Este posibil s? se repare rezisten?e de ciocan de lipit sau pr?jitoare de p?ine ?

[gsabac]

S-au ars in decursul anilor, 2 rezistente de ciocan de lipit

Weller de 50W. Acum m-am hotar?t s? le desfac s? v?d

ce tehnologie folose?te ?i dac? este posibil s? le repar.

Zis ?i f?cut ?n 11 poze comentate ?i o anima?ie.

 

 

Corpul  are 2 cilindri coaxiali ?ntre care este bobinat? rezisten?a. Montarea rigid? este realizat? prin

sudur? ?n puncte. Acestea au fost pilite de mine cu o pil? cu diamant, acolo unde se v?d crest?turile.

 

Cei 2 cilindri se pot separa cu u?urin?? dup? eliminarea ceramicii din interior, prin cioc?nire cu un corp

 plat de asa manier?, ?ncit s? nu deformeze corpul. Se mai ?i r?suce?te u?or.

 

A ap?rut rezisten?a. Este ars? cam pe la mijloc. Este bobinat? pe o foi?? de mic?, bifilar, dup? cum se vede.

Presupun c? dup? plasarea pe mic? a fost turnat caolin pentru izolatie, apoi introdus? ?n tub ?i coapt?.

 

 

Piesele componente ?i s?rma ?nlocuitoare

 

Foaia de mic? pentru izola?ie ?i rezisten?a de crom-nichel de la un feon defect. 

 

Aici se vede ce lungime trebuie s? fie bobinat?, pentru a ?nc?lzi v?rful

 

Am bobinat rezisten?a pe un suport mai mic ?i am introdus-o for?at prin rota?ie.

 

 

Am acoperit rezisten?a cu argil? dizolvat? in ap?, cu o pensul? fin?, pentru a ?ine spirele distan?ate ?i pentru

  rigidizare, apoi am ars corpul circa 1 minut la flac?ra aragazului.

 

Izola?ia firelor de ie?ire pentru stratul din interior este f?cut? cu foaie de mic?. Terminalele de ie?ire sunt

 r?sucite peste firele originale de conexiune, pentru a se ?nc?lzi mai pu?in.

 

Totul este acoperit cu o foaie r?sucit? de mic? ?i introdus in corpul exterior, u?or l?rgit conic la v?rf.

Rigizarea am f?cut-o prin str?mbarea fin? a crest?turilor, alternativ ?n interior ?i exterior.

Am finisat diametrul exterior prin r?sucirea ?ntre f?lcile unui patent.

 

Aici am f?cut proba, pu?in timp deoarece se supra?nc?lze?te f?r? termoreglare.

 

Rezisten?a este bine s? v? ias? ceva mai mare de 12 Ohmi, valoarea original?, deoarece nu este o

 dec?t o constructie amatoriceasc?. O valoare de  la 15 Ohmi la 17 Ohmi este foarte bun?. Puterea

 va fi ceva mai mic? dar va tine mai mult.

 

?nainte de folosire verifica?i izola?ia rezisten?ei fa?? de vif.

Recomand acest tip de reparatie numai pentru ciocane de lipit la tensiune sub 24V.

 

Sper ca v-a placut foarte mult atit initiativa cit si realizarea. Reparatia a durat circa 1 ora si am

 facut si poze pe faze ?n acest timp.

Postarea a durat mai mult.

 

Succes la r?c?it !

 

[Letcon]

Foarte frumos lucrat,bravo 

Parca nu m-as vedea in stare sa repar asa ceva 

[gsabac]

 @Letcon, totul depinde de ambi?ie, hot?r?re ?i determinare.

 

De?i pr?jitoarele de p?ine sunt relativ ieftine, am reparat ?i 2 rezisten?e

  de pr?jitoare de p?ine ?i ?in de c??iva ani. Unul s-a interupt la o caps?

  iar cel?lalt a fost defectat cu o lingur?.

Nu am poze, dar am procedat a?a:

 

- am demontat aparatul ?i l-am cur??at;

- am scurtat rezisten?a cu 1 spir?;

- am r?sucit str?ns noile capete cu c?teva spire ?i am aplatisat;

- am acoperit ?nn?ditura cu o solutie de argil? ?n ap? de consisten?a

   sm?nt?nii. Argila s? fie f?r? p?r?i nisipoase;

- dup? uscare a func?ionat normal;

 

Secretul este argila, care nu permite supra?nc?lzirea ?i oxidarea zonei de

 repara?ie. Se poate folosi ?i pasta de caolin ?n loc de argil?.

