sa va expun variantele posibile:

 

1 - daca doriti sa alimentati un amplificator, cu alimentatorul expus in postarea #2, transformat pentru +/-60V raspunsul este pozitiv,

 dar cu ventilatia originala;

2- daca doriti ca alimentatorul pentru surubelnita sa fie modificat prin adaugarea unui transformator, pentru alimentarea unui

  amplificator,  cu +/-60V si pentru 100W, raspunsul este pozitiv, dar trebuie experimentat, nu stiu daca merge din "prima",

  la tensiunile si curentii necesari.

 Deasemenea la consum mic, tensiunea in gol poate sa creasca foarte mult daca schema nu are stabilizator. Acest consum mic,

  este cind  amplificatorul merge la putere mica. Nici numarul de spire din primar nu se mai potriveste,

  eu am luat in calcul numai convertorii in contratimp.

Pentru convertorul Dvs. numarul de spire se poate determina ca si pentru alimentatorul de surubelnita.

Pe vorbe nu pot fi hotarite solutii, daca doriti, puteti posta schema cu modificarile pe care apreciati ca o sa le faceti.

 

@gsabac 

Editat Octombrie 9, 2016 de gsabac

[gica70]

Ideea e urmatoarea, eu stiu cate spire se afla in secundarul sursei construite (18V, 12sp. de 3X0,6), acelasi numar de spire va fi si pe primarul adaptorului iar in secundarul sau sa bobinez infasurarea noua (40 spire adica 1,5V/spira).Ca sa bobinez direct pe traful de iesire imi trebuie mai mult spatiu (traf E I 33 cu 4 infasurari).

Sper sa nu fie o problema, frecventa este in jur de 50kHz la sursa construita asa ca pot folosi acelasi tip de miez pe adaptor. Trebuie sa mai spun ca e prima sursa (in comutatie) construita si invat cat se poate de la voi, cei mai experimentati.

Am vazut pe alt forum o alta aplicatie a unei surse in comutatie (sursa pentru neoane), era vorba de un pistol de lipit care folosea aceeasi metoda cu traful pentru a transforma in alte valori tensiunile si curentii. Legatura cu pistolul propriu-zis se facea prin 2 cordoane, deci in mana tine-ai numai adaptorul.

Asa este, fara experimentari mare lucru nu invat! Deasemenea s-ar putea sa fie o problema de zgomot pentru aplicatia ce mi-o doresc. Deocamdata n-am vazut o schema completa de amplificator audio de putere si cu sursa in comutatie pe aceeasi placa. Multumesc pentru sfaturi.

P.S. Cred ca ar fi urat din partea mea sa public schema a unui user de pe alt forum dar pot spune ca are stabilizarea tensiunii destul de buna (si limitare de curent) prin optocuplor in partea de iesire care comanda integratul. Folosesc sursa asta de luni bune intr-o masina portabila de gaurit si sunt foarte multumit de ea, am facut o multime de lucrari gospodaresti.

[ciby]

Pune schema linistit. Eu am postat-o dincolo si considera ca asta este acordul meu scris. 

In ce priveste ce doresti sa faci, eu sunt de parere ca mai bine construiesti o alta sursa dimensionata corespunzator cerintelor. Va trebui realizat un transformator mai mare (la prima vedere un miez E42 sau un ETD 44) cu secundarul bobinat cu priza mediana. Priza reprezinta masa iesirii iar la capetele infasurarilor prin redresare obtii cele doua tensiuni simetrice. Bobina de iesire va trebui sa aiba doua infasurari pe acelasi miez, una pentru ramura pozitiva iar cealalta pentru ramura negativa.

In ce priveste configuratia sursei, ramane tot forward, dar atacul primarului se va face cu doua tranzistoare (forward duble-ended) si cu diode de descarcare a miezului, nu cu infasurare si dioda cum este cea actuala. (Vezi schemele de invertoare de sudura. Gasesti si aici pe forum.)

Este necesar un osciloscop! Daca il ai te pot ajuta si indruma, daca nu o sa fie mai greu.

 

Ceva ajutor cu calculul trafului gasesti aici http://schmidt-walter-schaltnetzteile.de/smps_e/hdw_smps_e.html

Si ceva teorie aici http://schmidt-walter-schaltnetzteile.de/snt/snt_eng/snteng4.pdf

Editat Octombrie 12, 2016 de ciby

[cristi7521]

Am realizat si eu schema lui @ciby cu mici modificari si functioneaza ok.

@gica70 - o schema asemanatoare este de mai jos, dar aceasta este simetrica, cam ceea ce vrei tu (pentru audio)

http://danyk.cz/iz350_en.html

O alta schema de sursa, dar nestabilizata este aici

http://danyk.cz/iz_2_35_en.html

Personal nu cred ca poti modifica sursa initiala ca sa obtii +/-60V, folosind metoda prezentata aici.

[gica70]

Multumesc amandurora, cred ca amgasit ce-mi trebuie. Acum vreau sa studiez comportamentul AAF la surse in comutatie.

[gsabac]

Refolosirea alimentatorilor de PC este utila in cazul in care se dispune de asa ceva. Eu am vreo 12 bucati

  si am mai si donat destul de multe. Si alti useri poseda asemenea alimentatoare si poate doresc sa le utilizeze.

Metoda din postarea #2 foloseste alimentatorul de PC fara modificarea schemei. In multe aplicatii se demonteaza

 componente si practic se pastreaza numai partea de comutatie. Transformatorul se rebobineaza pentru noile tensiuni

 dorite si se renunta la stabilizare.

O alta aplicatie putin invaziva, cu pastrarea stabilitatii si protectiilor, este realizarea unui redresor de 24V stabilizat

  prezentat in poza urmatoare:

In acest caz, asa cum se vede si pe schema, alimentatorul de PC se monteaza izolat fata de masa de 24V.

Curentul generat este suficient pentru constructia unui incarcator pentru acumulatori, de exemplu.

 

@gsabac

[gica70]

Multumesc si pentru aceasta schema interesanta (pentru mine!).

[gsabac]

O alta modificare posibila a unei surse de calculator, prin adaugarea unor dublori de tensiune:

   

Modificarea trebuie testata, pentru a se valida pentru parametrii afirmati,

adica daca simultan se obtin tensiunile de +/-12V si +/-36V la curentii de 3A.

 

@gsabac

[Nardu]

Cablurile de la surse PC pana la tensiune pot fi folosite?

[gica70]

Daca nu gresesc, din ce imi amitesc, pana la 1000V.