Sari la conținut

Teste Leco V2 la +/- 75Vcc pe 2 ohm si 1 ohm


DjLeco
 Share

Postări Recomandate

Am facut un modul custom ce se va alimenta la +/- 80Vcc in gol, modul pe care am decis sa-l fac de la min 2 ohm load, el fiind utilizat la 4 ohmi teoretic.

 

Am facut teste pe 2 ohmi, pe 1 ohm (cu limitarea de curent scoasa) si pe 4 ohm de damping factor.

 

Enjoy it:

 

 

Masurare max out no load part 1:

 

 

Masurare 2 ohm si 1 ohm (scuzati cind am zis 31v in loc de 31A) : :smile:

 

 

Test 4 ohm si damping factor + slew rate si raspuns in frecventa (si aici am zis volti in loc de amperi): :smile:

 

Editat de DjLeco
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

In primul rand eu as muta topicul la sectiunea DIY (face cum crede admin-ul).

 

Doi, raspunsul cu semnale test arata superb dar nu am vazut - fac o comparatie cu testele facute de donpetru - nu am vazut, cum evolueaza tensiunea de offset de la Pmin la Pmax, nu am vazut valoarea Vpp pe iesirea amplificatorului (observ ca ai incercat sa eviti efectuarea acestei masuratori - de ce? nu stiu) si nu am vazut stabilitatea curentului de mers in gol dupa intreruperea semnalului pe intrare. Spre ex., daca ai sa vizionezi unul din clipurile facute de admin - vezi in special versiunea cu verticali, nu mai stiu, gx400 sau av400v2 - o sa vezi ca la varianta cu verticali pe iesire, curentul de mers in gol revine la valoarea reglata instantaneu dupa taierea semnalului pe iesire iar la cea cu bipolari dupa vreo 30...60 secunde. Poti sa prezinti testele astea ? :smile:

 

Si inca ceva: temperatura radiatorului cu amplificatorul la maxim, in 1 sau 2 ohm, vrei sa-mi spui ca este 40 si ceva de grade??? Sa fim seriosi!

Editat de leo_electro
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Oooo, ce onoare!

 

In primul rind SALUT!

 

In al doilea rind, oare de ce ar trebui sa iti prezint tie ceva, pe bune acum?!?

 

In fine, hai sa nu fiu rau si sa iti explic cite ceva.

 

Eu unul cunosc foarte bine ceea ce poate acest modul, de aceea a facut un test mai simplist, ma interesa in mod special comportamentul la scurt pe iesire, cind acesta debiteaza P-Max si este DEJA incarcat cu 2 ohm pe iesire.

 

Nu m-a interesat stabilitatea biasului, deoarece am mai spus ca acest amplificator are un circuit superdioda-bias mai diferit fata de cele clasice, circuit care odata cu cresterea temperaturii radiatorului peste o anumita limita, scade biasul catre zero trecind modulul inspre clasaB, marind randamentul scazind impicit temperatura radiatorului (daca este ventilat corespunzator), toate acestea fara sa afecteze performantele amplificatorului (aparitia distorsiunilor de crossover la frecvente inalte) , pe care o voi arata in filmul de mai jos, cind blochez superdioda.

 

Multe amplificatoare in clasa AB, cu biasul reglat prost (prea mare) tind ca odata cu depasirea temperaturii radiatorului peste un anumit interval, cam de la 65-75 grade sa se ambaleze termic, deoarece circuitul superdioda nu mai poate compensa iar biasul tinde sa creasca peste valoarea maxima prestabilita initial.

 

Vei intelege asta cind te vei juca cu diverse scheme in clasa AB, si poate printre ele vei nimeri vreuna care va avea probleme de bias.

 

In fine, am facut un film mai lung, in care ti-am lamurit sper, toate curiozitatile, doar sa ai bunavointa sa-l urmaresti in intregime.

 

Vei vedea acolo raspunsurile la tot ce ai intrebat, si sper sa te lamuresti despre ce si cum.

 

Dupa ce vizionezi filmul, astept comentariul tau.

 

 

Uitasem sa fac si testul cu capacitor pe iesire, insa l-am facut si il ai mai jos.