 

Metoda se poate utiliza ?i la alte repara?ii.

 

Succes !

[gsabac]

Am s? prezint o metod? de sudare a 2 fire sub?iri, 0,2mm la 0,5mm.

Se pot ?mbina orice tipuri de metale care se pot combina prin sudare.

De exemplu:

- 2 fire de crom-nichel;

- crom-nichel cu manganin?;

- cupru cu tantal;

- cupru cu fier (o?el);

- cupru cu manganin?;

- fecral cu fecral

- nichelin? cu cupru, etc.

 Metoda este foarte simpl? ?i util? la repara?ii de rezisten?e din aparatele

  electrocasnice, dar ?i pentru construc?ia unor termocuple, de exemplu.

 

Se folose?te un redresor de curent continuu de 45V la 50V pus ?n serie cu

o rezisten?? de 10 Ohmi ?i 250W sau ?n general un stabilizator

cu protectie de curent la 5A.

Sudura se realizeaz? cu arc electric ?ntre o min? de creion de grafit ?i

  firele r?sucite, ca ?n poza de mai jos. Firele se ?in ?ntr-un cle?ti?or,

 aproape de locul de sudur?. Totul dureaz? c?teva zecimi de

  secund?, nu apuc? s? se ?nc?lzeasc? firele ?i manevra se deprinde dup? ceva

  experiment?ri, din gre?eal? ?n gre?eal?.

Aten?ie la pericolul de curentare ?i la protec?ia ochilor de arcul electric. 

 

 

?n poz? sunt 2 fire de crom-nichel sudate instant. Unele suduri sunt casante, de aceea nu trebuiesc for?ate.

 

 

O protec?ie cu material argilos, ca ?n post?rile anterioare, uneori este benefic?.

Se remarc? v?rful minei de creion pu?in uzat ?i sudura sferic? a celor dou? fire cu diametrul de circa 0,2mm.

 

@gsabac

 

Succes !

[Barbos Radu]

Interesanta metoda practica de sudare cu "arc electric" , folositoare in multe elemente de ici colo de prin casa !

Numai bine !

[gsabac]

I-mi trebuia o rezistenta de 4Ohmi la 20W si nu am gasit printre componentele mele, asa ca zis si facut.

Materiale, un suport de ceramica si sirma de cromnichel. Tehnologia, sudarea firelor de cupru si cromnichel

 cu arc electric, deoarece CrNi nu se lipeste cu cositor. dupa citeva incercari am ajuns la urmatoarea structura

 a firelor ce trebuiesc sudate:

  

Dupa sudura cu arc electric se vede asa:

  

Sirma am bobinat-o pe suportul ceramic si in poza este detaliul terminatiei.

 

Rezistenta finala este in urmatoarea poza.

 

Aparatele si sculele principale utilizate, un redresor de curent continuu de 50V si 5A reglat pe 42V si 5A,

 si o mina de creion prinsa din scurt cu un crocodil. Polaritatea negativa trebuie sa fie la mina de creion,

 deoarece asa se face arcul electric mai bine.

   

Procedeul de sudura a constat in contactul virfului de mina cu zona de sudura si indepartarea fina.

Arcul a durat cam trei sferturi de secunda si chiar inainte de formarea arcului am inchis ochii, deci

 sudura am facut-o pe bijbiite.

Probabil ca sudura cu un terminal de fier, nichelina sau inox ( unele variante se cositoresc)

 era mai fezabila, dar stiam ca in unele cazuri este posibil sa rezulte o sudura casanta.

 

@gsabac

[miron1947]

deoarece CrNi nu se lipeste cu cositor. 

Exista si varianta conectarii prin colier cu surub.

[gsabac]

Exemplul meu de a construi adhoc o rezistenta, trebuie considerat ca o invitatie de a realiza sau repara aparate

  prin metode neconventionale si chiar de a construi, de ce nu, termocuple din diverse materiale.

Asa ca, activati fantezia, initiativa si multa actiune !

 

@gsabac