Traf sudura

[ola_nicolas]

Acum vreo 10 ani, am cump?rat un aparat de sudura. ?ntruc?t la acea data chestiunea era stringenta, iar singurul criteriu a fost pre?ul cat mai mic posibil, am achizi?ionat promo?ional un aparat sub denumirea comerciala de CWM 150 MAX. Firma care ?l comercializa, era italiana, dar presupun ca la fel ca ?i ?n alte cazuri asem?n?toare, produc?torul este chinez. Nu mi-a trebuit mult timp sa ?mi dau seama ca aparatul era de slaba calitate. De curiozitate, am m?surat excursia de tensiune la bornele secundare ?n gol, intre pozi?iile extreme ale ?untului magnetic de reglaj. Aceasta era de aproximativ 1 V efectiv. ?ntruc?t cea mai enervanta chestiune era faptul ca electrodul se lipea de material, indiferent de reglajul ?untului magnetic, am scos doua spire din primar, astfel ?nc?t sa pot ajunge aproximativ la tensiunea de gol ?n secundar de 46 V. Situa?ia s-a ?mbun?t??it, ?ns? nu foarte mult. Recent, am avut ocazia sa ?mprumut un aparat de sudura pe acela?i principiu, dar ceva mai mare ca dimensiuni ?i av?nd ?n plus fata de al meu un ventilator de r?cire, care reducea substan?ial timpul neoperativ al aparatului intre doua reprize de lucru. Rezultatele (nu excelente) erau ?ns? substan?ial mai bune dec?t la sudarea cu aparatul meu. Am f?cut de curiozitate acelea?i m?sur?tori ?n gol ?i am constatat ca excursia de tensiune intre pozi?iile extreme ale ?untului de reglaj (total ?n ?i total afara din circuitul magnetic) era de circa 4 V efectiv - intre 44 ?i 48 V. Am demontat ambele aparate, pentru a vedea ce anume difera. Am putut sa constat ca la aparatul de ?mprumut, exista un singur primar, separat de secundar printr-o anumita distanta, necesara tehnologic ?untului magnetic, ?n timp ce la aparatul meu, primarul era compus din doua p?r?i ?nseriate, dintre care o sec?iune era separata ?n acela?i mod ca la cel?lalt, ?n timp ce a doua sec?iune era bobinata de aceea?i parte cu secundarul ?n imediata apropiere a acestuia. Am demontat aparatul meu, hot?r?t sa modific situa?ia existenta ?n concordanta cu ceea ce v?zusem la aparatul de ?mprumut. Am f?cut ?i c?teva poze cu o camera web, nu prea de buna calitate, dar sugestive. Ceea ce nu se vede ?n poze, voi ?ncerca sa suplinesc prin observa?iile mele.

 

A?adar, asa dup? cum se vede ?n prima imagine, transformatorul are tolele sudate. Exista doua cordoane de sudura continue, destinate probabil consolid?rii in vederea unor vibra?ii cat mai mici. La transformatorul de ?mprumut, aceste cordoane nu exista. Cordoanele sunt date cu adaos de material, deci cu electrod, asa dup? cum reiese din imaginea a 3-a ?i ca atare se poate b?nui ca nu s-au utilizat procedee speciale de sudare, precum cea cu laser, sau cu plasma. De asemenea ?n zona de ?mbinare a celor doua miezuri ?n forma de E, mai exista patru hafturi foarte fine de sudura, date asa dup? cum m-am convins ulterior din motive de func?ionalitate a sistemului de avans bilateral al ?untului magnetic. Si anume, pe cele doua semi-carcase se bobinaj (din plastic) exista cate o fanta (vezi imaginile 4 ?i 5) unde r?m?ne prizonier cap?tul strunjit special al ?urubului de avans. Cele doua fante formeaz? un lag?r, care r?m?ne ?nchis doar dac? cele doua semi miezuri E, sunt imobilizate ?ntr-o pozi?ie favorabila. Probabil ca cel mai ieftin procedeu de imobilizare pentru constructor, a fost cel cu sudura. Un sistem demontabil, ar fi reclamat existenta unor bride ?i a unor ?uruburi de fixare, care ar fi scumpit construc?ia ?n mod suplimentar. Referitor la materialul din care sunt tolele transformatorului, cred ca acesta este un otel silicios cu con?inut de siliciu de 2,6 sau 2,4 % in conformitate cu Agenda  Electricianului edi?ia 1986 pagina 22, sau cu materiale bibliografice disponibile pe Internet, cum ar fi Handbook of Small Electric Motors By W.H. Yeadon, care la pagina 2.38 indica patru tipuri de o?eluri silicioase utilizate la transformatoare. Con?inutul mic de siliciu, poate situa aliajul ?n categoria de sudabilitate cu rezultate incerte, ?n locul categoriei de materiale nesudabile. Am r?spuns ?n acest mod unei controverse avute pe tema sudurii miezurilor magnetice cu domnul gsabac, ?n cadrul unui alt subiect.