 

 

Daca tot ai adus in discutie testele lui Petru, pe care le-am vizionat si eu, am sa te rog sa imi spui, de ce la el la scurtcircuit pe iesire, curentul pe brat (unde are ampermetrul inseriat) creste, deci in scurtcircuit pe iesire, ampliful disipa puterea maxim posibila, iar la mine scade de la citiva amperi buni pe ramura la 700-800mA, amplificatorul disipind MULT mai putin fata de regim de lucru normal?

 

Care este smecheria, sa vedem, o stii?

 

Asta ca un challenge pentru tine!

Editat de DjLeco
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Daca tot ai adus in discutie testele lui Petru, pe care le-am vizionat si eu, am sa te rog sa imi spui, de ce la el la scurtcircuit pe iesire, curentul pe brat (unde are ampermetrul inseriat) creste, deci in scurtcircuit pe iesire, ampliful disipa puterea maxim posibila, iar la mine scade de la citiva amperi buni pe ramura la 700-800mA, amplificatorul disipind MULT mai putin fata de regim de lucru normal?

 

Care este smecheria, sa vedem, o stii?

Ce smecherie! Tu ai facut o protectie cu aducerea curentului la zero, cum spune teoria (nu e chiar zero), pe cand admin-ul a facut o protectie cu limitarea curentului. Si inca ceva, eu nu cred ca exista cineva in lume care cumpara amplificatoare ca sa le tina in scurt sau sa le foloseasca in scurt. Asta e un regim in foarte multe cazuri accidental, si mai putin conteaza daca limitarea curentului e cu aducerea curentului la zero sau nu.

O sa revin cu alte comentarii dupa ce vizionez clipurile.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

E uite ca smecheria aia, ajuta ca etajul final sa nu disipe puterea maxima in regim de scurtcircuit, evitind ambalarea termica pina la distrugere a etajului final.

 

Ia gindeste-te tu, modulul meu il alimentez la +/- 110Vcc/12A adica o putere de 2420W in alimentare.

 

Limitez teoretic curentul maxim de iesire la 18A adica 9A pe brat astfel ca suma curentului din cele 2 alternante la iesire sa fie de 18A.

 

Fac scurt pe iesire, si presupunem ca alimentarea scade de la +/- 110Vcc in idle la +/- 100Vcc in scurtcircuit pe iesire.

 

Curentul la iesire va fi maximul limitat pe iesire adica 18A adica 9A/brat.

 

Etajul final va trebui sa disipe cam 200V/9A aproape 1800W, scadem disipatia pe rezistentele din emitoare si ajungem pe la 1700W in regim de scurtcircuit.

 

Cit timp crezi ca va rezista in regim de scurtcircuit?

 

Au fost situatii cind un cablu a intrat in scurt (s-a calcat pe el), sau cind s-au topit mufele speakon datorita suruburilor nestrinse si a intrat in scurtcircuit, cum poti tu sa spui ca

 

Asta e un regim in foarte multe cazuri accidental, si mai putin conteaza daca limitarea curentului e cu aducerea curentului la zero sau nu.

 

Pai sintem sau nu sintem, profi?

 

Luam aceeasi situatie doar ca dupa cum ai observat, in regim de scurtcircuit curentul pe brat scade de la 8-9A in regim de lucru la doar 750-800mA.

 

Hai sa calculam presupunem ca alimentarea ajunge pe la +/- 105Vcc si curentul de 0,8A de unde rezulta ca disipam pe tranzistori cam 165W.

 

Cum sta treaba cu disipatia in regim de scurtcircuit, 165W vs 1700W?

 

Cum sta treaba cu SOA tranzistorilor la 165W/12 trz/133mA per tranzistor pe brat cu 105Vce vs 1700W/12trz/1500mA per tranzistor pe brat cu 100Vce?

 

Oare o fi o "smekerie"?

 

Astept comentariile tale in continuare, referitor la ce ai cerut in prima ta interventie, dupa ce urmaresti filmarea.

