Jump to content
Jhony21

Amplificator LECO CLASA AB 6 X 2SA1943 6 X 2SC5200

Recommended Posts

Ionut 90, daca nu urmaresti filmarile, nu vei intelege NICIODATA, valabil pentru oricine.

 

Biasul este autoreglabil, dinamic in functie de temperatura radiatorului, de tensiunea de iesire.

 

Am mai apus ca la acea trecere inspre clasaB, mai sint niste "smecherii" pe care le-am dezvoltat prin zeci de ore de teste, si teste, si teste, pina am gasit componentele si valorile exacte.

 

Ia baga tu un ochi aici de la minutul 3:41

 

https://www.youtube....h?v=CysVsbNnvGM

 

Oare ce vezi acolo?

 

Este filmulet unde bias devine 0 absolut cind vezi crossover distortion sau , "improvizatia mea", unde cu bias de 1-3mA, crossover distortion dispar, aici trebuie tinut si de coeficientul negativ al bipolareor odata cu cresterea temperaturii.

 

Crown au patentat o chestie asemanatoare ce se numeste ODEP.

 

Trebuie foarte bine corelata variatia biasului cu temperatura, astfel incit sa nu obtii distorsiunile de racordare.

 

Si mai vezi ca acolo am testat la 20Khz, exact la frecventa unde se observa cel mai bine crossover distortions.

 

Culmea este ca biasul initial era de 50mA/25 grade si a scazut EXACT pina unde trebuie.

 

A, stiu ai sa zic ca 50mA sint infimi pentru un amplificator de asemenea putere, insa te invit sa testezi la un amplificator alimentat la minim +/- 70Vcc in clasa AB, ce curent de colector (bias) ai la 25 grade pe radiator (sa zicem 50mA), si apoi la 80 grade, dar sa masori imediat dupa iesirea din sarcina, adica testezi cu dummy load de 4 ohm la 3-4V sub prag de clipping, pina aduci radiatorul la 80 grade, cu ampermetrul serie in colectoarele finalilor fata de +Vcc, si apoi tai brusc semnalul de intrare sa vezi surpriza!

 

Curentul masurat NU scade INSTANT de la 5-6A pe rail la 50mA cum ar trebui daca superdioda isi face treaba cu exactitate, ci coboara usor de la 1A aproape spre suta de miliamperi in citeva zeci de secunde...

 

La mine, curentul cade BRUSC e la 6-7A/rail la SUB 30mA consum total iuncluzind si celelalte componente de pe placa, deci aproape bias 0.

 

La clasa AB, superdioda tine biasul constant la o valoare prestabilita initial, indiferent de temperatura radiatorului, la mine este altceva.

 

Si daca tot testezi, la -3V fata de clipping, fa scurt pe iesire la o clasa AB, si zi-mi ce curent de colector ai?

 

Oare ai cumva curentul de colector maxim la care se face limitarea SOA?

 

La mine este altceva, vezi aici de la minutul 1:50:

 

https://www.youtube....eature=youtu.be

 

Cind schema Sava sau alte amplificatoare clasa AB, se compoirta la fel, stam de vorba, pina atunci, uita-te atent la filmulete, si catch the ideea!

 

 

 

 

 

 

@ Leo

 

Pai daca nu te-ai uitat atent...

 

Este exact unde incepe pragul de clipping, la 100Hz, cu sarcina pe iesire.

post-17981-0-15048000-1390229198_thumb.jpg

Edited by DjLeco

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am vazut acel VPP de 200 si ceva de volti, dar eu vroiam sa vad ce tensiune continua ai intre + si - pe alimentarea amplificatorului in acel moment ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Scade de la +/- 115 in gol pe la +/- 112Vcc cu 8 ohmi dummy load la iesire.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tu vrei sa-mi spui ca obtii un VPP=222V (cum era in clipul de mai sus, in full load, 4 sau 8 ohm) cu o alimentare de 224Vcc ????????????? Adica ai numai 2V pierderi ? Sa fim seriosi, ne crezi fraieri sau ce ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Topologia amplificatorului "LECO" este asemenatoare cca 90...95% cu un kit electronic testat acum vreo doi ani la care pierderile de tensiune erau: Vpp/Vcc = 10...20%. Adica la o alimentare de +/-100Vcc = 200Vcc, tensiunea Vpp pe sarcina de 4 Ohm era in jur de 170V. Facand o comparatie si cu alte topologii testate pe parcursul aniilor, domeniul procentual mentionat anterior este specific amplificatoarelor audio clasa B, indiferent de topologie sau de cat de bine am imperecheat tranzistoarele. De fapt, din acest motiv, chiar un utilizator aici pe forum, ii spunea utilizatorului @Leco ca nu are rost sa "volteze" amplificatoare clasa AB sau B la mai mult de +/-70Vcc, si chiar are dreptate. De fapt, daca o sa faceti o comparatie in acest sens, cu alte produse din comert, o sa vedeti ca "amplificatorul LECO" este unicat in acest sens. Asta nu inseamna ca e bine asa, dar ma rog, fiecare cu stilul lui de lucru si mod de a privi lucrurile, dar e bine din cand in cand sa vedem ce spun si alte persoane, nu neaparat sa ne credem buricul pamantului.

