Sfaturi constructie SMPS

[nel65]

Gata si cu week-end-ul,cam asta ar fi schema de plecare

REGULATOR INCARCARE 28V-60A_v1.pdf

[smilex]

Da, asta mai arata cumva.

 

Iti ajung 3x470u. Am calculat aprox. 40V riplu intre semialternante la o retea de 200Vca si 6A consum mediu din filtraj. Daca cauti niste conduri care sa admita 2,5-3A riplu de curent, te-ai scos cu filtrajul.

Pentru minima pe filtraj de 240V estimez un raport de transformare de 7, deci un curent mediu prin condul inseriat 4,7u de 60/7=9A. Asta inseamna ca la 50kHz cu 20us perioada si cca. 9us rezervate unei semialternante, variatia de tensiune pe cond este de 17V sau +/-8V. Deci tensiunea in primar minima variaza intre 248 si 232V. Pentru raportul de 7 inseamna o minima in secundar de 33V adica daca ai un deadtime de maxim 10%, poti asigura suficienta tensiune. Recomand conduri wima mkp10 de 4,7u atat la filtraj cat si la inseriere. Cele de 630Vcc admit o variatie de tensiune efectiva mai bune decat cele de 400Vcc. E drept ca exista o mica diferenta de pret si volum.

Daca ai o variatie de curent de 12A (20%), inseamna ca nici in primar nu depasesti o variatie de la 8 la 10A pentru media de 9. Cei 10A varf, face absolut inutila dublarea tranzistoarelor din punte. Parca ti-am mai recomandat odata STW45NM50. Cele din seria ?NM? sunt o tehnologie mai noua, cu performante foarte bune de conductie si comutatie. Exista si alte tipuri sau producatori. Eu recomand ca sa permita 25-35A la 100grC. Intervalul este suficient, cresterea curentului se face pe seama unor jonctiuni cu capacitati mai mari deci pierzi mai mult cu tranzistoare mai tari de atat. Alege un tip de tranzistor.

Snubberele puse de tine sunt ideale asa, dar daca doresti (recomand) punem unul singur intre bratele puntii si-l calculam intr-un alt mod decat cel empiric (vei vedea). Recomand ca unul din brate sa aiba in paralel pe MOS cate un rezistor de 100-150k/2W pentru a ?forta? stabilirea jumatatii de tensiune la off. Nu e necesar decat o ramura pentru ca cealalta va fi fortata de condul de 4,7 si primar (la semipunte este inutil). Injumatatirea ar fi binevenita pentru ca aduce aceleasi tensiuni pe ambele tranzistoare din diagonala la momentele on, deci vor functiona mai apropiat ca parametrii.

Trafo driver iti ofera acelasi impuls pozitiv si negativ, nu pozitiv si zero. Dioda zener astfel montata nu face decat sa scada 5V din pozitiv, dar o adauga la negativ care va depasi astfel pozitivul cu 10V. Nu cred ca asta ai urmarit. Recomand in acea zona cate un driver tip TC. Nu trebuie sa fie de curent mare, un 2-5A e suficient, important e ca-ti poate reface corect forma de semnal, indiferent de parazitele din trafo driver. Vaianta cu flotante nu te incanta?

Daca gasesti un MOS cu minim 4V deschidere, nu ai nevoie de negativa in poarta, mai ales cu TC ca driver.

Da, compensarea se poate si asa la SG, dar nu cred ca te pot ajuta acolo, nu cunosc impedanta de iesire a AO intern si nu pot estima corect efectul RC de acolo. Este sigur palier, dar nu stiu pe unde. Poti incerca.

Recomand ca potentiometrul sa fie pe divizor numai in partea dinspre masa a divizorului astfel incat daca cursorul se defecteaza si nu mai face contact, tensiunea sa nu se urce la maxim ci dimpotriva, sa coboare (se mareste valoric rezistorul dinspre masa a divizorului).

[nel65]

Iau si STW45NM50, dar de unde ?Unde am gasit ,nu stiu cum e cu crearea contului,pe unde stiu eu ,nu au ei asa ceva.Din china e chiar foarte convenabil ,dar dureaza aproape o luna pana vine .In cazul asta ,ce altceva putem alege ?

 

schema v2

REGULATOR INCARCARE 28V-60A_v2.pdf

[smilex]

http://adelectrocom.ro/product_info.php/products_id/38000

http://electronicservice.shopmania.biz/cumpara/w45nm60-stm%C2%AE-6026354

 

La tme e mai ieftin, dar nu am comandat personal nimic, numai prin firma, Incearca tu.