Editat de DjLeco
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ca principiu ?i ptr propria mea curiozitate, limitarea av?nd ca referin?? curentul prin rez de emitor/surs? ale trz finali, ac?ioneaz? direct asupra superdiodei (optocuplor)? Sau combinat, asupra superdiodei ?i pe comanda semialternan?elor (trz prefinali sau pilo?i, dup? variant?)?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

@DjLeco, nu trece cu vederea un aspect si anume: o protectie cu aducerea curentului la zero sau, practic vorbind, aproape de zero, introduce o deriva a tensiunii de offset (dupa cateva minute sau, sa presupunem ore de functionare - am mers pe premiza ca vorbim de o sonorizare profesionala si pana isi da seama baiatul de la butoane care e treaba trece ceva timp), deci se ajunge la offset-uri de peste 1V (lucru sesizat de protectia de c.c. de pe iesirea amplificatorului).

 

Apoi, sa stii ca cei care proiectam amplificatoare audio nu le proiectam sa functioneze concomitent in scurtcircuit si sa debite si puterea nominala (vad ca asta urmaresti, dar strategia asta tehnico-economica este gresita - in felul asta, un an ai ce sa mananci, iar urmatori ani s-ar putea sa faci foamea). Asta este un regim foarte dur pentru amplificator care - cu radiatorul pe care il ai tu acolo si la cei 165W disipati pe care i-ai calculat - nu rezista mai mult de jumatate de ora. Dupa regimul asta, incearca sa vezi ce se intampla cu tensiunea de offset, ca o sa vezi ca ajunge la peste 1V pe iesire la Pnom. Si la ce folos ? Ai facut un amplificator care rezista intr-un regim extrem dar care dupa functionarea in acest regim, foarte probabil, cand baiatul de la butoane va da volumul la maxim, se va actiona protectia de c.c. Ai grija ca strategia asta de abordare e periculoasa si te poate impinge in extrema cealalta a problemei pe care, dupa modul cum ai prezentat lucrurile, acum nu o vezi.

 

Ca sa vezi ce temperatura are radiatorul, incearca sa faci o comparatie folosind un LM35 (gr.C) montat pe radiator. Masoara tensiunea intre iesire si masa iar dupa aceea conversia se poate face foarte usor.

Eu am folosit radiatoare de alea de care folosesti tu (pacat ca acum nu mai am unul, dar poate am sa cumpar) si stiu cam la ce temperatura ajung cand disipa cam 120W cat disipa un GX400 sau AV400v2 (iti spun doar atat, e mult mult mult - riscant). Deci, ai grija cu regimul termic, nu este chiar asa usor de administrat!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Petru, aceste etaje finale au lucrat o noapte intreaga in prag de clipping pe 4 ohmi (2 boxe pe canal) , module alimentate la +/- 115Vcc, iar tempertura pe radiator nu a depasit 65-70 grade, ventilate corespunzator.

 

La 80-82 grade, led-ul de la temp se aprinde usor pentru fiecare canal, ceea ce nu s-a intimplat dupa o noapte intreaga de p-max in 4 ohm fiecare canal, iar la 95 grade, incepe si limiteaza semnalul la intrarea in etajul balansat-nebalansat, iar la aproape 100 grade intra in mutting, ceea ce pina acum n-am reusit sa ii fac, nici macar pe dummy load.

 

 

Are SOA limiter bazat pe input-output comparator, ce nu ii permite hard clipping, de aceea pot da in el pina led-urile stau rosii, la iesire va fi semnal curat fara distorsiuni.

 

De luni de zile, il folosesc numai pe el la evenimentele la care merg, crown-ul din rack (CTS1200) sta doar "de backup".

 

 

 

 

Ampliful este acesta, doar ca au fost inlocuite modulele cu Leco V2:

 

 

 

Carcasa_Sursa_1.jpg

 

Carcasa_Sursa_Module_2.jpg

 

Amp_Complet.jpg

 

Amp_Complet_Sus.jpg

 

Amp_Complet_Fata.jpg

 

 

Alimentare_1.jpg

 

Cabluri_1.jpg

 

Cabluri_2.jpg

 

Eu_si_scule_1.jpg

 

Rack.jpg

 

Scule_1.jpg

 

Scule_2.jpg

 

Scule_3.jpg

 

 

 

 

Referitor la offset, daca ai sa te uiti la filmarea pusa pentru Leo, (cea de 26 minute de mai sus) vei vedea ca in 2 secunde offset-ul ajunge imediat la 0 de la 60mV.