 

Referitor la curentul de mers in gol, intotdeauna la montajele cu tranzistoare bipolare stabilitatea curentului de mers in gol a fost o problema, mai ales o data cu cresterea temperaturii radiatorului pe care sunt dispuse tranzistoarele finale. Dar, urmariti acest forum ca sa vedeti cum functioneaza GX400 pe MOSFET (verticali), unde temperatura radiatorului, in urma nenumaratelor teste efectuate, a atins valori de 70gr.Celsius iar curentul de mers in gol nu a miscat deloc. Acest lucru s-a obtinut fara a apela la circuite Crown ODEP sau alte cate si mai cate. Dar toate aceste lucruri le voi spune la timpul lor. Acum va rog sa reveniti la subiectul acestui topic.

 

Numai bine

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai ce sa iti fac eu Leo draga daca tu nu realizezi ca Vrms este 0,707 x Vpeak, iar Vpeak to peak (Vpp) este 2 x Vpeak?

 

De unde rezulta ca Vrms este 0,3535 x Vpp...

 

Dar hai sa pun filmulete sa nu crezi ca vorbesc aiurea, insa am sa te rog sa le urmaresti cu atentie, si sa scuzati cu totii, mici greseli de exprimare, cind zic ca ampermetrul serie cu ramura de plus arata volti, sau ca, curentul aratat pe rail-ul de plus este curentul de sarcina, mai gresesc si eu, neintentionat...

 

 

Film 1

 

https://www.youtube.com/watch?v=6_oV2Tu3dbk&feature=youtu.be

 

Continuare

 

http://www.youtube.com/watch?v=vPpq7EA4qgQ&feature=youtu.be

 

Sfirsit

 

http://www.youtube.com/watch?v=129iN725LVU&feature=youtu.be

 

 

Da Donpetru,mosfetii au coeficient pozitiv de temperatura adica rezistenta drena sursa creste odata cu temperatura, opus bipolarilor, insa interesul meu NU este sa tin biasul cit mai constant, ma intereseaza randament cit mai bun al etajului final, si evident fara distorsiuni de crossover ca in primul filmulet de pe pagina asta la min 3:52.

 

Ceea ce am reusit.

 

Ca tot ai vorbit de un amplificator cu mosfet in etajul final, as vrea sa vad daca se poate un raspuns in dreptunghiular la 10Khz cu 8 ohmi sarcina dummy load a amplificatorului GX400, sint curios ce timp de crestere in V/uSec are acel amplificator, sa facem o comparatie.

 

Cer asta in termeni constructivi.

Share this post


Link to post
Share on other sites

leo_electro,

 

2V pierderi dintre Vpp si Vcc alimentare se pot obtine daca amplificatorul functioneaza in gol. Daca doresti sa faci o comparatie utila va trebui sa te raportezi pe cea mai mica impedanta suportatat de amplificator, pentru ca pierderile difera la testul pe 8 Ohm fata de 4 Ohm (la 8 Ohm sunt mai mici iar in gol 1 sau 2 V). Pierderile astea de tensiune sunt influentate si de capacitate de curent a sursei de alimentare, caderea de tensiune sarcina/gol etc.

 

leco,

utilizatorul leo_electro nu cred ca a gresit termeni, eu cred ca nu ai inteles tu ceea ce a intrebat. De fapt, la cererea lui @leo_electro am vizionat cateva clipuri de ale tale si nu am vazut deloc o comparatie concreta la ceea ce s-a cerut aici, mai exact: test pe 4 Ohm in plina sarcina si masurat tensiunea de alimentare intre + si -. La un moment dat in unul din clipuri spui ceva dar vrei oarecum sa fentezi audienta testand amplificatorul in gol fara sa ne spui, dar prezinti raportul de tensiuni cerut mai sus ca fiind in sarcina. Poti sa ne prezinti un video exclusiv in acest sens?

 

O zi cat se poate de placuta tuturor.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai ce sa iti fac eu Leo draga daca tu nu realizezi ca Vrms este 0,707 x Vpeak, iar Vpeak to peak (Vpp) este 2 x Vpeak?

 

De unde rezulta ca Vrms este 0,3535 x Vpp...