?untul magnetic, este realizat dintr-un material ?n mod evident diferit, deoarece grosimea tolelor este mai mare (circa 1 mm, fata de 0,35 mm la miezul de baza). Este posibil ca acesta sa fie din mu-metal, sau eventual dintr-un otel silicios cu concentra?ie foarte mica (2 %) de siliciu.

 

Am inten?ionat ini?ial sa modific traful meu dup? modelul celui de ?mprumut, ?ns? ulterior m-am g?ndit ca nu se poate totu?i ca sec?iunea cuplata magnetic str?ns cu secundarul, sa nu fi fost avuta ?n vedere de constructor, dintr-un motiv ?ntemeiat. Daca cineva cunoa?te acest motiv ?i poate sa indice ?i ce pondere din num?rul total de spire ar trebui sa con?in? aceasta sec?iune, ?l rog sa intervin? cu l?muriri.

Editat August 10, 2016 de ola_nicolas

[gsabac]

Ce curent de mers in gol are transformatorul in cele 2 situatii limita. Va intreb aceasta

deoarece cred ca este posibil sa realizati citeva prize in primar, pentru marirea curentului

de sudura, daca acest curent nu este exagerat de mare.

Apropo, ce conteaza 2 spire la peste o suta de spire din primar, poate 10...20 de spire sa conteze.

Nu ne-ati comunicat ce electrozi folositi, ce diametru au, daca sunt supertit de calitate sau bazici.

Poate daca folositi electrozi mai subtiri merge foarte bine.

 

@gsabac

Editat August 10, 2016 de gsabac

[ola_nicolas]

