Jump to content
Mihai_Hd

Realizare invertor 800w 24/230v sinusoida pura

Recommended Posts

Multumim nel65.

 

E interesanta schema cu atmega, dar nu stiu daca userul flopir pune la dispozitie firmware-ul pentru microcontroller.

 

Eu am facut aseara cam 80% din transformator, mai am de bobinat una din infasurarile primare, pana la urma am facut un compromis in sensul ca am folosit 8 fire pentru infasurarea primara de 0,7mm din cauza ca nu imi ajunge sarma sa pun 14 sau 16, oricum de pe un etd39 cu 3 spire in primar realizate din 6 fire de 0,7 in paralel am putut sa trag 480w timp de 30 de minute fara a remarca o incalzire apreciabila a trafului.

 

Astazi o sa termin transformatorul, am senzatia ca voi avea probleme cu forma impulsurilor pe transformator si in grilele fetilor.

Ma rog, am de fugit vreo 2 ore sa rezolv o treaba apoi voi termina transformatorul.

Ma gandesc sa il scufund in lac dar nu cred ca ajuta foarte mult pentru teste.

Share this post


Link to post
Share on other sites

As dori sa fac si eu cateva sugestii.

Sursa auxiliara se va alimenta la 24v si va scoate 2 sau 3 tensuni de 14-15v izolate ncesare alimentarii comnzii pwm din primar si modulatorului sinusoidal din secundar si a unei eventuale protectii.

E bine sa scoata caa10-15w necsari alimentarii in siguranta a tuturor circuitelor de comanda.

se poate face cu uc3843 sau3845 si irf 540 sau 640 traful se va face foarte simplu cu 3 sau 4 infasurari identice

10 spire pe miez 0,6-1 cm patrat cu intrefier 0,3-0,5 mm cu conductor emailat 3x0,3 primarul si 1x0,3 secundarele.

primarul va fi prima iar pe ultimulsecundar se va pune circuitul de stabilizare cu 431 si optcuplor,acesta va alimenta placa egs002 deorece e mai pretentiosa, celalalt va alimenta pwm-ul dim primar 3525 sau 3825.

Pentru primar merge si push pull cu irfb 4110 de exemplu 3-4 pe ramura sau irfp 4684 cate 1, dar mai frumos merge

punte cu 2 drivere ir2110, in cazul adoptarii toplogiei punte transformatorul e mai simplu de realizat si consuma mai putin in gol se pot scoate si 6 w/kw.

se poate folsi un trafo unic sau 2-3 de putere de 2-3 ori mai mica, mai multe trafo sunt avantajoase in special la frecventa mare deorece se reduc scaparile inductive.

In caz ca se folosesc mai multe trafo cel mai bine e ca primarele sa fie in paralel si secundarele in serie pentru o cat mai buna egalizare.

Pentru puntea din secundar cele mai potrivite sunt rhrp30120 deorece rezista la supraincarcarile de scurta durata, surge.

daca puntea asta se arde va arde si mosfetii din primar.

Pentru puntea de modulare sinsoidala sugerez igbt la600v stgw39nc60vd sau stgw45nc60wd.

In cazul folsirii ca droser de iesire a unui toroid de pudra de fier dedicat pentru acest scop puntea de igbt nu trebuie neaparat snubberita deoarece acesta are o atnuare suficinta pentru a amortiza oscilatiile parzite ce ar putea

distruge igbturile prin efect dv/dt.

In cazul utilizarii unui miez de ferita cu intrefier snubberul e obligatoriu, din ce am testat eu 2,2nf/2kv in serie cu 8 ohm 20w e ok cu egs002 intre iesirile puntii.

Distructia prin autoamorsare prin dv/dt se produce mai ales cand sunt folositi consumatori care distorsioneaza semnalul cum ar fi aspirator sau masina despalat cu variator cu triac.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cu droser de iesire pe ferita cu intrefier se pot obtine consumuri in gol ceva mai reduse decat cu toroid de pudra de fier, in functie de cat de tare e snubberit circuitul, in caz ca invertorul nu e folosit cu variatoare cu triac poate fi facuta osnubberire mai usoara si atunci va consuma mai putin in gol, de exemplu 1 nf/2kv serie cu 10ohm/10w.

Pentru consumul in gol se poate obtine si 8w/kw din care 5 pe sursa ridicatoare si 3 pe modulatorul sinus.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am testat ambele vatiante cu variatoator cu triac toroid de pudra de fier nesnubberit si ferita cu intrefier snubberit cu 2,2nf/2kv serie cu 8ohm/20w.

Share this post


Link to post
Share on other sites

E ok sa folosesti mai putine fire pentru compunerea primarului, pierderile in cupru se impart pe conductiile separate a infasurarilor. Se pot calcula concret. Cel mai bun lucru este sa folosesti spatiul ferestrei prin grosimea conductorului (nr. fire). Cu cat ramane mai mult spatiu, cu atat mai mult ratezi randamente mai bune. Incalzirea trafului la putere maxima este intradevar un mijloc de apreciere simplu.

Poate n-am fost atent dar n-am vazut schema. O schema completa spune multe.

Solutia cu inductanta functioneaza diferit decat cea fara. Despre cea fara inductanta dar cu stabilizare nici n-o comentez, insa prezenta inductantei (cu sau fara stabilizare) provoaca autoinductie care forteaza scurt pe secundar la deadtime iar oscilatiile parazite se fac astfel pe scaparile trafului, adica mult mai usor de controlat si chiar de calculat (in acea varianta care i-a placut lui nel65, cu un singur snubber pe intreg primarul si un altul pe secundar). Eu raman la recomandarea de a nu stabiliza tensiunea fara inductanta.

Intrefierul distribuit (pulbere) sau unic (ferita) nu difera ca efect asupra sistemului daca au aceeasi inductanta, conteaza doar valoarea inductantei. Insa fiecare varianta are avantajul ei.

 

Ulima propozitie face referire la inductanta, nu la traf. Alegerea prezentei intrafierului (foarte mic) la traf pentru aceasta configuratie este subiectiva si are ca scop atenuarea efectului componentei continue in cazul asimetriilor, aici nu se poate monta condensator in primar dar exista varianta de cond in secundar, care face cam acelasi lucru (ca in schema chinezului anterioara). Prezenta inductantei ajuta si in cazul asimetriilor.

Edited by smilex

Share this post


Link to post
Share on other sites

   Traful de putere nu merita efortul de a-l calcula riguros caci caractrristicile sunt destul de plate cu ajustarea specificatiilor eu le-am facut in 30 min pe cate 4 miezuri de ferita de linii puse doua cate doua unele peste altele si scut 2 kw, nici chiar un mic intrefier nu afectea za in mod sensibil caracteristicile, la aale mele a fost de nevoie ca asa erau miezurile, dar la 100 khz nu am remarcat sa conteze.

 singurul lucru important de care treebuie tinut seama este inductia maxima Bmax pentru consum mic in gol se poate merge pana la 150 max 200 mT iar ca sa iese usor pana la 300 max 350 mT in functie si de ferita aleasa asta este pentru F3F in principiu cam jumate din valoarea maxima recomanadata pentru pierderi mici si valoarea maxima recomandata pentru un transformator compact.

 pe edt 59 se pot face 2x2 spire pe  primare  cu platbanda de 0,2-0,3 si 25 spire cu cunductor 4x0,5 in secundar sau 2x3 spire si 35 sipre pentru pierderi reduse in gol pentru frecventa de 100 khz si tensiunile de 20-30 v in primar si 320-400 in secundar.

 montarea unui condensator in serie cu secundarul nu se justifica deoarece nu elimina problema saturarii miezului in curent continuu datorita asimetriilor in primar, componenta de cc oricum va trece prin primar, in cazul constructiei topologiei punte se poate pune un conddensator in serie cu primarul cum am pus eu la ale mele pe 120v dar la 24 necesita cel putin 30 micro si trebuie sa tina la cel putin 50 amperi efectiv asa ca nu ofera nici un avantaj am avut punte pe 24 si a mers ani de zile fara condensator foarte bine.

  Pentru puntea de iesire sugerez diodele rhrp30 120 pentru siguranta in functionare, astea necesita droser dupa punte, atfel varfurule mari de curent generate de curentii de recuperare inversa vor duce la incalzirea exagerata a mosfetilor din primar in sarcina si va limita putera maxima de utilizare la jumate fata de cazul cu droser, droserul se poate face pe toroid de pudra de fier sau ferita cu intrefier cu acelasi conductor ca secundarul trafului de putere, nu e pretentios la calcul are oplaja foarte larga in care merge bine, pe toroid asigura o imunitate mai buna fata de varfuruile de putere surge dar se incalzeste mai tare pierderi mai mari in gol.

 in cas ca nu se doreste folosirea droserului se pot folosi diode schottky cu carbura de siliciu la 1200v 20 a care nu degradeaza in nici un fel performanta deoarece nu au curent de recuperare inversa.

   Aceasta sursa e recomandat sa fie stabilizata din doua motive:

 1 tensiunea la intrare are o plaja mare de variatie

 2 sarcina la iesire are o plaja mare de variatie

 aceste 2 combinate pot duce la variatii importante in tensiunea de iesire care pot face ca egs 002 sa intre in regim de subtensiune si se va opri, sau mai rau pot apare supratensiuni care pot arde totul.

Iin cazul folosirii diodelor schottky cu carbura la iesire sursa se va comporta foarte bine cu stabilizare si fara droser.

 

 E bine ca sursa sa aiba o protectie la supracurent in primar in caz ca se arde ceva in secundar, altfel se poate arde tot invertorul.

 se poate face cu un shunt in surse, sau cu monitoare de desaturare pe tranzistorii din primar aplicabil atit la push pull cat si la punte.

 in legatura cu condensatorul in serie cu secundarul nu se justifica dar e binevenita o siguranta ca o protectie suplimentara pentru susa primara dubleaza protectia electronica

Share this post


Link to post
Share on other sites

 Componetele magnetice ale invetorului sugestie pentru 1000 w 24v frecventa  sursei 100 khz, purtatoare modulator 25 khz:

1 traful de forta miez edt 59 3f3 primar 2x 2 spire platbanda cupru 0,2-0,3 grosime latime cu 4 mm mai ingusta decat carcasa bobinate dublu izolate, aceasta constructie permite utilizara atit in push pull cu ele in serie cat si  punte cu ele in paralel.

secundar 25 spire cu conductor 4x0,5-6x05 atentie cum se izoleaza capetii e tensiune mare nu vrem sa se puna in scurt.

 2 droserul sursei primare  pe miez edt 40 15-20 spire cu conductor ca in secundarul trafului de putere intrefier 1mm sau pe toroid de pudra de fier . identic cu cel pentru droserul de la modulatorul sinus bobinat la fel.

3  droserul modulatorului sinus toroid de pudra de fier dupa specificatiile date de  nel 65 sa ferita cu intrefier pe edt 59 3f3 cu conductor 5x 0,5 izolat suplimentar cu leucoplalst de matase bobinat carcasa plina intrefier 0,6-1mm 

 4 traful surse auxiliare flyback miez de ferita edt 15-edt20 3f3 sau altele asemanatoare pot avea atit sectiune rotunda cat si dreptunghiulara cu sectine de 0,3 pana la 1 cm patrat cu intrefier de 0,6-1mm, pot fi refolsite trafuri de incarcator de 10 w sau surde de dvd receivere de satelit , miezul si carcasa asa cum sunt.

 bobinat primar 10 spire 3x 0,3 conductor si secundare conductor 1x0,3 emailat, primarul va fi prima bobina iar circuitul de stabilizare fa fi montat pe ultima, asfel le va stabiliza si pe celelalte, frecventa acestei surse va 60-100 khz.

 sursa va fi de tipul flyback deci rebuie tinut cont de sensul infasurarilor, pentru simplitate vor fi bobinate toate in acelasi sens, cu acest transformator tensinea reflectata va fi 14-15 v exact cat tensiunile de iesire, in total pe tranzistor va fi 50 v.

 acest trafo are o plaja larga asa ca puteri folsi si alti parmetri constructivi, e l-am facut asa pentru simplitate, se vafolsi un singur fel de conductor si acelasi numar de spire deoarece o tensine reflectata de caa 1/2 di tensinea barei de alimentare e ok si asat se cam folosete prin mai toate televizoarele, puteti opta si pentru o tensine reflectata egala cu alimentarea, dar nu imbunatateste in mod notabil performanta, si oricum ponderea acestei surse in consumul total e neglijabila.

 

 5 Optional se poate instala un filtru EMI la iesire.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ok, multa teorie pe care o parcurg.

 

Intre timp am realizat transformatorul pe un miez ETD49 cu 2x4 spire in primar si 62 de spire in secundar, iar la final am mai bobinat o infasurare de 6 spire pentru alimentarea driverului si a puntii H.

 

Acum am facut rost de tabla de cupru de 0,3mm grosime, aproximativ 90cm lungime si ma gandesc sa realizez primarul din tabla, cred ca ar iesi mult mai avantajos.

 

Edit 1...

 

Dimensiunea utila a ferestrei carcasei la etd49 este de 33,3 mm (cel putin la cele care le am eu masurate cu sublerul meu.

 

Ma gandesc sa fac secundarul din banda de cupru cu latimea de 29mm (+ 0,2mm banda izolanta) pentru a putea avea loc si pentru firele cu izolatie ale primarului.

Ca izolatie pentru primar ma gandesc la 2 sau 3 straturi de banda scotch....orice sugestie este mai mult decat binevenita...

 

Ce am vazut la invertorul chinezesc este faptul ca primarul este bobinat complet in 2 straturi iar apoi vine direct tot secundarul pe acesta, respectiv ambele infasurari sunt facute dintr-o singura bucata.

 

Deci am posibilitatea de a realiza 1/2 primar, un secundar de 4 spire + 1/2 primar + 1 secundar de 4 spire si apoi inca 1/2 primar. + o infasurare de 4 5 spire pentru alimentare driver punte H.

 

Sau sa bobinez direct primarul si apoi secundarul, solutia gasita in invertorul chinezesc.

Edited by Mihai_Hd

Share this post


Link to post
Share on other sites

 eu am bobinat primul secundarul si primarul peste el, asa are cuplaj mai bun, bobinajul intercalat da cuplaj si mai bun dar mareste exagerat capacitatile intre ele, primarul la exterior asigura si o mai buna racire a acestuia, acesta disipand ceva mai mult ca secundarul, eu am facut secundarul cu manunchi izolat suplimentar cu leucoplast de matase si peste el primarul cu banda de cupru.

scotchu-l nu e prea bun ca izolatie intre benzi ca se poate topi, mai buna e hartia de copt siliconata rezista la caldura si nu se uda.

 secundarul nu e prea bine cu folie de cupru ca are capacitate mare intre spire mai bine iese cu manunchi izolat suplimentar.

Share this post


Link to post
Share on other sites

deci sa incerc intai cu cel terminat

Share this post


Link to post
Share on other sites

 bobinajul cu banda dintr-una da o usoara asimetrie deoarece spirele exterioare sunt ceva mai lungi, bobinajul cu banda dubla asigura simetria si fiind putine spire capacitatea dintre benzi nu este exagerata, actioneza ca un snubber.

 

 totodata acest trafo se poate folosi pentru ambele topologii atit push pull cat si punte.

 edt 49 m-i se pare cam la limita pentru 1 kw la 100 khz, e pe ups urile eaton 5115 de 1400va astea au toplogie punte si se alimenteaza la 36 v dar merge cu frecventa mare caa 150 khz, primarul e cu 2 benzi in paralel si are 3 spire si secundarul cu 2 manunchiuri in paralel si are 30 spire dar nu e calculat sa mearga continuu la puterea asta.

de obicei un astfel de invertor se face pe 2 edt 49 sau pe un edt 59.

 in ceeace priveste raportul de transformare eu nu tin neaparat sa scoata tensiunea specificata la cea mai mica tensiune admisa pe baterie, asta deoarece cand bateria este incarcarcata si panourile debiteaza curent tensiunea de alimentare e mare si sursa ar merge cu un factor de umplere prea mic care i afecteaza randamentul si fiabilitatea, eu as opta pentru un compromis astfel la 26v sa scoata tensiunea specificata la putere maxima, la tensiuni mai mici la putere maxima ar trece in bucla deschisa, dar de obicei cand bateria e descarcata nu se foloseste invertorul la puterea maxima.

 astfel daca aleg sa scoata 360 cu 26 v la intrare si sarcina 1 kw, la 22 v va scoate caa 300v egs 002 setat la 225v merge cu aceasta tensiune daca scade si mai mult se va opri , asta e un fel mai neortodox de a face protectia la supra descarcare.

 la invertoarele mele pe 120 v am 10 spire in primar si 27 in secundar si sursa e stabilizata la 350v.

 in cazul in care se foloseste modulatorul cu atmega de la nel 65 si flopir sursa trebuie stabilizata la 320, 340v, acesta nu are feedback de tensiune.

 totusi daca integram tensiunea alternativa de la iesire si o aplicam ca feedback sursei de putere putem obtine o tensiune alternativa stabilizata si cu acest modulator, numai ca alegerea constantei de integrare da mari dureri de cap, e bine ca sursa sa fie limitata suplimentar la 380-400v daca se folosesc igbt la 600v.

Share this post


Link to post
Share on other sites

 Eu zic sa nu demolezi traful ci sa faci altul asfel ai ocazia sa le incerci pe ambele sau mai multe cate faci.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am urmatoarele inductante:

 

secundar 1 - 4.1mh (32 spire)

primar      1 - 65uh   (4 spire)

secundar  2 - 3,82mh (30 spire) 

primar      2 - 65uh  (4 spire) 

 

capacitate intre un primar si secundar 140pf. aici nu sunt sigur daca am masurat corect.

 

Cavit am mai multi suporti de bobina pentru etd 49, am si varianta de ebonita si miez de 3 lei de la firma aceea din alexandria, am si miez de 20 de lei sau cat este de la tm***. cel de la tm*** este 3c90, stantat pe el, cred ca feroxcube, cele de la alexandria sunt chinezesti autentice dar nu cred ca sunt mai prejos de 3c90.

 

Evident ca pastrez traful si realizez altul cu banda. Chestia e ca am doar 1m de banda si nu imi iasa si 2 trafuri sau barem 1 pe etd 49 si mai am un ee70 pe care in viitor chiar vreau sa fac un invertor de sudura. Si pe la Deva tabla de cupru e ceva sf. De fapt aici la magazinul de electronice au zis ca vorbesc sf-uri cand am cautat un ir2110 iar vanzatorul mi-a zis ca nu exista integrat care sa inceapa cu ir...

 

Edit..poze cu ce voi testa, 3525 cu bd139 si 140 + 2 feti si traful etd49 cu sarma. ma apuc de lipituri si revin cu teste si formele impulsurilor pe osciloscop.

post-32435-0-63939300-1429021553_thumb.jpg

Edited by Mihai_Hd

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu mai pot edita dar pun o poza cu impulsul intre unul din feti masa.

 

Exact de aceasta forma imi era frica ca o obtin.

 

schema e cea clasica cu sg3525 la driver, fara a alimenta transformatorul impulsurile pe grilele fetilor pleaca din 0 se duc brusc la v+ si am niste impulsuri dreptunghiulare perfecte. Cand insa fetii comanda traful obtin forma asta.

 

Ce pot sa fac? Cum se elimina amornicele acelea?  

 

 

La 3525 am R dead time 27 ohmi, R osc 15K C osc 1nf.

 

Sa micsorez frecventa si sa cresc dead time-ul ar ajuta?

post-32435-0-11780200-1429024863_thumb.jpg

Edited by Mihai_Hd

Share this post


Link to post
Share on other sites

daca tot ai mai multe carcase ETD49 ,fa una cum am zis eu:prima data o jumatate de secundar ,apoi tot primarul cu priza la mijloc,si in final cealalta jumatate de primar

Asa sunt toate trafo din invertoare.

Nu are relevanta ce inductante prezinta infasurarile,dar ca fapt divers ,am masurat acum un traf ETD49 facut pentru invertor  cu 60sp in secundar si 2x4 sp in primar:

primar 7.7uH o sectiune de 4 spire si tot atat cealalta,

secundar 15mH ,la scurt pe toate trei capetele primarului ,secundarul are mai putin de 10uH

In foto e traful pe care l-am masurat

 

 

le

valorile mentionate nu sunt batute in cuie ,difera de la un traf la altul ,in functie de cat de bine sunt stranse sau

chiar de sectiunea efectiva a miezurilor ,unele pot fi mai subtiri sau mai groase in limitele de toleranta specificate in pdf-uri,dar in mare, cam pe acolo trebuie sa fie.

La tine vad ca secundarul are in jur de 4 mH cu 32 spire ,deci adunata si cealalta jumatate ar fi cam 16mH,deci seamana cu ce am eu,dar primarul n-ai cum sa ai 65 uH cu 4 spire ,poate 6.5 uH

 

In foto pusa de tine vad o placuta care ,cred eu ,ar fi de test ,in fine,nu vad gaurile unde vin mosii

Sa inteleg ca i-ai conectat cu fire pana la placa?Ca daca e asa ,nici nu ma mir de forma aia din poza.

Pana una alta ,ai facut cablajul complet?

post-2167-0-49752500-1429028850_thumb.jpg

Edited by nel65

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.