 

In regim de pmax nu a crescut peste 60mV si asta pe 2 ohm.

 

Amplificatorul fiind FULL SIMETRIC in-to-out, comparativ cu AVxxx si restul, si avind generatoare de curent constant, pentru diferential si VAS, deriva de offset de la pornire la regim de lucru de citeva ore, indiferent de puterea la care lucreaza, mica, mare , maxim, hard clipping este de doar citva milivolti.

 

 

 

As vrea sa vad si eu modulul facut de tine, alimentat la +/- 75Vcc in gol, pe sarcina de 2 ohm si pe sarcina de 1 ohm, da 1 ohm, ce offset are la p max!

 

Iar in caz de scurt pe iesire, crede-ma prefer sa blochez tot etajul final , astfel incit disipatia sa fie minima pe radiator, fata de varianta aleasa de tine cu limitare ca curentul maxim de iesire.

 

Facem un test cinstit?

 

Eu alimentez un modul la +/- 80Vcc dau pe 4 ohm la p max in 100Hz sau 50Hz si il pun cu iesirea in scurt, si il tin 10 minute asa.

 

Tu faci aceeasi chestie cu modulul tau, tot 10 minute, ai curaj?

 

Si masuram temperaturile radiatoarelor dupa fix 10 minute!

 

Aratam la inceput ampermetrul inseriat pe ramura de + sau de - pe care vrei, sa vedem ce curent absorbim pe ramura cind am ajuns la 1-2 V sub prag de clipping (sinusoida curata), si legam iesirea in scurt, si lasam 10 minute.

 

 

 

 

 

 

Imi pare rau ca nu am filmare cu un crown profesional la care deriva de offset dupa 5 min de pmax pe boxe ajunge la 0,3V, desi tipic in idle are offset dat de fabrica in pragul +/-10mV.

 

Si este un crown professional nu Leco sau AV...

 

Insa partea de protectie lucreaza cu o fereastra de +/- 1,5Vcc, pentru o putere de peste 1300W/8 ohm, acei 0,3v offset masurati la p-max sint egali cu zero.

 

Iar la mine protectia se va face cu Triac Crowbarr, nu cu releu, oricum releul ala pe care il vei folosi, daca va fi nevoit sa decupleze boxa in DC (presupunind ca o ramura de finali s-a strapuns), contactele lui vor perla, chiar daca este de 30A.

Editat de DjLeco
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Azi am vizionat clipurile pe care le-ai postat. Nu e rau deloc, la puterea nominala ai aprox. 132V alimentare si un 115Vpp (o pierdere de aprox. 17V, aproximativ la fel ca la amplifurile admin-ului). Acum mai vii de acasa (nu ca data trecuta). Dar sa trecem peste partea cu data trecuta.

 

Offset-ul e putin mai mare la puterea nominala fata de amplifurile facute de admin. La tine ajunge la aproape 50...60mV, pe cand la gx400 si av400v2 ating un 25...32mV. Aici ii dau dreptate lu donpetru la ce ti-a spus mai sus (no comment) si anume ca limitarea cu aducerea curentului la zero creeaza problema asta. Dar diferenta de rezultate chiar nu prea conteaza.

 

In clipul ala de 26 de minute, de data asta ai masurat temperatura cum trebuie, ajungi la peste 70 gr. Celsius (neventilat) si la 60 gr.C ventilat (testul in 4 Ohm). In clipurile facute de admin cu testele amplifurilor gx400 si av400v2, am observat ca turatia era variabila cu temperatura, deci in cazul clipurilor facute de admin nu s-a ventilat la maxim radiatorul ci de abia dupa ce a trecut de vreo 60 gr.Celsius. Ambele solutii sunt bune numai ca a ta este mai zgomotoasa (adica, nu are rost sa ventilezi radiatorul amplifului la maxim cand trece de, exemplu, de 40 de gr.C).