Nu am m?surat curentul ?n gol. Voi face aceasta determinare dup? rebobinare. Eu m-am g?ndit ?n mod asem?n?tor, sa realizez c?teva prize ?n primar - respectiv la 2,5, 5, 7,5 ?i 10 % din num?rul total de spire. Daca nu exista cineva (?n aceasta seara) sa poat? justifica existenta sec?iunii de primar cuplata str?ns magnetic cu secundarul care la prima vedere pare a fi ca  pondere, cam jum?tate din totalul de spire, atunci voi bobina ?n sec?iunea cuplata str?ns cu secundarul un num?r de 10 %, cu prize la 7,5, 5 ?i respectiv 2,5 %, din num?rul total de spire al primarului. In scopul regl?rii mai u?oare, am identificat posibilitatea mont?rii unui sir de reglete pe fiecare dintre cele 2 sec?iuni ale primarului. A?adar, pe sec?iunea separata a primarului, voi avea bobinat ?ntregul primar cu prize asa dup? cum am men?ionat. Pe sec?iunea solidara cu secundarul, voi avea un num?r de 10 % din num?rul total de spire, cu prizele de asemenea men?ionate mai sus. Deoarece transformatorul a fost bobinat din fabrica cu conductor din aluminiu cu diametrul ?n primar de 2 mm, eu voi rebobina primarul cu conductor din cupru emailat cu diametrul de 1,8 mm. In acest fel, sper ca bobina sa poat? avea loc ?n ?ntregime pe sec?iunea separata de secundar. Voi determina apoi curentul de mers ?n gol cu ?ntreaga bobina primara cuplata mai slab cu secundarul, sub tensiune. Daca acesta este ok pentru ?ntreaga cursa a ?untului magnetic,, atunci voi ?ncepe mai ?nt?i opera?iuni de scoatere de spire prin legarea unei borne la prizele prevazute ?n aceasta sec?iune. In cazul ?n care rezultatele sunt cele a?teptate, atunci bobina auxiliara con?in?nd cele 10 % spire, va r?m?ne un "lest" neutilizat. Daca exista probleme, atunci voi ?ncerca diversele variante de ?nseriere ale par?ii din primar cuplate str?ns magnetic cu secundarul, cu p?r?i ale bobinajului av?nd cuplaj mai slab cu secundarul. Nu am desf?cut ?nc? bobinele originale (urmeaz? sa o fac m?ine) ?ns? scoaterea celor doua spire, a fost suficienta pentru cre?terea cu mai mult de un volt ?n gol, ?n secundar. De regula eu sudez cu supertit de 2,5x350. Conform indica?iilor de pe vizorul reglajului cu ?unt magnetic, se pare ca la extreme, aparatul a fost prevazut cu posibilitatea sud?rii cu electrozi de 1,5 ?i respectiv 3,25 mm. Nu ar fi r?u sa ?l aduc ?n ace?ti parametri. R?m?ne deci de v?zut ?n zilele urm?toare. De asemenea, iau ?n considera?ie ca la repunerea ?n func?iune, cele doua miezuri E sa le solidarizez demontabil cu ajutorul a doua bride ?i a ?uruburilor de rigoare ?i sa renun? ?n acest fel la sudarea celor doua miezuri E. Se pare ca fabricantul a prevazut ?n miez c?teva gauri filetate ?n acest scop - probabil pentru variantele mai scumpe. De asemenea, dispun de un motor de ventilator de la o aeroterma dezafectata (am nevoie doar de o elice potrivita) pe care inten?ionez sa ?l montez pentru a mari pu?in durata activa a ciclului de lucru.

 

?ntr-o alta ordine de idei, vreau sa men?ionez ca am f?cut toate eforturile pentru a t?ia cele patru hafturi de sudura prin mijloacele mecanice uzuale recomandate de c?tre cei care au experienta ?n tehnologia bobin?rii ?i a lamelarii transformatoarelor electrice ?i pentru care am tot respectul cuvenit (chiar dac? din anumite motive colaborarea mea cu ei pe forum este sistata - nu din voin?a mea) ?ns? spatiile limitate nu au f?cut posibil acest lucru. In general ?n cazul transformatoarelor, spatiile specifice sunt mici ?i nu permit etalarea unor scule precum p?nza de bomfaier sau pila manuala. In acest caz, am utilizat cu succes un disc cu diametrul de 115 mm ?i cu o grosime de 1,5 mm. ?ntruc?t hafturile au fost mici, nu a rezultat ?nc?lzirea nici m?car locala a miezului magnetic ?i ?n plus nu a fost deranjata carcasa sau bobinajul.

Editat August 10, 2016 de ola_nicolas

[gsabac]

Succes la bobinat si recalculat numarul de spire necesar !

 

@gsabac

[ola_nicolas]

Nu am ce recalcula. Num?r ?i reproduc identic, deoarece secundarul nu ?l voi rebobina. Va r?m?ne cel din conductor de aluminiu de 5 mm diametru ?i nu ?tiu cate spire are. Pe secundar palpeaz? termostatul ?i nu vreau sa risc sa nu am contact termic. Teoretic, ar trebui sa am ?ntre 380 ?i 430 de spire ?n primar. In secundar, cu consider?nd ca tensiunea ?n gol, cu ?untul magnetic complet afara este de 44 V, ar trebui sa am ?n mod corespunz?tor intre 73 ?i 81 de spire.

Editat August 11, 2016 de ola_nicolas

[gsabac]

Adica transformatorul este construit pe 30 cm patrati ca pentru 550W clasic ?

Numai @flomar a facut pe niste miezuri cu sectiune foarte mica, transformatoare de putere foarte mare.

