Amplificator ?n contratimp cu 6P7S

[zal]

?n continuarea celorlalte amplifuri construite, am decis s? schimb tipul schemei folosite, de la tradi?ionala ?i buna catodin? la o schem? simetric?. Ini?ial eram atras de construirea unei variante a MQ50 sau 70 de la Luxman dar am renun?at dup? ce am experimentat o schem? mai simpl?, f?r? etaj prefinal ?i f?r? reac?ie, cam cum folosea regretatul Menno van der Veen ?i al?ii, adic? simplu ?i eficient.

Piesele principale s?nt trafo de ie?ire Hammond 1650HA, trafo de alimentare Petra, ?asiul realizat la Electromagnetica, l?mpile finale 6P7S variant? octal? a G807 ?i ECC81 Adzam.

Printre dot?ri: trafo de a?teptare (st-by), acometru iluminat ptr curentul catodic al finalelor, aliment?ri separate ?i pornire temporizat? a tensiunilor anodice ptr finale ?i defazor + G2, alimentare stabilizat? a filamentelor ECC81, selector 4/8 Ohmi.

?n continuare schema amplifului, a aliment?rii ?i aspecte din timpul construc?iei.

Editat Iunie 5, 2016 de zal

[zal]

Continuare cu construc?ia ?i aspectul final.

[zal]

Cablajele, releele au fost ?nlocuite ulterior cu alt model:

Editat Iunie 5, 2016 de zal

[gsabac]

@zal, frumoasa realizare. Felicitari pentru finalizare si aspectul inedit ! 

 

Eu m-am oprit sa lucrez cu tuburi prin anii 1967, cind am realizat un

 amplificator in montaj ultralinear cu EL84. Am realizat si circuite digitale

 cu duble triode, a fost interesant si incitant.

 

Vad ca nostalgia dvs. pentru tuburi este mare, dragostea dintii nu se uita asa usor. 

In legatura cu amplificatorul prezentat, ar fi in interesul forumului , pentru ca are multi amatori de constructii

 vintage cu lampi, daca ati posta putin mai detaliat, date de reglaj, curentul anodic initial prin fiecare lampa finala,

 tensiunea de negativare, curentii de grila ecran, tensiunea din anozii tuburilor ECC81, etc.

In ce clasa de functionare ati reglat amplificatorul ?

Ati echilibrat doar tensiunile continue din anozii tubului ECC81 sau si semnalul dinamic, astfel incit cele

 doua alternante ale iesirii sa fie identice ?

Cum masoara instrumentul curentul prin tuburi ?

Deasemenea este de interes puterea obtinuta la 10% distorsiuni, cu transformatorul

  de iesire Hammond 1650HA si gama de frecvente la -3dB.

Niste oscilograme la puterea maxima ar fi utile pentru amatori, mai ales ca amplificatorul nu are reactie negativa.

Ce rol au cei 2 potentiometri de reglaj montati pe bordul amplificatorului ?

 

Spor si la alte constructii finalizate !

 

@gsabac

[zal]

Mul?umesc de aprecieri!

Nu e dragostea dint?i, e dragostea de dup? criza de la 40 de ani. 

.................

S? dau c?teva detalii ?i r?spunsuri.

Acometrul cite?te tensiunea de pe rez de 10 Ohmi din catozii finalelor ?i l-am calibrat ptr 80mA cap de scal?, el fiind gradat p?n? la 8. Actualmente Ik0 (adic? Ia0+Ig20) e de circa 36...37mA. Am echilibrat c?t am putut de bine tensiunile din anozii ECC81, circa +100-115V, iar ?n catozi s?nt +1,3...1,4V. La c?t de simpl? e schema nu m-a interesat s? intru ?n alte detalii, puterea e de aproximativ 25W, c?nd voi avea timp ?i un generator mai bun o s? fac ?i ni?te teste, dar urechistic nu m? deranjeaz? nimic, deci nu suspectez nimic. La catodine am avut ceva mai mult? b?taie de cap, aici a mers mult mai u?or. Lipsa reac?iei e o constant? ?n toate amplifurile mele. De asemenea, folosesc l?mpile finale a?a cum s?nt ele, pentode sau tetrode, nu le conectez ultraliniar, mai ales c? trebuie propor?ii diferite ale prizelor ptr familii diferite de l?mpi.

