Preamplificator cu tub 6n3

[uscatu83]

Salutare. Am cumparat un preamplificator cu tub 6n3 stereo care inbunatateste sunetul, se aude mai cristalin, se alimenteaza la 12v alternativ, are pe placa un stabilizator de 5v, lm7805 ,si un ridicator de tensiune format din 4 tranzistlare, care scoate +-37v .Are gain 0 si ma gande am daca aplic tensiune mai mare sa si amplifice putin. Daca cresc tensiunea crapa ceva pe placa ?

Din ce am vazut tubul rezista pana la 150 v.

PS. L-am alimentat si la 16 v si avea +- 42v in loc de 37 si parca amplifica putin fata de tensiunea de 12 v

Editat Iunie 16, 2016 de uscatu83

[gsabac]

 Acest preamplificator, de circa 30$, este doar un repetor de semnal cu impedanta

  de intrare cit rezistenta potentiometrilor, in parallel cu 470K si de iesire mica.

Are rolul de adaptor de impedanta si nu amplifica.

 

Nu va amplifica daca mariti tensiunea de alimentare.  Cel mai probabil se va strica.

Asta ati cumparat si daca sunteti multumit de rezultate este foarte bine.

 

 

 

@gsabac

[uscatu83]

Am intetes. Va multumesc pentru explicatie.

De fapt acest montaj a costat 13 dolari din china, erau piesele neplantate, a trebuit sa le plantez eu.

Editat Iunie 16, 2016 de uscatu83

[zal]

Asta cu sunetul cristalin mai trebuie verificat?. ?n privin?a zgomotului de fond cum st?? Schema pare decupat? dintr-un material mai vechi despre filtre active cu l?mpi, alimentate simetric ptr eliminarea cond de cuplaj. Doar c? acolo se foloseau l?mpi dedicate audio ECC83, 6N3P e mai mult ptr radio ?i e ieftin?, f?r? preten?ii. Corect era s? fie alimentat? lampa dintr-un trafo la minim 200V, chiar 300V (+/-100...150V).

Editat Iunie 16, 2016 de zal

[uscatu83]

Zgomot de fond 0. Am testat vre-o doua zile pe amplificator si chiar se aude pe inalte sunetul mai cald asa, nu stiu cum sa spun.

Oricum nu pot avea pretentii de hi-end. Producatorul zice de distorsiuni 0,005.

[gsabac]

Pasiune totala pentru amplificatoarele pe lampi, succes !

Este bine ca ati reusit sa asamplati amplificatorul si sa il faceti sa functioneze.

Performantele sunt asa cum ati spus si sunt certificate cu masuratori si simulari

 pe calculator facute la DyAudio, pentru nivele de pina la 1V.

 

Pentru amplificare se utilizeaza o schema mai complicata care arata cam asa:

Alimentarea se face din transformator si in loc de lampa redresoare se pot folosi 2 diode 1n4007.

Pe schema sunt notate tensiunile, valorile si tipul de lampi inlocuitoare.

Pentru stereo se dubleaza modulul de amplificare cu 6N3P.

Aparatul asamblat are un design modern si costa cam piperat.

 

@gsabac

Editat Iunie 17, 2016 de gsabac

[viobio]

Micul montaj este de fapt un buffer nu preu,nu amplifica nimic,amplificarea este subunitara.

[gsabac]

Micul montaj este de fapt un buffer nu preu,nu amplifica nimic,amplificarea este subunitara.

 

Este adev?rat, amplificarea de tensiune este subunitar?, dar acest modul al lui @uscatu83, face o adaptare

 de la ?nalt? impedan?? la impedan?? joas?. Are amplificare foarte mare de curent. Impedan?a de ie?ire este mic?,

 Z=1/S ?n paralel cu 12K din catod, unde S este panta tubului la circa 30V ?i 1,5mA (poate 1mA/V poate 0,5mA/V).

Datorit? impedan?ei mari de intrare ?i mici de ie?ire, adaptorul se poate folosi pentru trecerea de la o doz? cu cristal de exemplu, la

 un corector de ton sau preamplificator de joas? impedan??. Ie?irea deasemenea se poate folosi cu un cablu coaxial de lungime

 mare, far? a se mic?ora performan?ele ?n audiofrecvent?.