Oricum ar fi, va urez succes !

 

@gsabac

[ola_nicolas]

Daca transformatorul nu este construit pentru func?ionare continua, sau este r?cit for?at, atunci ?ntr-adev?r se poate utiliza mai pu?in fier ?n miez. Transformatorul are 27 cm². L??imea coloanei centrale a E-ului este de 4,5 cm, iar grosimea pachetului de tole, de 6 cm. Tocmai am terminat de desf??urat cele doua bobine ?i am intrat la calculator pentru informare ?i o serie de calcule simple. Bobina cuplata magnetic str?ns cu secundarul a avut 90 de spire, iar bobina cuplata mai slab, 139 de spire. In total 129 de spire. A?adar chinezul m-a contrazis - nici m?car o spira ?ntreag? per volt. In aceste condi?ii, pentru 48 V_rms ?n gol (cu ?untul complet afara) secundarul ar trebui sa aib? 48 de spire. Voi bobina ?n total 230 de spire ?i voi face prize la spirele 6, 12, 17 ?i 23. Bobina care ar urma sa fie cuplata mai str?ns cu secundarul, va avea ?n total 23 de spire, cu prize la spirele 17, 12 ?i 6. Revin dup? ce termin ceea ce am de f?cut.

Editat August 11, 2016 de ola_nicolas

[CARTESIUS]

Daca tot il rebobinati eu as renunta la suntul magnetic pentru a putea avea spatiu de bobinaj mai mult si astfel as putea utiliza conductor mai gros si mai mult. Eu asa am procedat cu un traf asemanator doar ca traful meu are 40 cmp si l-am bobinat cu conductor CuEm cu diametrul de 2 mm. Cu 2,5 se descurca binisor si daca folosesc electrozi de 3,25 scurti, merge si cu aia. Acuma dvs. aveti doar 27 cmp....nu stiu daca o sa iasa un traf care sa sudeze cat de cat cu 2,5 . Totusi aceste miezuri cred ca sunt mai calitative fata de cat le suspectam noi, nu cred ca este un fierosiliciu ordinar. Colegul Flomar a facut trafuri puternice pe miezuri cu sectiunea mica, dar a satisfacut doua conditii: a ales numarul de spire per volt astfel incat sa nu se satureze miezul si a utilizat conductor gros. A putut sa faca lucrul asta deoarece a avut spatiu de bobinare. Daca insa o sa supraincarcati si miezul si conductorul datorita spatiului de bobinaj restrans, rezultatele nu pot fi cele asteptate. Mai concret, bobinezi spire multe, relaxezi miezul dar sarma va fi subtire ca sa incapa si ca atare se va incalzi sarma. Bobinezi spire groase si mai putine,ca nu iti incap, suprasoliciti miezul si el o sa se incalzeasca inaintea spirelor. Cam asa se intampla la traful meu. Prima data se incalzeste miezul desi l-am bobinat cu 45/S, dar am racire fortata .Banuiesc ca si desfacerea miezului (si al meu a fost sudat) are o contributie in incalzire. Eu nu l-am mai sudat, l-am prins cu juguri si cred ca s-a creat un intrefier. Ca sa puteti impaca si capra si varza, aveti nevoie de spatiu suplimentar de bobinare. Dvs. aveti in conditiile actuale 27/S...nu stiu daca o sa-i placa mai intai miezului apoi sarmei din primar. Orice solutie ati alege va doresc succes si sa strangeti miezurile bine dupa bobinare. Avand in vedere ca traful nu e prea mare, eu l-as strange intr-o menghina si apoi l-as suda cum a fost (mai mult sau mai putin).

