Jump to content
Dudikoff

Protectii pentru amplificator

Recommended Posts

Analizam cu @Dudikoff, intr-o postare anterioara, aspecte colaterale schemei ideale propuse de el.

O solutie optica inedita este cuplorul fotovoltaic. Acesta contine diode electroluminiscente si multe celule fotovoltaice  

 conectate in serie, nu are nevoie de tensiune de alimentare in circuitul de comanda. La un curent de 20mA...50mA

 se genereaza o tensiune continua de 7V..9V izolat (2400V...5000V).

Circuitele sunt special destinate pentru comanda tranzistorilor MOSFET si au un timp de raspuns intre 0,1mS si 1mS.

Tipuri commune, Toshiba-TPL190B(U,C,F) si Avago-ACPL-K30T sunt disponibile la vinzare.

@Dudikoff a sustinut pe buna dreptate ca timpul de intrare in actiune a protectiei folosind aceste circuite, este mult 

 inferioara schemei propuse de el si are dreptate. Una este sa blochezi un amplificator in 300nS...500nS si alta este sa

 folosesti un optocuplor fotovoltaic, care are un timp de raspuns mult mai mare.

 

Desigur putem analiza descriptiv si ca idee orice alte metode, este apanajul unor cercetatori nativi.

Este de salutat si de incurajat, mai ales daca se posteaza solutii concrete, scheme finalizate si simulate in prima faza,

 ca apoi sa fie validate prin testare.

 

In legatura cu folosirea altor metode decit cele propuse in tema, am parerea ca ne "legam la cap"

 fara sa ne doara si folosim "drobul de sare" inainte de testarea schemei propuse in tema, care este si finalizata

 ca schema si simulare, cu rezultate spectaculoase. Timpul de intrare in actiune permite prezervarea performantelor

 amplificatorului, prin solicitarea dinamica mai scazuta a temperaturii canalului din MOSFET in comparatie cu 

 orice alta metode.

 

Revin cu intrebarea la care nu am primit raspuns: unde sunt schemele lui @Dudikoff din postarile sale la aceasta tema?

 

@gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Revin cu intrebarea la care nu am primit raspuns: unde sunt schemele lui @Dudikoff din postarile sale la aceasta tema?

 

Nu stiu exact la ce scheme va referiti dar au fost cateva imagini care nu au fost incarcate in forum ci s-a folosit un link extern. E posibil ca, ulterior, utilizatorul care a postat imaginile sa le stearga din link-urile externe unde le-a incarcat si astfel sa nu mai poata fi afisate in forum. Asta este explicatia cea mai probabila referitoare la acele imagini sau scheme, iar din acest motiv am incurajat utilizatori sa le incarce in forum ca e mai bine. Ca unii respecta treaba asta, ca alti nu, din pacate nu pot sa controlez 100% acest aspect.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc pentru raspuns.

Foarte urita fapta, din partea celui care a facut asa ceva. Nu meritam ca toti utilizatorii forumului sa fie desconsiderati.

Poate este numai o greseala tehnica din partea lui, care o poate rezolva, eventual prin repostare.

Desi nu am nevoie de acele scheme, deoarece fac unele la fel de bune in citeva ore, vroiam sa trec la partea de analiza

 a schemei propuse si eventual sa pot adauga unele facilitati utile, asa cum a cerut autorul.

 

Numai de bine !

 

@gsabac

Edited by gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am sters postarile OFF-TOPIC. Nu raspund unor indivizi ca utilizatorul @Dudikoff din cauza ca pur si simplu nu merita (nu ma cobor la nivelul lui). E posibil sa fie clona unui utilizator cunoscut de pe forumul vecin (nu neg). 