...........

Nu ?tiu despre care pu?ometrii ar putea fi vorba, e unul de volum ?i cel?lalt e comutatorul acometrului cu 5 pozi?ii, cea din centru moart?, ptr odihna lui. :)

S?nt ?n schimb cei patru semireglabili de negativare ?n plaja -15...-39V ptr finale. Restul tensiunilor s?nt ?n schem? ?i oricum variaz? ?n func?ie de l?mpi ?i alte piese ptr cine s-ar apuca s? reproduc? ampliful. Partea de pornire ?i alimentare e mai complicat? dec?t partea audio, dar se poate simplifica.

[gsabac]

Sensibilitatea la intrare cred ca este foarte buna. Montajul este in clasa A-B

  cu un curent destul de mare prin pentodele finale, consuma circa 12W fiecare,

  la putere mica, dar pot disipa 20W.

Tuburile ECC81 au o amplificare de pina la 50 iar pentodele si mai mult.

Nu am vazut pe transformator alimentarea pentru filamentele finalelor.

Care este idea cu led-ul p?lp?itor ?

 

@gsabac

[zal]

Sensibilitatea e mul?umitoare ptr mine, probabil c? se mai poate m?ri jongl?nd cu ECC81, dar le las a?a.

..............

Secundarul ptr filamentele 6P7S e supradimensionat, are 6,5V/10A, a?a c? pot monta ?i alte l?mpi (EL34...).

..............

Ledul bicolor lumineaz? portocaliu ?n a?teptare, portocaliu intermitent pe perioada temporiz?rii de 60 de secunde ?i verde ?n func?ionare. Ini?ial a? fi pus unul ro?u-verde, dar nu se asorta cu tabla aurie. 

Editat Iunie 7, 2016 de zal

[gsabac]

Este clar ca amplificatorul este o varianta de lux.

Pentru cei care doresc sa realizeze o clona a acestui amplificator ar fi util sa afle de unde

 se pot procura transformatoarele de iesire, de retea, tuburile electronice si soclurile,

 ca piese mai importante utilizate la amplificator si ce date au bobinele de filtraj.

 

@gsabac

[ola_nicolas]

@zal: Dac?-mi permi?i putin? critic? (constructiv?) pentru varianta de dispunere a l?mpilor ?i mai ales pentru solu?ia tehnica de alimentare anodica a finalelor, nu ai ales probabil cea mai bun? variant?. Cu pu?in? imagina?ie  ?i mult? munc?, ar fi fost mai estetic? o solu?ie de dispunere a celor doua "pipe" de alimentare anodic?, dar ?i a celor doua "banane" pe acela?i suport rigid, astfel ?nc?t montarea ?i demontarea lor sa se fac? printr-o singura manevr?. Pentru asta, eu a? fi amplasat cele doua duble triode ECC81 undeva mai ?n fa?a - probabil pe cele dou? fante de aerisire. In acest mod, ai fi evitat conexiunile la vedere ?i ?n acela?i timp ai fi rigidizat cele dou? pentode ale aceluia?i canal pe pozi?iile lor.

Editat Iunie 7, 2016 de ola_nicolas

[zal]

?n?eleg ideia, dar precizez c? ?asiul a fost proiectat ptr alt amplif cu alte l?mpi, av?nd socluri tip 1938 (seria german? de o?el). Eu l-am adaptat ptr aceast? schem?, vr?nd s? p?strez cumva ?i aspectul amplifului anterior, cel cu EL156. ?asiele s?nt identice.

G?urile din fa?? erau ini?ial ptr l?mpile defazoare ?i cele dintre finale ptr l?mpile prefinale. Simplific?nd schema ?i pun?nd l?mpile defazoare ?ntre finale am redus distan?a ?i conexiunile lungi.

Referitor la bananele anozilor l?mpilor finale, la fel e cel mai scurt drum p?n? la cosele de pe reglete, acestea fiind prinse de soclurile finalelor, de unde pleac? la primarul trafo de ie?ire. Soclurile s?nt de fapt socluri ptr relee Omron, din ebonit? ?i le-am ales findc? umpleau bine g?urile prea mari ptr soclurile octale obi?nuite.