Editat August 11, 2016 de CARTESIUS

[ola_nicolas]

Mai am un transformator de sudura, construit de mine. Acela este asa cum spui. Principalul neajuns este greutatea mare, motiv pentru care ?l utilizez mai rar. Cel despre care vorbesc aici, are calitatea ca este mai "purt?re?". Induc?ia maxima ?n miez, este stabilita de chinez ?i are valoarea de B=U₁/(4,44x10^-4k_ctn₁fS)=230/(4,44x10-4x0,95x230x50x27)=1,75 T. Miezurile actuale din tole de aliaj silicios au satura?ia la 2 T, sau chiar mai mare. Nu exista a?adar pericolul de satura?ie ?n curent alternativ. In cazul utiliz?rii doar a unei frac?iuni din ?nf??urarea originala, pentru un num?r de 207 spire (90 %) din total, induc?ia ar urma sa creasc? la aproximativ 1,94 T. Din acest motiv, voi face ?ncerc?ri doar pana la 95 % din num?rul nominal de spire, pentru o induc?ie maxima de 1,84 T. De altfel cred ca nu va fi necesara o reducere sub 97,5 %, caz ?n care induc?ia maxima ?n miez, nu sare de 1,78 T. Reglajul cu sunt magnetic, este foarte convenabil, deoarece ofer? un domeniu continuu de reglaj, ?n timp ce comutarea prizelor, este doar un reglaj ?n trepte, grosier. De altfel, am bobinat deja cele 23 de spire ale bobinei cuplate magnetic str?ns cu secundarul. Nu am g?sit conductor de 1,8 mm ?i am bobinat cu doi conductori ?n paralel cu diametrul de 1,4 mm. A?adar, din punctul de vedere al sec?iunii conductorului primar, sunt foarte aproape de sec?iunea conductorului original din aluminiu. Nici dac? as fi bobinat cu conductor de 1,8 mm, nu ar fi fost vreun un pericol, ?ntruc?t densitatea de curent suportabila de conductorul din cupru, este superioara celei corespunz?toare aluminiului. Nu cred ca exista pericolul sa nu ?ncap? bobinajul, ?ntruc?t bobina originala ocupa mai pu?in de jum?tate din spa?iul total existent ?n fereastra. Ast?zi nu pot lucra, ?ntruc?t am o alta prioritate, dar m?ine probabil ca voi bobina ?i ?nf??urarea separata, cuplata magnetic mai slab cu secundarul.

Editat August 12, 2016 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

In ata?amente, am ilustrat cum au ie?it carcasele rebobinate. Am?nunte voi da cu alta ocazie.

[ola_nicolas]