 

Un astfel de individ trebuie ignorat de la bun inceput si cred ca intr-un viitor cat se poate de apropiat postarea in acest forum si in acest site web, ca si descarcarea de atasamente, sa fie facuta doar de anumiti utilizatori ai forumului care s-au calificat (pentru ca au dorit asta) intr-un alt grup de utilizatori care vor avea permisiunea asta. Restul de grupurilor de utilizatori vor fi simpli telespectatori ai forumului. Calificarea in noul grup de utilizatori se va face dupa ce imprealabil ati facut-o dovada in scris, cine sunteti si unde locuiti, ocupatia, meseria etc. Va trebui sa implementez acest lucru din cauza unor indivizi ca @Dudikoff care pur si simplu trebuie lasat in coliba lui electronica sa se manifeste ca un electron. Adica nu mi se pare corect sa nu stim fiecare cu cine stam de vorba. Ascunderea sub un pseudonim si IP (uneori proxy) nu este benefica pentru un asemenea forum.

 

Comutatorul cu MOSFET-uri il studiam inca de la inceputul anilor 2000, pe la facultate, dar tot am evitat sa-l aplic in audio din cauza pretului destul de ridicat a MOSFET-urilor cu Uds cel putin 100V si Rds_on mic (de fapt si acum, pretul la distribuitori este aprox. 15...20lei bucata). Plus ca mai sunt cateva implicati care intervin, unele puse in evidenta de utilizatorul @gsabac prin postarile sale, dar o sa ma opresc aici cu detalierea acestui subiect pentru ca nu isi mai are rostul. Cine vrea sa continue aici, e liber sa o faca.

 

Aceste fiind spuse, s-a incheiat si interventia mea in acest topic.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pentru a inlatura inconvenientele schemei prezentate in tema, postez o schita de protectie,

 bazata pe una din schemele propuse de @nell65 si pe folosirea unui convertor cu IR2153

 propus de @smilex.  Tranzistorii de protectie au drenele comune. Comanda blocarii se face

 cu o tensiune de +12V, care opreste convertorul si prin urmaare tensiunea de deschidere.

Circuitele de redresare au ca sarcina 1nF plus 4nF capacitarea G-S a tranzistorilor si

 pentru blocarea amplificatorului  sub 100uS este necesara o rezistenta in poarta de circa 6,8K.

Click pentru marire.

post-24607-0-76038400-1470240331_thumb.jpg

Schema este posibil sa contina unele greseli !

Circuitul de protectie este conectat in serie cu iesirea amplificatorului si astfel se prezerva

  conexiunea de masa a difuzoarelor. Se elimina si unele efecte neprevazute care ar apare

  la unele amplificatoare, care nu sunt neconditionat stabile.

 

O constatare personala asupra fiabilitatii sistemelor de protectie cu corp solid (solid state) fata de 

 cele cu releu electromagnetic: protectia cu releu este mai sigura, chiar daca este mai lenta.

Se strica eventual ceva semiconducori, datorita timpului mare de comutare a releelor,

 dar se protejeaza eficient difuzoarele.

 

Protectia se poate face cu multe alte metode, poate chiar mai bune, se poate insista.

 

@gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pentru  ''surse comune'', e nevoie de doar un singur secundar la trafo

 

le

poate ar fi indicat redresare cu punte ,bialternanta

Edited by nel65

Share this post


Link to post
Share on other sites

Consumatorii sunt infimi, ir-ul nu are nevoie sa atace mos, poate ataca direct traful cu conditia ca sa aibe un primar (implicit si secundar) de peste 5mH, care se poate obtine cu 100-150 spire 0,1-0,15 pe un mic EE16. Prezenta mos inaintea trafului doar complica inutil solutia iar schema este incompleta in forma asta oricum inutila.

 

Solutia cu sursa comuna este mult mai simpla. Asa ar arata o solutie cu un mic dc/dc:

post-1355-0-45638200-1470251276_thumb.gif

DC/DC se poate face si cu ir, daca nu deranjeaza bobinarea trafului (dealtfel foarte simpla) iar randamentul este mai bun decat cu dedicate, insa volumul (de munca si fizic) este mai mare. Nu e nevoie de zenere. Releul se poate monta oriunde pe lantul curentului alternativ (nu neaparat in domeniul audio) si poate inlocui un releu clasic avand un volum posibil mai mic. Dar cred ca e ceva mai scump. Tranzistorii alesi sunt pentru aplicatia curenta. Pentru alte tensiuni (de exemplu 220Vca) sunt necesari mos corespunzatori.

Edited by smilex

Share this post


Link to post
Share on other sites

Desigur fiecare varianta este interesanta ca si modul sau de aplicare.