 

Apropo, scuipatul sau apa fierbe/sfaraie la aprox. 100gr. Celsius, nu la 70 de gr. Celsius (am auzit ca ar fierbe la 69 de gr. C doar daca esti pe varful muntelui Everest dar tu esti la etajul 10). Poate nu stiai! :smile:

Hei, si cum e sa testezi amplifurile la etajul 10 ?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Stau la etajul 8 nu 10, oricum nu e mare diferenta, citiva metrii in minus.

 

Fiecare modul va fi ventilat in functie de temperatura, cum este la ampliful de mai sus, separat senzor termic pentru ventilatoare, si separat senzor termic pentru monitorizare si protectie supratemperatura, care in versiunea amplifului complet sint instalate pe radiator.

 

Daca la Crown Macrotech 5000VZ, https://www.google.r...BQ&ved=0CBQQsAQ care este un amplif profesional de touring, la p-max in 8 ohm am masurat intre 300 si 500mV dc la out peste semnalul sinusoidal de 103Vrms, testat in 100Hz, nu am de ce sa ma ingrijorez de un offset de 40-60mV la ampliful meu.

 

Oricum la mine alimentarea este ceva mai mare decit la Petru, si nu vorbim de impedantele folosite atit de Petru cit si de mine 4 ohm, vs 2 ohm si 1 ohm.

 

Tot ce este amplificator ce lucreaza cu sarcini sub 4 ohm, este greu de stapinit, si dupa cum ai vazut, am putut pune sarcina si de 1 ohm, curentul fiind de peste 30A pe iesire, 31-32A.

 

Sint multe amplifuri de firma, domeniul PRO, care au chiar peste 100mV offset in idle, oricit de mult ai incerca sa-l aduci la un offset cit mai mic, atit poate schema si atit pot componentele respective.

 

Repet pina acum l-am folosit intensiv si nu a manifestat nici o problema de incalzire sau de offset.

 

Treaba este ca daca il tin in scurt citeva minute, indiferent de puterea pe iesire, offsetul coboara in mai putin de 2-3 secunde la 0, tipic sub 2mV dupa inlaturarea scurtului.

 

Asta este marele avantaj al amplificatorului full simetric intrare-iesire, care are generator de curent constant pentru diferentiale si VAS.

 

Acel offset nu are legatura cum este implementata protectia la scurtcircuit, eu testind pe 4 ohm, protectia actionind cam de la 1,6 ohm/iesire, deci nici o urma de limitare care sa afecteze offset-ul.

 

Spuneam de chestia cu sfiriitul scuipatului pe radiator, deoarece am torturat odata un modul neventilat (sperind sa-l ard) de sfiriia scuipatul pe radiator,ca la fierul de calcat, filmarea nu o am, insa tranzistorii schimbati apoi, ii am, poate vars o poza miine, si culmea acel tranzistor este inca bun.

 

Ma bucur ca ti-a placut ce ai vazut in filmari si ca te-ai lamurit.

Editat de DjLeco
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

As vrea sa vad si eu modulul facut de tine, alimentat la +/- 75Vcc in gol, pe sarcina de 2 ohm si pe sarcina de 1 ohm, da 1 ohm, ce offset are la p max!

 

Iar in caz de scurt pe iesire, crede-ma prefer sa blochez tot etajul final , astfel incit disipatia sa fie minima pe radiator, fata de varianta aleasa de tine cu limitare ca curentul maxim de iesire.

 

Facem un test cinstit?

 

Eu alimentez un modul la +/- 80Vcc dau pe 4 ohm la p max in 100Hz sau 50Hz si il pun cu iesirea in scurt, si il tin 10 minute asa.

 

Tu faci aceeasi chestie cu modulul tau, tot 10 minute, ai curaj?

 

Si masuram temperaturile radiatoarelor dupa fix 10 minute!

 

Aratam la inceput ampermetrul inseriat pe ramura de + sau de - pe care vrei, sa vedem ce curent absorbim pe ramura cind am ajuns la 1-2 V sub prag de clipping (sinusoida curata), si legam iesirea in scurt, si lasam 10 minute.