Ai inteles gresit. Pe ecranul osciloscopului nu este 222V ? Eu asa vad in imaginea atasata de tine mai sus. Dupa aceea, in sarcina spuneai tu cu manuta ta ca ai +/-112V, adica 124V (adica 112+112=124Vc). Deci, unde am gresit cand am facut comparatia ?

Eu nu cred ca ai tu 124Vcc in sarcina si VPP=222V. Una din cele doua masuratori mai mult ca sigur este gresita sau, cum zicea dl.zamfir, nu ai facut testul in sarcina, ci in gol sau poate sarcina folosita de tine are o deriva mare cu temperatura, nu stiu, presupun, dar ceva mai mult ca sigur ne ascunzi, nu numai aici, ci si pe alte forumuri. De ce nu faci un test ca lumea ca sa arati cat este tensiunea in sarcina si cat este VPP-ul in acel moment pe 4 Ohm, spre exemplu ??

Edited by leo_electro

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu cred ca ori faci pe stupid, ori...

 

Scuza-ma dar nu mai suport chestiile tale.

 

Pe ecranul osciloscopului SUNT 22xV nu este, ca sunt mai mult de 1V.

 

+/- 112Vcc sunt exact 224Vcc nu 124Vcc...

 

Am aratat CLAR ca alimentarea este de 234Vcc in gol, adica +/- 117Vcc si scade in sarcina pentru ca sursa nu este stabilizata, nu ma intereseaza sa fie, si scade si reteaua de alimentare+ ca aseara la test aveam cam 226V pe priza in loc de 231 cum am oficial.

 

CASCA ochii atent la aceste 2 filme, unde se vede clar osciloscopul, ce iti arata Vpp, Vrms, Vmax, si de acolo, cu ajutorul de aici, rezolva-ti problemele din cap.

 

Tot in aceste 2 filme vezi si tensiunile de alimentare, si tensiunea pe sarcina, si curentul prin sarcina si prin rail-urile de alimentare, nu te pot invata sa citesti un osciloscop sau un aparat de masura...

 

 

https://www.youtube....h?v=vPpq7EA4qgQ

 

 

 

Si da 78,6Vrms/8 ohmi (cit am scos la limita de clipping) sint 222Vpp, vezi minutul 5:03 diun filmul de deasupra

 

Pune mina si fa calcule.

 

http://www.reference...-conversion.php

 

Si ca sa te convingi ca ESTE sarcina pe iesire si nu pacalesc pe nimeni, baga okiu aici:

 

https://www.youtube....h?v=129iN725LVU

 

La minutul 1:48 arat curentul de pe fiecare rail, si curentul total prin sarcina care este dublul I-rail, iar la minutul 2:08, poti citi pe osciloscop valorile Vrms si Vpp iar la min 2:38 se vede clar cum rezistenta se inroseste sau se raceste in functie de tensiunea de la iesirea modulului.

 

Variatia termica a valorii rezistentei NU este importanta atit timp cit calculul puterii se poate face din relatia P=UxI, si NU ma intereseaza exact puterea de iesire pe rezistenta fixa, ma intereseaza puterea electrica pe care o poate debita amplificatorul la iesire, sarcina reala (boxa), are impedanta variabila in functie de frecventa, difuzorul sufera si el de power compression, echivalentul variatiei rezistentei de sarcina dummy load cu temperatura, etc.

 

Variabile sint MULTE in aceasta ecuatie.

 

Ma intereseaza ca amplificatorul este CAPABIL sa ofere o tensiune Vrms de aproximativ 74Vrms, pe o sarcina de 4 ohm adica 1369W rms, daca sarcina ar fi FIX de 4 ohm si reteaua NU ar scadea sub 225Vac in sarcina, iar pe 8 ohm un 78,2Vrms in aceeasi situatie, puterea fiind de aproximativ 78,2x78,2/8 adica 764W

 

Revino pe thread cu comentarii DUPA ce vezi filmele altfel imi bat capul DEGEABA cu tine.

 

Daca nici dupa asta nu te edifici, nu am ce-ti face, imi pare rau pentru tine.

Edited by DjLeco

Share this post


Link to post
Share on other sites

leo_electro,

 

2V pierderi dintre Vpp si Vcc alimentare se pot obtine daca amplificatorul functioneaza in gol. Daca doresti sa faci o comparatie utila va trebui sa te raportezi pe cea mai mica impedanta suportatat de amplificator, pentru ca pierderile difera la testul pe 8 Ohm fata de 4 Ohm (la 8 Ohm sunt mai mici iar in gol 1 sau 2 V). Pierderile astea de tensiune sunt influentate si de capacitate de curent a sursei de alimentare, caderea de tensiune sarcina/gol etc.