In continuare prezint variant 2 completata si imbunatatita. Am remarcat din simulare, ca in timpul comutarii

 tranzistorilor serie cu difuzoarele, se produc supratensiuni urmate de oscilatii amortizate. Acestea depind de

 inductanta serie cu iesirea, lungimea cablurilor si difuzoare. Pentru eliminarea lor am introdus 4 diode, D5,D7,D8 si D9.

Am marit inductantele bobinajelor transformatorului la 3mH in primar si cite 2mH in secundare. Circuitul de alimentare

 al circuitului IR2153 functioneaza intre 20V si 80V, cu limitare la 14,5 pe diode zener interna. Timpul de comutare al protectiei

 este determinat de rezistentele din poarta tranzistorilor MOSFET. Daca se se mareste puterea din convertor si frecventa se creste

 la 1MHz, se pot micsora si rezistentele poate si de 10 ori. Atunci timpul de intrare in functiune a protectiei poate scadea la 10uS...20uS.

post-24607-0-74861400-1470284595_thumb.jpg

 

Pentru un amplificator stereo, schema trebuie dublata iar pentru unul cu iesire prin condensator, diodele D7 si D9 trebuiesc puse la masa.

 

Urmeaza schema cu surse comune si cea cu comanda prin optocuplori fotovoltaici sau normali, dar dupa simulare.

Asa am facut si cu schema cu drene comune, dar nu am postat.

Fiecare au avantaje si dezavantaje. Cea cu optocuplori necesita o singura sursa de alimentare si este mult mai rapida iar

 la optocuplorul fotovoltaic nu este nevoie de convertor. Un fapt este foarte clar, nu sunt neclaritati in functionare.

 

 

@gsabac

Edited by gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Solutia cu drena comuna si izolatia galvanica a comenzii arata naspa.

E drept ca eu am lucrat numai cu irs2135, dar nu am intalnit nici unul care sa nu aibe semialternantele riguros egale. La fel de adevarat este ca nici macar nu l-am testat la 500kHz. Cred ca cei 220n in primar sunt inutili. Ca si cei 47 ohmi. Iesirea ir este cu mos care au Rds-ul lor, nu cred ca e necesara limitarea curentului la incarcarea unei capacitati de 10n in secundar, incarcare care are loc o singura data. Mai exista si o inductanta de scapari acolo cu o mica rezistenta a bobinajului, ma indoiesc ca se solicita integratul legand iesirile direct pe traf.

Daca e audio, multe solutii au si 12Vcc pentru ventilator. Chiar si la 24V e mai simplist cu o singura rezistenta pe alimentare.

Solutia propusa de Marian cu actionarea in pin3 este mai rapida, dar mai complicata, nu sunt sigur ca merita, ir-ul are UVLO pe la 9V si deci va face off destul de rapid la intreruperea alimentarii daca filtrajul este ales corespunzator.

IRFB(IRFP)4110 are Rds-ul pe la 4miliohmi (100V), dar si 10n capacitate.

Tot mai cred in inutilitatea zenerelor din porti. E drept insa ca nici rau nu fac (daca prin raportul de transformare nu forteaza alimentarea integratului).

Poate nici nu interveneam, dar din nou schema este incompleta. Daca as fi suspicios, as crede ca deliberat. In orice caz este nefunctionala in forma asta. Pinii 6 si 8 constituie alimentarea partii flotatne (high), daca nu se leaga la 4 respectiv 1, flotanta nu va functiona si nu se livreaza nimic trafului. Acum sunt in aer, deci pentru cei care executa corect aceasta schema este o teapa sexi.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Prin amabilitatea si competenta lui @smilex am ajuns la final cu schema protectiei unui amplificator,

 prin utilizarea conexiunii cu drena comuna si convertor. De data asta nu am dorit sa atrag pe nimeni

 in ?cursa? sau sa atrag oponenti constructivi sau nu.

 Recunosc ca nu am lucrat cu circuitul IR2153, de aceea schema a avut greseli, pe care mi le asum.