 

In primul rand, un test cinstit, comparativ, se poate face respectand urmatoarele conditii:

- sa folosim acelasi tip de radiator (o sa incerc sa cumpar si eu unul);

- sa folosim acelasi tip de cooler;

- sa folosim acelasi numar de finali si acelasi tip de prefinali (aici ar trebui sa umbli tu putin la tipul si numarul finalilor pe care i-ai folosit);

- sa folosim aproximativ aceleasi tensiuni de alimentare (ideal, acelasi tip de alimentator - conteaza foarte mult daca caderea de tensiunea sarcina-functionare in gol este cat de cat aceeasi);

- eu o sa fac testul atat la varianta cu MOSFET cat si la varianta cu bipolari, folosind tranzistoare din diverse surse de provenienta. Spre exemplu, prototipul facut la amplificatorul GX400B (cel cu bipolari), inainte sa fac cablajele imprimate, cel pe care l-am prezentat in unul din cele doua clipuri video - sigur ai vazut si un test la scurtcircuit pe iesire - sigur o sa spui ca are tranzistoare "de la mama lor" dar iti spun eu, acolo, in acel caz, am folosit cele mai "ordinare" tranzistoare de pe piata luate de la mivarom. Deci, amplificatorul GX400, inainte de a scoate forma finala, cu tranzistoare finale de calitate, a fost testat si cu tranzistoare cu o provenienta mai necunoscuta, iar rezultatul se vede din clipul prezentat cu tranzistoare bipolare a amplificatorului GX400B (urmareste acel clip, aviz tuturor utilizatorilor).

- acum, testul comparativ pe care doresti sa-l facem, vrei sa fie o demonstratie prin care doresti sa arati ca un amplificator care are o protectie la scc. cu aducerea curentului la zero rezista mai mult timp in scurtcircuit, decat unul care doar limiteaza curentul la o valoarea superioara ? Retine faptul ca ambele variante au propriile lor dezavantaje. Varianta aplicata de tine are cel mai mare dezavantaj ca la puterea maxima, cand amplificatorul are momente cand trebuie sa reproduca varfuri de putere considerabile, acea protectiei ii va taia tot elanul. Iti spun asta pentru ca, acum cativa ani buni in urma, pe cand prezentam pe aici:

http://www.tehnium-a...atoarlee-audio/

diverse scheme de limitare a curentului prin finali, am aplicat fel de fel de solutii si am ajuns la concluzia ca protectia prin limitarea curentului este cea mai potrivita (asta, mergand pe ipoteza ca in foarte multe situatii un scc. pe iesire este accidental si sunt foarte rare cazurile cand baiatul de la butoane forteaza un amplificator o noapte intreaga pana ii se duce izolatia conectorilor de pe iesirea amplificatorului ca sa rezulte un scurt permanent de durata - asta e un caz extrem foarte rar rar intalnit, dar sa nu exageram). De fapt, daca o sa urmaresti multitudinea de manuale de service de amplificatoare audio o sa vezi ca 99,99% dintre producatorii de echipamente audio profesionale au apelat la solutia mea (oare de ce ?). Sa stii ca nici eu nu am facut lucrul asta asa, ca nu am avut ce face. Au existat in spatele orelor de proiectare si analiza suficiente motive, inclusiv de auditie, pentru ca orice om doreste ca amplificatorului lui sa sune in primul rand bine si apoi sa functioneze in cine stie ce regimuri care pot avea loc o singura data sau deloc.

 

In fine, deoarece luna asta este destul de aglomerata, inclusiv cu alte activitati, o sa incerc in cursul acestei luni sa fac rost de un radiator ca cel folosit in amplificatoare de tine. Luna viitoare, cum gasesc ceva timp liber ma apuc de teste si vom vedea, ce si cum. Pana atunci ar trebui trasate clar REGULILE (o parte, s-ar putea ca toate, sa le fi spus eu mai sus).

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Hai sa iti spun citeva chestii pe care nu le-ai luat in considerare:

 

La mine protectia la scurt pe iesire se face de la un prag de curent prestabilit initial, prag care este mai mare cu 25% decit necesarul de curent pentru p-max.

 

Nu exista surplus (rezerva) de putere peste p-max, la mine pmax este la 0db out, tot ce este peste aceasta valoare, este prag de clipping.