La farnell: FCH35N60, FDA50N50, FCH47N60N, SIHG33N60E, SIHG47N60E, STW34NM60N, etc. Unele au Rds bun, altele au capacitati/incarcare bune. Cel mai bun compromis imi pare tot stw45nm. Poti incerca si pe la vanzari pe forumuri, de obicei le dau mai ieftin pentru ca... lucreaza cu ele. Mai sunt si falsuri...

 

Pune cursorul la masa, e mai imun la perturbatii:

Editat Decembrie 16, 2014 de smilex

[nel65]

Am parcat deja MKP4-4.7u/630V si STW45NM50.Ar mai fi snuberele ,condensatoarele C19 iar ca filtraj retea voi folosi recuperate ,2500uF/400V 

 

Ma gandesc daca nu cumva as putea sa renunt la blocul de alimentare cu TNY si sa iau alimentare chiar din bateria de incarcat.Bineinteles ca daca bateria este neconectata la iesire ,regulatorul nu va porni.

Asa am regulatorul de incarcare de la panouri,tot pe baza acestei scheme si tensiunea de 15V o face cu un 7815 din tensiunea de iesire de 27.5V.Nici nu este pretentios la conectare ,se poate conecta in orice ordine ,panouri primele si bateriile apoi ,sau invers.

 

schema v3

REGULATOR INCARCARE 28V-60A_v3.pdf

Editat Decembrie 16, 2014 de nel65

[smilex]

Nu stiu de ce ai ales 3524, nu-l cunosc, dar cred ca l-ai studiat suficient. Imi pare ciudata intrarea inversoare la masa a AO de curent. Oricum, cred ca ar fi mult mai potrivita sarcina trafo curent dupa puntea de diode decat inainte. Tensiunea pe diodele in conductie nu este foarte stabila termic, dar daca ai sarcina dupa punte, variatia termica de pe diode nu mai conteaza. Poti pastra sa zicem un 2k2 pe secundar trafo curent pentru amortizarea parazitelor.

Eu ziceam de MKP10 nu 4. 10-le este special conceput pentru impulsuri, permite un dv/dt mai mare decat 4. Deci e mai rezistent.

Foloseste ce conduri vrei, peste 1200u si sa permita cei 10A riplu (important!), daca nu, peste un an ii schimbi...

Ce faci cu pinul SD acolo, care-i scopul?

Recomand un softstart de genul celui facut de flomar pe un topic vecin.

[nel65]

intrarea inversoare din pin 5 este a unui comparator ,nu AO ,Schema este functionala ,o am in doua exemplare,este in pdf-ul de mai jos.Nu tin mortis sa fie 3524,poate fi 494 ,are tot doua AO intern,care le putem folosi unul pentru curent ,celalalt pentru tensiune.

MKP10 nu a aparut ,ci doar mkp4,la TME.O sa mai vad.

Pinul 10 este pentru radiator incins peste o anumita temperatura,deci stop termic

 

caut soft startul lui flomar,sa vad.

 

 

ps

am gasit MKP10-2.2u/630 ,pun cate doua bucati sau unul de 3,3 u/630V tot MKP10

13v40aps.pdf

Editat Decembrie 16, 2014 de nel65

[nel65]

salut flomar ,l-am gasit si eu.Problema la mine este ca o sa am un releu de 30A la care nu stiu ce valoare o sa aiba rezistenta bobinei lui,inca nu l-am cumparat.Sigur o sa aiba mai putin de 390 ohmi.Probabil ca in locul releului va trebui o rezistenta de circa 470 ohmi si in continuare un PNP cu emitorul la plusul de alimentare si colectorul spre masa prin releul de 12V 30A

 

sunt convins ca trebuie si o rez in baza pnp,probabil de 1k

Editat Decembrie 16, 2014 de nel65

[smilex]

Pune cate un 3,3 la filtraj si inseriere.

Nu conteaza ca e AO sau comp, ideea era ca inversoarea ar fi trebuit fixata la o tensiune de referinta dupa care sa aiba loc compararea  cu masurata de la neinversoare. Este posibil ca o astfel de referinta sa existe intern, dar trebuie sa cunosti valoarea ei ca sa stii ce valoare sa dai sarcinii trafo curent, adica sa stii la ce tensiune actioneaza.

Poti folosi ce integrat crezi ca se potriveste mai bine.

Achizitioneaza intai releul daca poti, si vedem ce se potriveste in functie de bobina. Cele de 24V consuma mai putin decat cele de 12.