Editat Iunie 7, 2016 de zal

[gsabac]

@zal, revin cu intrebarile din postarea #8, la care nu ati raspuns !

Deasemenea ar fi util sa postati modul de comanda al transformatorului de retea si cam cit a costat.

 

Dupa analiza schemelor si aparatului am ajuns la concluzia ca lipsesc doua bobine

  de filtraj si partea care genereaza cei -70V. Este o tensiune stabilizata ?

Cum arata schema completa ?

 

@gsabac

[zal]

P?i, o parte din piese se cump?r? de la distribuitori sau fabrican?i (Hammond, Petra), restul se cump?r? de pe pia?? sau ce mai are electronistul prin dulapuri ?i sertare, unele se mai fac ?i manual, cum ar fi drosele. Io mi le fac singur, rar folosesc unele recuperate.

?n privin?a schemei, consider mereu c? e important? doar cea a amplifului, alimentarea e partea unde putem fi cel mai creativi, ?n func?ie de materialele avute.

.............

Nu lipsesc acele bobine, s-a folosit doar un drosel acolo urmat de o rez. Datele lui: 4cm2, 2600sp de 0,18mm, circa 230 Ohmi. Cel mare are 8,4cm2 umplut cu s?rm? de 0,4mm, 33 Ohmi.

..........

Am postat schema cu leg?turile trafo de re?ea, e ?mpreun? cu temporizarea. Concret, un comutator mic cupleaz? releul ptr trafo, alimentat din sursa de +12V a trafo de st-by. E foarte simplu.

Ptr -70V am redresat cu dublare de tensiune un secundar de 35V al trafo de st-by. F?r? stabilizare.

...........

?n privin?a costurilor... ptr cineva care vrea s? fac? ceva asem?n?tor, trafo de re?ea circa 300-350 lei (dup? c?t de complicat e), trafo de ie?ire circa 1200 lei (https://octopart.com/1650ha-hammond-8447417), ?asiul dup? posibilit??i, de la gratis la 100E, restul pieselor dup? c?t de audiofili vrem s? fie.

Per total, un minim de 2000 lei dac? l?mpile ?i piesele s?nt pe stoc, dac? nu, se mai adaug? ceva sute de lei. Costul scade drastic cu trafo de ie?ire bobinate de amator, dar ?i rezultatele las? de dorit.

Editat Iunie 9, 2016 de zal

[gsabac]

Multumim @zal, pasionatii si amatorii de amplificatoare cu tuburi au ocazia sa vada un amplificator 

 simplu, dar eficient, realizat acasa. Sunt toate detaliile constructive importante, postate prin amabilitatea

 autorului. Aspectul este foarte frumos si vopseaua straluceste.

Dupa mine, un plus de eleganta s-ar fi obtinut daca transformatoarele de iesire ar fi fost la vedere.

Deasemenea masca instrumentului parca ar merge mai bine de culoare neagra cu o inscriptionare

 a tipului de amplificator, de ex : ZAL-2X20W Amplificator Stereo

 

Succes !

 

@gsabac

[zal]

Ptr -70V am redresat cu dublare de tensiune un secundar de 35V al trafo de st-by. F?r? stabilizare.

Corec?ie, e un secundar de 25vca.

[gsabac]

Este adevarat ca idee doar. Din 25Vca se poate obtine o tensiune de -70V, dar nu vad cum ati realizat schema.

In postarea cu schemele, este figurata o punte redresoare urmata de un stabilizator cu CI pentru alimentarea filamentului lampii ECC81.

Pentru cei care nu stiu sa configureze un dublor de tensiune pornind de la o redresare in punte, poate postati o schema relevanta.

 

In alta ordine de idei, am un circuit push-pull cu lampi ECC81, EL34 si transformator,  proiectat in LTSpice,

  la care functioneaza simularea perfect si se pot vedea formele de unda. Amplificatorul este cu reactie negativa,

 dar daca il modificati puteti vedea performantele si fara reactie negativa.

Cum frecventa joasa creste de la 40Hz la 100Hz si  frecventa maxima scade de la 20KHz la 10-12KHz.

 

 

@gsabac