 

Iau ca exemplu modulul de mai sus care a fost calibrat pentru 2 ohm si +/- 80Vcc, la p-max la prag de limitare, am masurat un curent pe iesire de aproximativ 20-21A.

 

Protectia a fost reglata pentru a actiona la un curent de min 25A pe iesire, deci chiar si in semnal dreptunghiular, pe 2 ohm, protectia NU actioneaza, amplificatorul debitind continuu p-max.

 

De unde si pina unde, protectia de la modulul meu, "ii taie tot elanul", din moment ce eu i-am lasat o "rezerva" de min 4-5A fata de maximul de curent necesar pentru p-max in 2 ohm?

 

La 21A pe iesire si 42Vrms am puterea de aproape 880W la prag de clipping.

 

Amplificatorul a fost gindit sa ofere 800W/2 ohm, desi el va fi folosit pe 4 ohm; orice limitare ar veni pestre aceasta putere este de la alimentare.

 

Trebuie tinut cont si de faptul ca rezistenta electrica a bobinei unui difuzor nu este fixa ca in cazul rezistentei dummy load, ci aceasta tinde sa creasca in general, si datorita compresiei termice.

Vezi ca radiatorul este de la Aaavid thermalloy.

 

Despre test eu m-am referit ca test brut fiecare cu modulul lui, radiatorul lui si racirea lui, si am vrut doar sa accentuez faptul ca in scurtcircuit pe iesire, modulul tau va disipa mult mai mult decit modulul meu, indiferent citi finali folosim pe brat si indiferent de originalitatea si calitatea lor.

Editat de DjLeco
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Am inteles punctul tau de vedere, referitor la faptul ca protectia la scc. pe iesire este reglata la un curent mult mai mare decat cel nominal, cum ar fi cel corespunzator impedantei de 2 Ohm sau, mai ales, pentru impedanta de 4 Ohmi.

Daca ai sa incerci sa analizezi spectral comportarea amplificatorului atunci cand sunt in functiune diverse tipuri de protectii la scc. pe iesirea amplificatorului sau de suprasarcina, o sa constati ca cel mai bun THD si raport semnal zgomot se obtin atunci cand nu sunt aceste protectii implementate si rezultatele sunt mai bune in cazul folosirii limitari clasice a curentului de iesire, chiar daca are dezavantajul unei puteri disipate mai mari in regim de scurtcircuit. Bineinteles ca se poate trece cu vederea peste acest aspect neglijand calitatea semnalului audio (in sonorizari profesionale nici nu prea se urmareste asta, comparativ cu "sonorizarile domestice"). Acum, ideea ta de a construi un amplificator audio rezistent in 1 sau 2 Ohm, cu avantajele de rigoare, in special acea putere disipata mica in regim de scurtcircuit, e o intentie laudabila, dar in nici un caz, eu nu as risca sa folosesc amplificatorul tau in sarcini mai mici de 4 Ohm (ca sa fac un test, poate ca da, dar nu mai mult). Iti spun lucrul asta din cauza ca modul acesta de dispunere in linie a tranzistoarelor finale pe acel banal radiator e riscant, cand vorbim de puteri disipate mari, cum sunt cele inregistrate pe 1 sau 2 ohm. Si nu uita inca un aspect, una e sa testezi montajul in aer si alta e sa-l faci functional pe o durata mare intr-o anumita carcasa de amplificator. Eficienta racirii e mult diferita si pot apare probleme dupa o anumita perioada de functionare. Din acest motiv, spre exemplu, amplificatorul GX800 (prima revizie) a avut un alt tip de cablaj.

Eu am sa cumpar totusi un radiator ca al tau, o sa atasez un modul GX400 (poate si un AV400v2) si o sa fac (o verificare) sa vedem, cu toti, la ce temperatura ajunge radiatorul (ventilat si neventilat). Apropo, spune-mi de unde ai cumparat radiatorul, ca sa nu existe dupa aceea discutii?!