Optimizarile finale includ un transformator adaptat la 500KHz cu inductanta primarului

 de 1mH si a secundarelor de 667uH fiecare. Deasemenea rezistenta serie cu primarul

 transformatorului a fost marita la 200 ohm pentru diminuarea virfurilor de curent absorbite in zona

 tranzitorie de incarcare a condensatorilor din secundar. Curbele sunt prezentate la protectia cu

 sursa comuna. Condensatorul C3 elimina componenta de CC care poate apare datorita atit a

 asimetriei factorului de umplere a semnalului din primar cit si si secundarelor diferite si cu sarcini

 inegale, transformatorul propus nu are intrefier.

Diodele zener sunt bune, pentru eliminarea supratensiunilor din porti, ce pot apare datorita

 autoinductiei, fluxului de scapari, sarcina variabila si cuplajului slab.

Consumul de curent mediu la 15,5V este de circa 15mA si este asigurat de generatorul

 de curent, conectat la sursa pozitiva de putere.

post-24607-0-27552400-1470377534_thumb.jpg

Concluzii:

Schema este neatractiva la prima vedere si apare ca un apendix partial, complex, haios,

 pentru un amplificator, cind te gindesti ca de fapt elimina un contact de releu. Dar asa cum au fost

 inlocuite convertizoarele cu motor electric si generator, de convertoare, este posibil ca si acest mod

 de protectie sa fie adoptat si chiar sa apara module.

Schema trebuie dublata pentru un amplificator stereo si completata cu ?masina? de comanda pentru

 situatiile necesare la protectie.

 

Schema cu sursa comuna

Schema este putin mai simpla ca structura si ca numar de componente si nu aduce noutati substantiale

Functionarea este identica cu aceea cu drena comuna. Deoarece se comanda doi tranzistori in paralel

 rezistenta de descarcare a sarcinii electrice din surse a fost redusa la jumatate, 3,3K

Timpul de comutare spre blocare depinde de marimea acestei rezistente si de pragul de blocare

 al tranzistorilor MOSFET (treshold).

O asimetrie intre cei doi tranzistori poate apare datorita variatiei intr-o plaje larga, a tensiunii de blocare,

 de ex.de la 2V la 4V.

post-24607-0-11105000-1470377617_thumb.jpg

Analiza functionarii acestei scheme este aratata in continuare. Pe diagrame se vad semnalele

 de comanda si timpii de comutare. Sunt folosite diverse nivele de la generatorul de semnal,

 care sa duca la relevarea unor aspecte tranzitorii. Unele curbe sunt mai greu de inteles,

 deoarece sunt generate in schema ca o suma de semnale, de ex.semnalul de poarta, din poza 2.

post-24607-0-10473100-1470377651_thumb.jpg

Timpul tranzitoriu de blocare pare a fi sub 10uS si intirzierea comenzii de 40 uS.

 

Pentru dimensionarea unor elemente din schema am folosit diagrama curentilor absorbiti in regim

 tranzitoriu si am cautat minimizarea virfurilor de curent. Curentul mediu suplimentar poate fi de circa

  4,5 mA la care se adauga curentul prin zenerul intern si consumul circuitului IR2153, in total spre 15mA.

 post-24607-0-75942400-1470377688_thumb.jpg

Cu inductanta optima pentru primar, de 1000uH, semnalul arata excelent, se vede alternanta pozitiva

 limitata de sarcina si cea negativa usor descendenta. Rezulta cam 42 de spire in primar si 28 de spire

 in secundar pentru un miez E13/7/4-3F35, care functioneaza bine la 500KHz.

Se folosesc 2 miezuri E fara intrefier.

 

Concluzii

Timpul de intrare in conductie este rapid si necesar pentru a se evita disiparea de putere la regimul

  pornire, cind exista semnal important la intrare. Deasemenea la blocare, unde panta este mai lenta,

  la semnal mare la intrare pot fi probleme de supraincalzire rapida si sa se depaseasca capacitatea

  de putere disipata in regim tranzitoriu.

La 20uS, pentru FDP083N15A si IPP086N10N3 G, puterea tranzitorie suportata este

 de circa 20A*80V= 1600W. S-ar incadra in limitele unei puteri de 800W pe canal la iesire.