Am am?nat momentul concluziilor, deoarece ?nc? de la prima proba cu traful rebobinat mi-am dat seama ca sunt departe de solu?ie. Ca fapt divers, ?n prima faza ?nf??ur?rile rebobinate au avut urm?toarele date: Sec?iunea ?nf??ur?rii primare cuplata magnetic mai str?ns cu secundarul - un total de 219 spire, cu prize la spirele 6, 11, 17 ?i 23; Sec?iunea ?nf??ur?rii primare cuplata magnetic mai slab cu secundarul - un total de 23 de spire cu prize la spirele 11 si 17. Transformatorul nu dezvolta o putere suficienta pentru amorsarea arcului electric ?n nici una dintre combina?iile viabile. In primul mesaj de pe acest subiect, am luat ?n considera?ie ?i ideea ca modul de structurare al transformatorului cu doua sec?iuni primare, una cuplata mai str?ns ?i cealalt? mai slab cu secundarul, nu poate sa fi fost abordata de constructor ?nt?mplator. Am apelat la cei cu experienta ?n domeniu sa intervin? cu eventuale preciz?ri. Fie nimeni nu a mai ?nt?lnit o asemenea situa?ie ?n practica, fie cei care ?tiau, au t?cut ?n mod deliberat. Reconsider?nd rapid solu?iile disponibile, am hot?r?t sa ac?ionez ?ntr-un sens diametral opus. Astfel, am recuperat de pe ?nf??urarea primara cuplata mai slab cu secundarul un num?r de 106 spire, l?s?nd aceasta bobina cu un total de 113 spire, cu prize la spirele 6, 11, 17 si 23. Conductorul recuperat ?n acest mod, l-am rebobinat pe sec?iunea din primar cuplata mai slab cu secundarul, rezult?nd o ?nf??urare cu un total de 120 de spire, cu prize la spirele 11, 17 ?i 23. A rezultat astfel un transformator cu schema din imaginea ata?at?. Am f?cut doua seturi de m?sur?tori, notate ?n imagine cu I ?i respectiv II (cifre romane). Curen?ii ?n gol din primar ?i respectiv tensiunile ?n gol la bornele secundarului au fost notate cu I₀₁ ?i U₂₁ pentru cazul ?untului magnetic complet ?nauntru ?i respectiv I₀₂ ?i U₂₂ pentru cazul ?untului magnetic complet afara. In ambele situa?ii, caracteristicile procesului de sudare sunt incomparabil mai bune dec?t la transformatorul ini?ial. Am re?inut ?ns? ca modalitate de lucru adoptabila, pe cea din cazul II, av?nd ?n vedere o plaja mai larga de reglaj a tensiunii ?n gol din secundar, intre pozi?iile extreme ale ?untului magnetic ?i curen?ilor de mers ?n gol mai mici. F?c?nd un bilan?, se observa ca num?rul total de spire ale primarului, este de 227, adic? cu doua spire mai pu?in dec?t la varianta originala. Am f?cut proba cu electrozi de 2,5 ?i de 3,25 mm. Am constatat ca baia de otel topit la locul de sudare are o temperatura mai mare, rezultata din observa?ia ca mi?c?nd electrodul dup? o traiectorie circulara, nu se mai ?nt?mpin? rezistenta la deplasarea ?napoi a acestuia, asa dup? cum se ?nt?mpla la solu?ia originala, datorita unei solidific?ri foarte rapide a cordonului ?n spatele electrodului. Av?nd in vedere acest lucru, la solu?ia originala arcul electric era atras c?tre zona din spatele electrodului, devenita mai proeminenta ?n raport cu restul materialului de sudat, ?n timp ce dup? modific?ri, arcul electric se deplaseaz? odat? cu electrodul, datorita unui nivel constant al b?ii de metal topit. Ca atare cordonul de sudura arata mult mai regulat dec?t ?nainte. In plus are loc o amorsare mult mai buna ?i mai prompta a arcului la ?nceputul procesului de sudare, fata de solu?ia originala, unde trebuia sa consum o cantitate importanta din electrod, frec?ndu-l de material pentru amorsare. R?m?ne ?nc? fenomenul de lipire ?n anumite condi?ii a electrodului, care este binecunoscut sudorilor care utilizeaz? transformatoare de sudare in curent alternativ, ?ns? ?i acest fenomen s-a ameliorat substan?ial fata de solu?ia originala.

 

A?adar, ?n ciuda dictonului expus ?n spa?iul meu de semn?tur?, am ?nv??at din nou din propriile gre?eli. Am ?ntocmit ?ns? acest subiect cu explica?ii detaliate, astfel ?nc?t sa existe o referin?? spre consultanta, pentru oricine ar mai ?nt?lni o situa?ie asem?n?toare ?i dore?te sa o elimine abord?nd problema personal.

[ola_nicolas]

B?nuiesc ca ai f?cut un calcul ?n conformitate cu materialul: http://www.misiuneacasa.ro/forum/attachment.php?attachmentid=44762&d=1255288856

In realitate pentru tolele izolate cu carlit, factorul de stocare al tolelor este de 0,955. F?c?nd calculul cu acest coeficient, rezulta pentru U₁= 230 V ?i cei 27 cm² ai miezului, B_m=0,77 T. Din materialul bibliografic citat, rezulta puterea aparenta nominala S_N=10⁸A_c²f/16 (cu A_c in m²) deci S_N=0,0027²x10⁸x50/16=2278 VA. Tot acela?i material, apreciaz? ca randamentul unui transformator de sudura, nu scade ?n nici o situa?ie sub 80 %. A?adar la o putere trasa din re?ea de 0,8x2278=2848 VA, vom avea pentru tensiunea de 230 V un curent maxim I₁=13,4 A. In realitate cred ca regimul de func?ionare este chiar mai bl?nd, ?ntruc?t de multe ori conectez aparatul de sudura la o re?ea ?nc?rcat? cu frigider, boiler de 2 kW, ?i hidrofor. A?adar o re?ea cu caracter preponderent inductiv. In aceste condi?ii, nu mi-a ars pana acum nici-odat? siguran?ele calibrate de 16 A. Curentul de mers ?n gol, de peste 3 A, nu are de ce sa te mire av?nd ?n vedere ca num?rul de spire per volt este sub orice norma tehnica. Av?nd ?n vedere ca acest curent reprezinta practic consumul solicitat de magnetizarea miezului, rezulta o inductan?? de magnetizare mult mai mica dec?t la transformatoarele dimensionate dup? rela?ia N_sp/V=50/A_c., ?tiind ca inductan?a de magnetizare, este direct propor?ional? cu p?tratul num?rului de spire din primar. Impedan?a de magnetizare fiind mica, rezulta ?i un curent de magnetizare mai mare.