 

Inca un aspect bun de mentionat ar fi faptul ca, un amplificator construit corespunzator trebuie sa inlature scurtcircuitul si sa opresca functionarea amplificatorului, nu sa-l lase sa functioneze in acest regim, indiferent daca limitarea curentului a fost facut cu aducerea curentului la zero sau nu. Acest aspect, o sa-l tratez intr-un mod profesional, intr-un alt proiect (care este in lucru) si care - o sa vezi atunci - reprezinta solutia care ar trebui aplicata de toata lumea in propriile amplificatoare. Va fi un proiect de remodernizare a amplificatorului prezentat aici (intetionez sa fac niste cablaje imprimate noi si sa imbunatatesc toate schema pe asamblu, nu numai partea de amplificare); dar asta, la momentul potrivit (poate, pana la sfarsitul anului voi reusi).

 

In ultimul paragraf de mai sus voiam sa arat faptul ca, un amplificator per asamblu, nu se rezuma doar la doua kituri de amplificare, ci sunt si alte aspecte importante fara de care un amplificator nu poate fi complet in adevaratul sens al cuvantului. In plus, modul de dispunere a tranzistoarelor finale, tipul radiatorului folosit si modul de ventilare a acestuia, sunt alte lucruri foarte importante mai ales cu cat urmarim sa obtinem un amplificator care sa functioneze pe impedante mici (sub 4 Ohm). O sa revin cu alte observatii, cel mai probabil luna viitoare, dupa ce cumpar radiatorul si fac testele respective.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

N-ai reusit sa intelegi pina acum, ca aceste module sint deja functionale de luni de zile in un amplificator complet (cel prezentat mai sus) si sint alimentate la +/- 115Vcc, si functioneaza flawless?

 

Amplificator cu care merg la sonorizari si il folosesc numai pe el, celalalt fiind de back-up.

 

Modulele astea le-am facut pentru 4 ohm minim la o alimentare de maxim +/- 115Vcc (+/- 105-115Vcc).

 

 

La 2 ohm si +/- 90Vcc voi pune alte radiatoare mai mari si mai eficiente decit astea, de aceea am, la vinzare module fara radiatoare.

 

Chestia cu 1 ohm, a fost mai mult sa vad daca sustine curentul de iesire sau apar limitari premature, nu voi face module capabile de 1 ohm, decit poate la +/- 50Vcc si asta custom client.

 

Radiatoarele au fost cumparate de la Aavid thermalloy, am luat cam 60 buc, folosite in decursul timpului, la SMPS-urile vindute sau modulele Leco v1 vindute.

 

Incearca odata sa pui in scurtcircuit circuitul superdioda astfel incit sa nu mai ai curent de bias sau regleaza-l la o valoare mica, MAXIM 2-3 mA, sa vezi ca radiatorul va sta mult mai rece decit cu bias noirmal de clasa AB 50-100mA!

 

O sa ramii uimit, ce diferente sint.

 

Pe ideea asta m-am bazat la modulele mele facind bias dinamic, la radiator rece, este bias de clasa AB, si sunet fara distorsiuni de crossover, iar la temperaturi mai mari biasul este foarte mic.

 

Bipolarii au coeficient termic pozitiv fata de Mosfet care il au negativ, insa din pacate mos-urile cu structura Pmos sint mai slabe decit cele N-mos, exact cum erau pe vrem,uri probleme cu structurile PNP de putere la bipolare...

 

Intr-un de de aia am si evitat sa folosesc mos-uri in audio, preferind bipolarele chiar daca sint mai scumpe, oricum calitatea costa.

 

O data cu temperatura crescuta, biasul scade pina la aproape de clasaB, crescind randamentul, si implicit micsorind disipata si implcicit temperatura radiatorului, fara sa afecteze distorsiunile de crossover, dupa cum poti vedea in filmuletul pt Leo.

 

Sa incerci odata la o clasa AB pe bipolari, sa reglezi bias la 100mA, sa dai semnal sinusoidal pe o dummy load la iesire pina il incalzesti pe radiator pe la 80 grade, apoi taie brusc semnalul, si uita-te pe ampermetrul serie de pe ramura de + sa vezi ca,,, curectul scade usor de la citeva sute de mA (imediat dupa oprirea semnalului) pina la valoarea oficiala de bias.

Editat de DjLeco
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock