Scheme de stabilizatori cu conexiuni interne ?i externe reale

[gsabac]

  Scheme de stabilizatori cu conexiuni interne ?i externe reale

 

Tensiunea unui stabilizator performant, conectat la o sarcin? extern?, aflat? la distan??, scade datorit? rezisten?ei

 conexiunilor ?i rezisten?elor de contact. Un conductor de conexiune cu sec?iunea de 0,8 milimetri

  p?tra?i ?i lungimea de 2 metri (un metru de la redresor la sarcin?) are o rezisten?? electric? de 67 miliOhmi.

 La un curent de sarcin? de 1A, c?derea de tensiune este 67mV iar la un curent de 5A ajunge la circa 333mV.

La curen?i mai mari ?i distan?e mai lungi de conexiune, c?derea de tensiune este mai mare.

Desigur aceasta se poate mic?ora prin folosirea unor conductori mai gro?i, dar nu rezolv? problema dec?t par?ial.

 

Uneori de?i schema utilizat? este performant?, totu?i tensiunea de ie?ire scade la borne, cu zeci de mV datorit? conexiunilor interne.

 

Aceasta problema se rezolv? folosind dou? conexiuni suplimentare care se conecteaz? de la sarcin? la

  amplificatorul de eroare. Practic redresorul are dou? moduri de func?ionare, cu stabilizarea tensiunii la

  borne ?i cu stabilizarea tensiunii la sarcin?.

 

Schema de principiu a unui stabilizator de tensiune performant.

Secretul stabilit??ii este dat de utilizarea componentelor de precizie ?i al unui poten?iometru ( R2) bobinat multitur?.

 

Descrierea func?ion?rii unui reglaj linear al tensiunii de ie?ire.

Tensiunea de ie?ire Vout este egal? cu Vout*, minus ofsetul circuitului integrat, amplificator opera?ional,

care poate fi de la mV la uV. Prin rezisten?a R1 circul? deci un curent constant, I = Vetalon/R1,

care ?n principal se ?nchide prin R2 la mas?, deoarece curentul de intrare al CI este foarte mic ?i atunci

tensiunea de ie?ire este dat? de rela?ia

   Vout = R2 * I = R2 * Vetalon/R1.

?n cazul exemplificat ?n figura de mai sus, Vout = 2500mV.

?n concluzie dac? R2 = 0, tensiunea de ie?ire est zero iar dac? R2 are de exemplu 10Kohmi,

  tensiunea de ie?ire este 25V. Varia?ia este linear? cu valoarea rezistentei R2.

 

Schema de principiu a unui stabilizator de curent performant.

Descrierea func?ion?rii unui reglaj linear al curentului de ie?ire de iesire.

Curentul etalon se poate considera egal cu  Vetalon/R2. Cu un rationament similar se deduce,

   Iout = R3 * Vetalon/(R1 *R2)

Varia?ia este linear? cu valoarea rezisten?ei R3.

 

Schema de principiu a unui stabilizator de tensiune cu mic?orarea c?derii de tensiune pe

  conexiunile interne si externe.

Amplificatorul de eroare, are intrarea In- conectat? la borna auxiliar?, Borna-Eroare +  ,

  care se conecteaz? cu o conexiune sub?ire la sarcin?.

 

C?derea de tensiune pe conexiunea de mas? se reduce, deoarece tensiunea de eroare este adus?

?n punctul B conectat la poten?iometrul care regleaz? tensiunea. ?n acest mod, tensiunea pe Rs este stabilizat?.

?n modul de lucru normal, comutatorul scurtcircuiteaz? rezisten?ele R6 si R7, iar tensiunea de la borne

este stabilizat?.

 

Se poate calcula, cu c?t se reduce rezisten?a conexiunilor, dac? este de interes.

 

Concluzie.

Datorit? conexiunilor de eroare conectate direct la borne, se mic?oreaz? ?i c?derea de tensiune pe

 conexiunile interne. Se poate ajunge astfel la precizii ale tensiunii de ie?ire de c??iva milvol?i,

  chiar cu conexiuni de sarcin? lungi.

 

Succes !