 

In ceea ce prive?te eficienta, ai dreptate. Releul termic scoate automat de sub tensiune la aproximativ 10 minute de lucru intens ?i nu recupleaz? dec?t dup? aproximativ alte 20 de minute. Asta ?nseamn? un factor de ?nc?rcare de 30 %. Urm?resc sa ii montez un ventilator, ?ns? asa dup? cum mai scriam anterior, am doar motorul, nu ?i elicea. Totusi, in atare conditii, daca mai consideram si stresul datorat unei suduri de proasta calitate, rezultatul era "mortal". Mai vedem...

Editat August 17, 2016 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

... Corectez - B_m=1,77 T pentru traful rebobinat.

Editat August 18, 2016 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

Am recitit acest topic dupa mai bine de 5 ani. In primul rand m-a frapat faptul ca desi ultimele 5 postari consecutive, sunt ale mele, in mod aparent dialoghez cu cineva. Mi-am amintit apoi ca dialogul era intre mine si @flomar60 cu putin inainte de a parasi forumul TA si de a solicita stergerea postarilor. Cine nu cunoaste aceasta istorie, ar avea probabil tendinta sa ma trimita la un club al “glumetilor” din cauza ca vorbesc singur.

 

In alta ordine de idei, ramasesem dator cu promisiunea ca voi monta un ventilator pe traful de sudura in cauza. Am facut acest lucru in aceasta vara, si functionarea s-a inversat, in sensul ca daca inainte sudam (cu electrod de 2.5) 10 minute si asteptam apoi alte 20 de minute repornirea transformatorului (o incarcare activa de 30 %) acum sudez circa 20 de minute si astept alte 10 minute sa reporneasca. Incarcarea activa a crescut la 60 %, adica s-a dublat. De ce asa tarziu?! Simplu. M-am pensionat incepand cu luna decembrie 2020, dar prima pensie mi-a venit prin mai 2021. Lucrarea propriuzisa (atasarea ventilatorului, care a costat 35 de lei) am efectuat-o prin august, iar acum, pentru ca am ceva timp liber la dispozitie m-am hotarat sa scriu aceste amanunte in topic. Din cauza timpului nefavorabil nu pun acum poze. Intre timp mi-am mai sporit zestrea de ustensile de sudare cu doua invertoare, care cu electrod de 2,5 au o rata de incarcare activa de 100 %. Cel putin pana in acest moment nu am semnale ca ar fi altfel. Trebuie sa spun insa ca datorita modificarilor si imbunatatirilor facute trafului analizat in acest topic, am o mare satisfactie oridecate ori ma hotarasc sa il utilizez la vre-o operatie de sudare.

Editat Octombrie 11, 2021 de ola_nicolas

[cristian68n]

Cu ceva timp in urma...prin iulie august...am avut ocazia sa gasesc un transformator de sudura asemanator cu  acesta din postarea de mai sus....la care am eliminat suntul  si din perspectiva modificarii si utilizarii lui pentru aparat de  sudura migmag.....

La primele testari cu electrod de 2,5 merge acceptabil ,insa deocamdata mai am ceva de lucru cu mecanismul de antrenare al sirmei....iar daca rezultatele nu sint bune am sa trec la modificarea altui transformator de sudura cu sectiune mai mare...

Editat Decembrie 29, 2021 de cristian68n