Poate acest aspect de adaptare este cel care duce la ?mbun?t??irea calit??ii sunetului.

   

@viobio ati folosit termeni care produc confuzie, "preu" si "buffer", este a?a greu s? scriem rom?ne?te, preamplificator ?i adaptor ?

Cuv?ntul "buffer" se traduce din engleza ?n rom?n? ca adaptor. ?n electronic? ?i nu numai ?nseamn? un modul de adaptare, far? a se preciza ce face.

Poate face o adaptare de impedan??, de nivele de la TTL la CMOS, de la modul comun la diferential, etc.

?n tehnica numeric? se defineste ca o memorie tampon, dar se precizeaz? m?rimea sa pentru utilizare. 

 

Succes !

 

@gsabac

Editat Iulie 1, 2016 de gsabac

[zal]

?n prezent, la toate montajele de semnal mic cu l?mpi se filtreaz? bine ?i se stabilizeaz? tensiunea anodic? ?i cea de filament. ?n cazul schemei de mai sus, trebuie polarizat filamentul ?n jur de +50V ptr siguran?a catodului.

[viobio]

Este adev?rat, amplificarea de tensiune este subunitar?, dar acest modul al lui @uscatu83, face o adaptare

 de la ?nalt? impedan?? la impedan?? joas?. Are amplificare foarte mare de curent. Impedan?a de ie?ire este mic?,

 Z=1/S ?n paralel cu 12K din catod, unde S este panta tubului la circa 30V ?i 1,5mA (poate 1mA/V poate 0,5mA/V).

Datorit? impedan?ei mari de intrare ?i mici de ie?ire, adaptorul se poate folosi pentru trecerea de la o doz? cu cristal de exemplu, la

 un corector de ton sau preamplificator de joas? impedan??. Ie?irea deasemenea se poate folosi cu un cablu coaxial de lungime

 mare, far? a se mic?ora performan?ele ?n audiofrecvent?.

Poate acest aspect de adaptare este cel care duce la ?mbun?t??irea calit??ii sunetului.

   

@viobio ati folosit termeni care produc confuzie, "preu" si "buffer", este a?a greu s? scriem rom?ne?te, preamplificator ?i adaptor ?

Cuv?ntul "buffer" se traduce din engleza ?n rom?n? ca adaptor. ?n electronic? ?i nu numai ?nseamn? un modul de adaptare, far? a se preciza ce face.

Poate face o adaptare de impedan??, de nivele de la TTL la CMOS, de la modul comun la diferential, etc.

?n tehnica numeric? se defineste ca o memorie tampon, dar se precizeaz? m?rimea sa pentru utilizare. 

 

Succes !

 

@gsabac

Fiind un forum tehnic cred ca denumirea de buffer nu deranjeaza pe nimeni,banuiesc ca majoritatea de aici stiu ce este un buffer ,folosit in audio,adica un adaptor de impedanta,exact cu ati scris dv,ca sa intram si mai adinc in termeni,montajul colegului contine doua repetoare catodice,nu ?

[gsabac]

Montajul prezentat de @uscatu83 m-a pus pe ginduri si nu inteleg cum prin reclama si aspect comercial placut, poti

 atrage adepti si potentiali clienti. Aceasta deoarece cu minimum de efort si pretul de numai citiva lei, poti realiza un 

 produs cu performante net superioare si mai ai si satisfactia unei munci implinite.

 

Pornind de la aceste constatari am realizat doua montaje similare, unul cu tubul 6N3P si celalalt cu tranzistorul BC547C,

 in scopul compararii performantelor. Ambele sunt proiectate cu LTSpice si se analizeaza comparativ amplificarea

 si distorsiunile la diverse nivele de intrare, 100mV, 1V si 10V. Sursele de alimentare sunt identice,

 deasemenea structura logica a repetorilor si valorile componentelor.

 

Proba la nivelul de 100mVv. Clic pe imagine pentru marire.

