Jump to content

Recommended Posts

Uitandu-ma pe schema, vad:

post-1355-0-77288700-1423723337_thumb.gif

Acel zener de 30 este la tine pe cablaj de 18. Chiar si 18 e prea mult. Eu zic ca 6,8 este o valoare potrivita pentru a nu depasi 5V la iesirea AO cu care ataci intrarea in uC.

Daca ai 70V pe panou, calculeaza caderea de tensiune pe rezistorul de 1k ce alimenteaza zenerul, si implicit, calculeaza puterea disipata pe el. Eu zic sa modifici tinand cont ca AO consuma sub 1mA alimentare la care se mai poate adauga curentul de sarcina, dar nu cred ca e cazul tau.

Acest AO citeste de pe un divizor cu 11. Daca mppt-ul tau este la cca. 64V, oferi 6V la intrarea uC. Este ok asa? Ca nu-mi vine sa cred.

Daca intrarea AN2 ar avea impedanta mare, repetorul cu AO nu ar fi necesar. Faci din divizor ce valori corespondente vrei pentru AN2. Oricum, daca treci prin 2k2 inseamna ca se poate, impedanta de intrare e suficienta. Si chiar daca e mai mica, si formeaza cu 2k2 un divizor, tot poti proiecta un simplu divizor la AN2, fara AO, iar daca folosesti pentru shunt a doua parte a MCP, ai scapat de un AO si simplifici solutia.

 

Spuneam de 0,1u care este pe schema dar nu si pe cablaj.

Aceasta este caracteristica bode oferita de AO cu 0,1u:

post-1355-0-20634700-1423723344_thumb.gif

Intersectia cu 0dB pe la 7kHz cu o panta de -40dB/dec la care ii corespunde o faza de +10grade.

Iar asta e fara 0,1u:

post-1355-0-62110000-1423723354_thumb.gif

Intersectia pe la 30kHz cu panta de -20dB/dec, cu faza de +90. Mare diferenta fata de anterior.

Ambele fac parte dintr-un sistem care la randul lui intervine si corecteaza. Habar n-am insa care este echivalentul comportamentului microcontrolerului. Dar indiferent care ar fi, cele doua variante (cu si fara 0,1u) au efecte foarte diferite. Nu stiu de unde ai schema, nu stiu de echivalentul bode al uC, nu stiu cum le-ai combinat si cat conteaza si softul la acel echivalent, dar sper ca stii tu ce faci acolo. Sau poate vrei sa incerci stabilitatea sistemului dupa finalizare, prin corectii valorice experimentale. Din partea mea, e ok si asa.

 

Valoarea medie a curentului citit pe shunt nu corespunde cu a curentului de incarcare. Sper ca softul tau stie sa transforme curentul citit in cel de incarcare in functie de umplerea livrata.

Edited by smilex

Share this post


Link to post
Share on other sites

Scuze, Smilex,  am luat gresit inductia de 0.6 gandindu-ma ca are intrefier. Am refacut calculele si imi da si mie la fel, am zis eu ca ceva e gresit undeva.

Rezistentele am uitat, am corectat, le-am pus de 4k7 cum am vorbit.

Am mutat si diodelel langa mosfeti si cu trasee individuale.

Referitor la firele de la shunt am uitat, dar am corectat acum, ca masa operational-shunt trebuie sa vina printr-unul din firele de la shunt , am corectat si am adaugat pe cablaj si condul de 0,1uF conform schemei.

Referitor la conectarea diodelor de la mosfet la operationalul de viteza, este conform schemei concepute de tine, verifica in arhiva , e acolo si schema aceea, iar pe cablaj am desenat conform PDF MC6022.

Mii de multumiri pentru corecturi. Daca mai sunt greseli, corectati-ma, saptamana viitoare poate ma apuc den  teste.

Referitor la shunt si operatinalul lui, nu fac mare treaba folosindu-l pe cel din MCP6022, asezarea pe cablaj, plus ca imi mai trebuie si celalat pentr citire tensiune. Acum, legat de divizoare de tensiune, ma depaseste, spune-mi ce corecturi trebuie sa fac. Operationalul LM358, o sa modific sa-l alimentez la 5V, o sa modific corespunzator si rezistenta aia de 1k, o maresc si dimensionez ptr consumul estimat de tine. In locul rezistentei de 68k am pus un semireglabil de 470k, deoarece initial shuntul era de 0,01Ohmi, si acum este de 0,0016Ohmi, si va trebuiii sa cresc amplificarea, nu stiu insa daca e in regulsa.

Condensatorul de 0.1u uitasem sa-l pun pe cablaj, l-am pua acum smd.

Mppt.rar

Edited by silicipi

Share this post


Link to post
Share on other sites

Stiu ca rezistorul de 4k7 nu era in schema originala. Este o idee care mi-a venit cand am vorbit telefonic, am crezut ca ai inteles rostul lui, face comutatia mai ferma.

Acel traseu de masa de la shunt este de fapt un traseu de semnal si ar trebui tratat ca atare dar il poti folosi si ca alimentare pentru consumatori de ordinul miliamperilor in speranta ca pe fir nu cade semnificativ pentru a deruta curentul citit.

Cei 68k fac parte din corectie, modificarea poate avea sau nu efecte. Fa-o si vezi.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Da , am inteles cum sta treaba cu rezistenta de 68K, dar eu am modificat ptr ca shuntul meu e de vreo 6 ori mai mic, asa e necesar la curentul asta, si trebuie sa cresc amplificare de 6 ori, ai vreo alta solutie care sa nu modifice prea mult corectia respectiva?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu am alta la fel de simpla.

O alta ar insemna inca un etaj de amplificare de 6 ori fara nici o corectie. Deci un alt AO.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mda, ma gamdeam eu, dar acum o lasam asa, si vedem ce zice in teste.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si pana la urma ce se intampla cu componenta negativa de la borna + a bateriei ? Ca pe 7815 eu il vad crapat (mai devreme sau mai tarziu) .

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tyc, nu prea inteleg ce vrei sa zici cu componenta negativa de la borna plus. Cat despre 7815 si eu cred ca se va incalzii dar pe el nu va exista un consum ffff mare, si daca e nevoie voi pune o rezistenta de limitare intre el si baterii. Acum nu asta e problema mea cea mai mare ci funtionarea cotrecta, Retusurile vin mai pe urma, mie ?mi e sa nu ?mi sara in cap mosul de jos daca nu functioneaza suficient de rapid protectia cu MCP6022. R?m?ne de v?zut ?n teste pe sapt viitoare.

Edited by silicipi

Share this post


Link to post
Share on other sites

Retusul asta face parte din buna functionare .

Ai dreptate ,nu chiar pe borna ;intre montaj si baterie exista un cablu . 

Cablu care introduce in circuit o rezistenta.

Pe de alta parte , intr-o bobina parcursa de un curent la intreruperea circuitului ia nastere alt curent (legea lui Lenz) .In acest fel se obtine scanteia pt MAS .

Aici difera un pic ,totusi putem compara acel cablu cu secundarul bobinei de inductie .

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pornim totusi de la premisa ca panoul care genereaza curentul va fi cu minusul la shunt, respectiv masa si respectiv minusul bateriei. Pericolul este doar de scurt prin mos-low. De ce sa existe o componenta negativa pe plusul bateriei? Banuiesc ca o componenta de curent... Iti pare gresit legat 7815? Sau e corect dar arderea lui se va datora acelei componente negative? Sursa asta pare serioasa, dar e apa de ploaie, nu poate modifica polaritatea acumulatorilor in discutie, pur si simplu nu are putere sa faca asa ceva, indiferent cat de gresit functioneaza.

Silicipi, apropo de asta, ziceam sa renunti la inductanta din avalul 7815. E chiar bine daca o pastrezi, dar nu lasa 7815 sa debiteze doar pe ea. Pune in vecinatatea imediata a lui 7815 cate un cond de 1-10u in fata si spatele lui pentru filtrare. Ca sa eviti un eventual comportament instabil al 7815 debitand numai pe inductanta.

Edited by smilex

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pe schema nu e pus, din graba si neatentyie, dar pe cablaj am prevazut daca te uiti cu atentie, lectia asta cu filtratul  tenssiunii si decuplaj cu conzi mici de 0,1-1uF am bagat-o bine la cap, dar graba asta bato vina, si mai ales neatentia. Sper sa nu iasa prea multe artificii, am stingatorul langa mine si ochelari de protectie, cu asa ceva nu e bine sa te joci.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Datorita autoinductiei apare un varf pe baterie .

7815 e legat ok ,am sa incerc sa raspund la o intrebare cu alta :ce se intampla cu un stabilizator in 3 pini daca potentialul la intrare depaseste potentialul la iesire?

Desulfatarea bateriilor se face cu varfuri si daca le tii asa mult timp ,le desulfatezi de tot .

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu acuma vad ca pe cablaj nici nu mai exista inductanta.

E greu cand cablajul nu coincide cu schema. Ce sa zic?...

 

Tyc, intotdeauna potentialul la intrare este mai mare decat la iesire. Nu se poate asigura stabilizarea altfel.

Autoinductia generata de inductanta este chiar principiul de functionare a buck-ului (si nu numai) si ar trebui sa fie incarcata in condensatoarele de filtraj de la iesire care astfel ar livra numai un curent continuu curat acumulatorului. Spun "ar livra" pentru ca exista totusi un mic riplu datorat variatiei de curent pe ESR-ul condensatoarelor, speram noi ca nesemnificativ. Condensatoarele de filtraj vor livra curat bateriei, autoinductia se descarca in ele si nu trece de ele. Sau cum ziceam, asta urmarim noi...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Gradele din termometru sunt multe seara.

O oscilograma dupa punerea in functiune se poate?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.