Mai trebuie studiat acest aspect si in caz ca sunt probleme se poate imbunatati timpul de comutatie

 sau sa se puna cite 2 tranzistori in paralel ! Pentru rezistente de sarcina sub 4 ohmi mai trebuie cercetat.

Schema trebuie dublata pentru un amplificator stereo si completata cu ?masina? de comanda pentru

 situatiile necesare la protectie.

 

Urmeaza schema cu optocuplori si convertor, care are avantajul vitezei native, dar complexitatea este

 cam aceeasi.

 

@gsabac

 

 

 

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am facut vreo 20, poate 30 de convertoare cu irs2153 de mica putere, pentru a alimenta niste opto hcnw si niste traductoare de curent. Toate cu iesirile direct in primar si fara probleme. Dar la cca. 60kHz, EE16, 11mH.

Solutia nu ar trebui sa functioneze cu intermitente. Pericolul varfurilor de tensiune ar apare numai la decuplarea sarcinii dar majoritatea mos au Ciss/Crss de cel putin 30 si admit 25V in poarta. Daca exista limitarea la iesirea releului cu acele diode (foarte pertinenta observatia cu oscilatiile parazite la decuplare), cred ca nici macar nu e suficient pentru a deschide un mos. Eventual sa participe la intarzierea blocarii lui. Apropo, pentru cei care doresc independenta totala a releului fata de schema in care se aplica, daca exista inductante in cadrul sarcinii, se poate monta in paralel pe "contactele releului" niste transil sau varistoare. Independenta releului face posibila productia in serie si aplicare in diverse solutii si domenii.

 

@nel65 Nu sunt de acord cu redresarea mono la sursa comuna. Drena comuna incarca simetric traful datorita celor doua secundare. Dar daca totusi patru diode e prea mult, atunci da, cond inseriat cu primarul pentru redresare mono. 

UF4007 este extrem de exagerat la redresare, se poate 1N4148 cu arhisuficienta, dar cum ziceam, in punte redresoare.

Nu stiu ce vrea sa fie ktyb... Daca e traductor termic (termistor, termocupla) ai nevoie de operational. Daca e termostat si mult mai simplu astfel, contactele lui pot face orice, chiar si se te decupleze de la retea. Led paralel pe contacte va indica intrarea protectiei termice. 

BC171 este cam depasit. Mai gasibil e BC547.

Nu cred ca e necesar mos in pin 3, dar e ok.

 

Acuma, gandindu-ma la capacitatea parazita a tranzistorului din pin3, e posibil sa fie diferita la tensiuni diferite si sa afecteze simetria iesirii. Deci da, daca folosesti comanda in pin3, apeleaza la solutia lui gsabac a unui cond inseriat cu primarul. Mentionez ca durata unei iesiri este pe cresterea tensiunii la CT iar durata celeilalte iesiri este pe scaderea tensiunii, deci tranzistorul folosit in pin3 ar trebui sa aibe aceiasi capacitate parazita la ambele varfuri de tensiune. Asta-i mai greu de crezut, dar e posibil ca diferenta sa fie nesemnificativa fata de valoarea CT functie de tranzistorul ales. Decizia iti apartine, dar chiar si cu cond in primar, tot punte redresoare recomand.

Edited by smilex

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cam asa ar arata protectia facuta de mine ,cu releu solid state:

 

Dupa mine este o schema promitatoare daca doriti sa o finisati si sa o completati.

Senzorul de temperatura are maximum 4K si nu ajunge la temperatura, sa comande circuitul Trigger Schmitt, 

 cu CI, care are circa 6V pe intrarea pozitiva. Acolo este bine sa se introduca un trimer de reglaj.

Tensiunea pozitiva de la iesirea amplificatorului comanda blocarea la circa 1V, este bine,

 dar tensiunea negativa, o comanda la mai multi volti si cu un timp de intirziere mare, deoarece curentul este foarte mic.

 

Multumesc @Marian78, schema este functionala asa cum este si are maximum de fiabilitate.

 Daca sunt supratensiuni, este buna o protectie sigura. Referitor la timpul de suprapunere  "LO-HO"

 este o observatie superba, din care rezulta ca o frecventa mai joasa este de preferat, poate ceva intre 100KHz si 200KHz.