 

Distorsiunile montajului cu ubul 6N3P sunt de 0,004% iar ale tranzistorului BC557C sunt de 0,000266%

Ambele sunt extreme de mici si pot fi considerate ca foarte bune.

 

Proba la nivelul de 1Vv. Clic pe imagine pentru marire.

 

Distorsiunile montajului cu ubul 6N3P sunt de 0,033% iar ale tranzistorului BC557C sunt de 0,038%

Ambele sunt extreme de mici si pot fi considerate ca foarte bune.

 

Proba la nivelul de 10Vv Clic pe imagine pentru marire.

 

Distorsiunile montajului cu tubul 6N3P sunt de 0,413% iar ale tranzistorului BC557C sunt de 0,021%

Ambele sunt extrem de mici si pot fi considerate ca foarte bune.

 

Comparatia este intuitiva si arata similitudinea comportarii in audiofrecventa. Userii interesati pot face si  comparatii

 utile pe componente spectrale pare si impare, pe complexitatea montajului, putere disipata, pret, manopera, de ce

 au crescut distorsiunile la montajul cu tub, etc.

 

Astept comentarii.

 

In atasament am introdus cele doua proiecte pentru pentru userii forumului.

 

@gsabac

Repetori 6N3P-BC547C.zip

Editat Iulie 3, 2016 de gsabac

[zal]

?n privin?a l?mpii, a? renun?a la 6H3n ?i a? folosi 6H2n, dac? e musai cu sovietice, sau ECC81, 82, 83. ?i a? bibili psf-ul ptr fiecare tub la o tensiune de alimentare decent?, minim +250V. Asta a chitului e o glum?.

Ptr trz a? ?ncerca unele de zgomot mic ?i amplificare mare, BC547 e ''universal'' dar nu a?a bun ?n audio.

Diferen?ele majore vor fi la sunetul celor dou? ''adaptoare''.

[gsabac]

Impedanta de intrare a unui repetor pe emitor, la frecvente joase, se calculeaza cu relatia:

Zin = (Beta*Re + Rbb' +Rbe) // Rs,

unde Re este rezistenta din emitor, Beta este amplificarea tranzistorului, Rbb' rezistenta ohmica a bazei si Rbe rezistenta dinamica baza-emitor.

 Rbe = KT/e * Beta / Ic, ?n care:

e ? sarcina elementar? a electronului, 1,6.10-19 C

k ? constanta Boltzmann, 1,38.10-23 J.K-1

T-  temperatura jonc?iunii bazei, in grade Kelvin

Raportul  kT/e are dimensiunile unei tensiuni care, la temperature ambiant? de 20^oC, are valoarea de aproximativ 26mV.

La 1mA rezulta urmatoarea valoare Rbe, pentru tranzistorul BC547C cu Beta 400 :

Rbe = 0,026 * 400 / 0.001 =  10,4 KOhmi. In circuitele integrate performante, la Ic = 2uA si cu un super Beta de 2000 se obtine

 o rezistenta de intrare Rbe = 13 MOhmi,.Asa se explica impedanta mare de intrare pentru LM308 de exemplu.

Daca revenim la repetorul pe emitor, prezentat in postarea #11 rezulta o impedanta de intrare:

 

Zin = (10,4 KOhmi+ 400 * 12 KOhmi) // 470 KOhmi = (4,81 MOhmi) // 470 KOhmi = 426 KOhmi aproximativ.

 

Impedanta de iesire este foarte mica si egala cu Ze=1/S=1/(40*Ic) = 1/(40 * 0.001)= 25 Ohmi 

 

Deci in final am calculat impedanta de intrare de circa 426KOhmi si de iesire de 25 Ohmi.

Un asemenea adaptor, repetor de semnal se preteaza pentru microfoane ceramice fara amplificare, la doze cu cristal,

 la adaptarea altor module de amplificare conectate la un cablu mai lung, etc.

 

Semnalul va fi de inalta fidelitate iar auditiile imbunatatite,la fel de bine ca modulul cumparat de autorul postarii. 

Zgomotul propriu este insesizabil si mult mai mic decit la alte aplicatii asemanatoare cu tuburi, oricare ar fi ele, la orice

 punct de functionare, tensiuni sau curenti si poate doar stralucirea sticlei este mai atractiva.

Schema se poate simplifica foarte mult prin alimentarea de la o singura sursa, sau chiar din baterii de citiva volti,

 iar zgomotul de retea va fi minimizat.

 

Userii interesati pot face si  comparatii utile intre componente spectrale pare si impare generate de lampa si transistor,

 de la postarea #11. In auditie, in orice caz, acestea nu sunt prezente, deoarece au nivelul de mii de ori mai mici decit semnalul util.

 

@gsabac

Editat Iulie 4, 2016 de gsabac

[zal]

M? v?d nevoit s? repet din nou. Poate nu am fost clar.

Trage?i concluzii eronate folosind tubul ?n condi?ii improprii la o zecime din tensiunea de alimentare. ?i este un tip mai potrivit ?n montajele de ?nalt? frecven??, aici ?n?eleg c? joac? rolul de trioda s?racului. Despre zgomotul l?mpilor circul? dume, ele nu au zgomot ci montajul ?i alimentarea. ?n privin?a trz BC107,147,171,237,547 (e acela? drac), nu va fi folosit niciodat? s? amplifice semnal ptr microfon cu o schem? a?a primitiv?. E bun doar s? aprind? un led, s? comande un tiristor, etc.

Din 1960 p?n? azi s-au inventat o groaz? de trz de semnal ?i zgomot mic, iar ?n aplica?ia sugerat? se folosesc de fapt feturi ce se comport? foarte sem?n?tor cu l?mpile, neav?nd totu?i sunetul specific, natural.

Despre simul?ri numai de bine, nu am deloc ?ncredere.

Editat Iulie 4, 2016 de zal

[gsabac]

Trebuie remarcat ca sunt useri care au alte pareri, foarte bine, totul este sa fie in "topic" si

 sper sa nu fie considerati ca formatori de opinie daca nu argumenteaza pe forum cu exemple,

 calcule, comparatii sau masuratori. O schema sau un calcul fac cit 1000 de cuvinte.

 

Concluziile mele sunt pentru chitul cumparat de @uscatu83 si prezentat in postarea #1.

Asa a fost cumparat chitul, cu tensiunea de alimentare totala de 60V si aceea este lampa.

Analiza este corecta si sustinuta matematic, nu sunt vorbe fara sustinere sau pareri din auzite

  sau citite si experimentate dupa "ureche".

 

Pentru userii forumului fac o scurta prezentare a zgomotului tuburilor electronice.

La tuburi, numai in putine tipuri de circuite, se poate face o adaptare in putere pentru surse de joasa impedanta.

La joasa frecventa cu transformatoare iar la inalta frecventa cu metode specifice de adaptare.

 

Zgomotul termic al triodei cu vid. Click pentru marire.

Zgomotul de fluctuatii

 Este deosebit de mare la joasa frecventa si scade cu frecventa in conformitate cu relatia 1/f . 

Zgomotul de partitie

 Este specific tetrodelor si pentodelor si se calculeaza cu relatia:  Rzg = Rzg_Trioda( 1 + 8*I_ecran/Gm)

 Este bine de stiut, ca acest zgomot suplimentar dispare la conectarea ca trioda.

Zgomotul de emisie secundara

 Datorita energiei mari a electronilor ce lovesc anodul, 100-250eV, se produce un efect de emisie secundara a anodului  care contribute la zgomotul total.

Zgomotul de vacuum (vid)

 Intr-un tub electronic presiunea reziduala este de la 10^-7 la 10^-10 mm coloana de mercur. Electronii se ciocnesc de  moleculele de aer ramase in tub, se creeaza un zgomot in fascicul si deasemenea ionii creati se intorc spre catod si il bombardeasa creind zgomot si totodata "otravind" catodul.

Alte surse de zgomot mai putin importante sunt:

curentul variabil de grila, ciocnirile de electrozii tubului, zgomotul datorita catodului incalzit neuniform, zgomotul de contact, zgomotul de microfonie si zgomotul de tranzit.

 

@gsabac

Editat Iulie 4, 2016 de gsabac