Editat Decembrie 16, 2014 de smilex

[nel65]

comparatorul intern din datasheet-ul SG3524 mai are un cerculet in varf ,spre deosebire de AO care nu are.Stiu ca acel semn .de obicei ,arata ca iesirea respectiva e " pe invers",in relatia cu intrarile inversoare si neinversoare.Explica asta cumva de ce in schema pe care vreau s-o folosesc ,intrarea inversoare este la masa?

[smilex]

Nu explica.

Simbolic vorbind, reprezentarea din pdf e incorecta. In cazul tau ar insemna ca orice curent, oricat de mic, va schmba iesirea. 

Ori exista cateva zecimi de volt pe in- prestabilit cu care se compara, ori exista o amplificare prestabilita, sa zicem de zece ori. Probabil ca asa este si reprezentarea schematica lasa de dorit. Nu am lucrat cu el si nu am studiat pdf-ul, nu stau extraordinar cu engleza si e obositor. Eu evit de obicei, ce nu cunosc.

Editat Decembrie 18, 2014 de smilex

[nel65]

alta mentiune din datasheet zice ceva de 0.5-3.6V la comparator pentru 0-49% pwm,Despre ce e vorba?

[ciby]

Hai sa-ti explic eu, pana intra cei mai "grei" in domeniu.

La una din intrarile comparatorului (sa o denumim In1) ai un semnal in forma de dinte de fierastrau, cu o rampa liniar crescatoare si una abrupt descrescatoare. La cealalta intrare (In2) este o tensiune lent variabila in functie de parametrii la intrarile amplificatorului de eroare sau/si a celui de limitare a curentului.

Semnalul in dinte de fierastrau are valoarea instantanee intre un minim de 0,5V si un maxim de 3,6V.

In momentul in care aceasta valoare depaseste tensiunea de pe cealalta intrare, iesirea comparatorului isi schimba starea, implicit,inchide tranzistorul din iesirea SG-ului care era in conductie in acel moment. Semnalul dinte de fierastrau continua sa creasca pana la valoarea maxima de 3,6V, iar in momentul in care descreste si scade sub valoarea tensiunii pe cealalta intrare, schimba starea iesirii comparatorului si basculeaza bistabilul, punand in conductie cealalta iesire a SG-ului. Ciclul se reia, si tot asa. Raportul intre valoarea tensiunii pe intrarea In2 si valoarea maxima a semnalului dinte de fierastrau (3,6V) este egala (teoretic) cu factorul de umplere, valoarea maxima fiind de 100%. Dar tinand cont ca iesirile SG-ului conduc alternativ iar acest 100% este valabil pentru fiecare iesire in parte, rezulta un factor de umplere pe fiecare iesire de 50% pentru ciclul complet in care conduce fiecare dintre cele doua iesiri.

Editat Decembrie 18, 2014 de ciby

[nel65]

salut ciby,stiu asta , de la invertoarele  sinus pur  unde se foloseste un semnal dinte de fierastrau pe o intrare iar pe cealalta intrare se fol. un semnal de referinta de forma sinusoidala 

Pe durata cand triunghiularul depaseste in amplitudine sinusul ,rezulta latimea impulsului de comanda.

Eu intrebam despre acele valori  si anume cum ne pot ajuta la optimizarea schemei de regulator de incarcare

Oricum ,multumesc de explicatie

 

Cred totusi ca o sa merg pe cai batatorite,am mai facut sursa aceasta de doua ori si montajele merg deja de mult timp,unul din ele de mai bine de un an (pentru 30A maxim iar celalalt pentru 50A).E adevarat ,primesc tensiunea continua de la panouri si nu m-am lovit de redresare  in prealabil

[ciby]

Pai este simplu!

Cele doua tensiuni din tabel indica valoarea la intrarea In2, ca tot am denumit-o mai sus, pentru care ai factorul de umplere de 0% si 49%. Aceasta informatie este esentiala in momentul in care calculezi factorul de amplificare al amplificatorului de eroare sau a celui de limitare curent pentru a stabili un anumit factor de umplere functie de tensiunea la intrarea lor.

Acum intelegi?

Daca tu citesti pe un shunt o tensiune de 0,1V la curentul de incarcare maxim si vrei ca acest curent sa fie livrat pentru un factor de umplere de 40%, atunci tensiunea pe In2 va fi de (3,9x40)/49, adica 2,94V.

Amplificarea aleasa pentru amplificatorul de eroare va fi de 2,94/0,1=29,4. Din formula clasica pentru operationale A=1+R1/R2, stabilim valorile celor doua rezistente.