Eu am ales o frecventa asa de mare, deoarece canalul tranzistorilor in conductie este modulat de acest semnal si poate

 produce "batai" cu armonicele frecventelelor superioare din canalul audio, poate am exagerat cu acest aspect.

@Marian78, la o postare tehnica, nu trebuie sa fiti asa de emotionat incit sa faceti 10 greseli gramaticale, sa introduceti termeni 

 in engleza fara explicatii pentru toti membrii forumului, sa faceti abrevieri neconforme si sa puneti in text semne fara rost,

 si toate acestea apropo de "Editor".

Imi place modul franc de exprimare si parerile Dvs. referitoare la schema, dar as dori sa nu mai faceti atac voalat la persoana.

V-am rugat sa postati o schema, asa cum stiti, despre acest subiect si ati refuzat, am facut-o eu, deci "cine munceste greseste", 

 multumesc pentru "aprecieri".

 

@smilex a dat o idee buna cu puntea redresoare, desi nu este nevoie de ea, asa cum se vede din diagramele

 prezentate. Supratensiunile au nivel energetic important, daca se tine cont si de inductanta difuzoarelor,

 postate de mine in acest topic deoarece supratensiunile depasesc sute de volti. Ideea cu diodele care pot absorbi "socurile"

 ca si independenta totala, deci cu sursa separata de alimentare este interesanta si de abordat. Poate postati o schema,

 sau o schita cu pozitia si tipul diodelor.

Si completarea, cu informatizarea protectiei asa cum a postat @donpetru ar fi foarte buna.

 

@gsabac

Edited by gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

KTY81 este un senzor de temperatura cu coeficient de temperatura pozitiv,are o valoare de 2k la 25C.La 70,are cam 2k7.Folosesc aceasta protectie de cativa ani cu succes.Schema am luat-o din amplificatorul PA300.

Se poate folosi punte cu 1n4148 si se elimina asimetria functionarii trafo EE16.

Sigur ,se gasesc mai usor BC547 ,am ales 171 pentru ca am eu cam 0.5kg din acestia.Ideea e ca merge aproape orice NPN de putere mica.

 

Am folosit mos pentru ca m-am gandit ca iesirea din pin 7, poate sa nu coboare suficient spre 0V ,insa cred ca ar fi suficient si un NPN

 

 

LE

In schema pusa de mine ,la senzorul de temperatura ,de la neinveroare la masa este 1k4 ,nu 27k asa cum am desenat eu,deci tensiunea este cam de 700-800 mV,nu de 6V.

 

Scuze de greseala

 

LE2

KTY81-210 este senzorul folosit de mine,2k la 25 grade, cu jonglarea rezistorului de 1k4,practic l-am ridicat la 2k7-3k.In schema originala este folosit KTY81-122 care are 1k la 25gr.

Edited by nel65

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Marian Pai daca n-ai pus si tu o schema? Eu am pus un AM1S-1212SZ (tme), doua mos si un rezistor. Si m-am scos?

 

Deci, nu exista sutele de volti la care se face referire. Tocmai din cauza diodelor. Salturile de tensiune nu vor depasi valoric alimentarea.

Nu conteaza energia autoinductiei, tot datorita diodelor ea se va reintoarce in filtrajul alimentarii. Capacitatile mos sunt interesate numai pana la intrarea diodelor, adica cateva zeci de volti.

Recomandam punte nu doar pentru evitarea aparitiei componentei continue, dar si pentru caderi mai mici intre alternantele redresate, ceea ce permite rez. sarcina mai mica (jumatate) la aceleasi performante si implicit viteza mai buna la off.

 

Ochiometric, fara calcule, as zice ca 1-2% diferente intre umplerile semialternantelor nu pot crea o inductie continua care alaturi de variatia ei sa duca la saturatie (0,4T pentru 3C90). Probabil ca peste 2-3% ar necesita cond.

 

OK nel65, termistorul are nevoie de operational.

Scrie in pdf ce valoare a tensiunii in pin 3 inseamna off. Habar n-am.

Imi place masura cantitatii bc-urilor in kg.

Edited by smilex

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.