Foarte corect dar ar mai trebui facut o completare. Diferenta de tensiune dintre Vpp pe sarcina si tensiunea de alimentare totala este influentata si de valoarea rezistoarelor de putere din etajul final. Am vazut ca in ultima versiune a amplificatorului LECO nu se poate vedea din imagini valorile acelor rezistoare (sa fie intentionat montate pe dos?). Daca rezistoarele nu au valori standard pentru asemenea aplicatii ci mult mai mici ca valoare, atunci se pot obtine diferente de tensiune mult mai mici (mai sus le-am numit pierderi, dar se subintelege ca vorbesc de acelasi lucru).

 

Ca tot ai vorbit de un amplificator cu mosfet in etajul final, as vrea sa vad daca se poate un raspuns in dreptunghiular la 10Khz cu 8 ohmi sarcina dummy load a amplificatorului GX400, sint curios ce timp de crestere in V/uSec are acel amplificator, sa facem o comparatie.

 

Cer asta in termeni constructivi.

Avand in vedere ca GX400 nu este un amplificator cu simetrie totala, asa cum este amplificatorul tau, nu stiu daca este "fair play" o asemenea comparatie. Dar, oricum, o sa fac acest lucru la momentul potrivit. Poate s-ar justifica mai bine o comparatie intre AV400 v2 si amplificatorul tau, in ceea ce priveste raspunsul in frecventa si slew rate. Asta ar fi mult mai corect.

 

Numai bine

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ok, pe care il ai tu la dispozitie, pune-i 10Khz pe intrare, un dummy load de 8 ohmi, si sa vedem rise time si fall time!

 

Atit rezistentele de pe iesire din emitoare cit si multe alte piese active sau pasive, au fost sterse intentionat.

 

Schema nu mai este precum Leco V1, s-au schimbat destule pe acolo, desi tot full simetrica cap coada este.

 

Nu mai vreau vre-un subiect, aparut din partea nu stiu carui "mascarici" intitulat "asta e scheme Leco V2"...

 

Cel putin NU de la noi din .Ro.

 

De ce zic asta?

 

Pentru ca proiectul a fost vindut deja afara unui tip, ce va lucra pentru el acele module, si nu cred ca ii convine ca el sa plateasca citeva sute de euro pe proiect si apoi sa puna schema pe net, 4 free...

 

Treaba lui ce face cu ele, cit timp eu am primit suma ceruta pentru intregul proiect.

 

Fara valorile la anumite piese, orice tenta de copiere va fi in VAIN, nu vor sti sa regleze, nu vor sti ce tranzistori s-au folosit, nu vor sti nimic.

 

NU merita niciunul...

Edited by DjLeco

Share this post


Link to post
Share on other sites

Atunci lasa-i sa invete sa descopere cum se construieste un amplificator.

 

Am inteles ca te deranjeaza titlul topicului dar din pacate regulamentul acestui forum imi permite sa modific numai denumirea acelor subiecte care nu respecta regulile forumului, dar nu este cazul acestui subiect. Apoi, din ce am inteles de la alti utilizatori chiar tu ti-ai denumit amplificatorul intr-un asemenea mod cand l-ai prezentat pe un forum vecin. Nu am verificat lucrul asta, dar daca este asa, atunci ti-asumi consecintele. Iar faptul ca ai mentionat in acest topic ceea ce ai avut de spus, subliniaza inca o data ca schema de amplificator discutata si prezentata in prima postare a acestui topic nu reprezinta in totalitate ultima versiune a amplificatorului LECO v2. Cred ca aspectul asta l-au inteles toti utilizatori care citesc acest topic.

 

Apropo, chiar este un secret valoarea acelor rezistori de 5W din amplificatorul tau ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Da, chiar este secret, pentru ca de valoarea lor depinde foarte mult biasul in regim dinamic cind amplificatorul are un anumit regim de lucru (curenti pe rail-uri. implicit prin finali) si limitarea in curent la scurtcircuit.

 

Nu ma deranjeaza deloc titlul topicului, prima versiune NU mai prezinta interes pentru mine fiind deja OBSOLETE, ma derajneaza insa in ce hal s-a ajuns sa se incerce clonarea lui (evident NU vor reusi sa obtina performantele obtinute de mine, neavind exact valorile si tipul componentelor folosite), ma deranjeaza pe ce MIZERII de placi se incearca clonarea, sa nu mai vorbesc de piesele folosite sau cum sint lucrate, ori proiectari aiurea ale cablajului...

 

Ok, cind ai timp, fa te rog acel test cu 10Khz pe intrare in dreptunghiular la 50% din Pmax (ca sa nu suprasoliciti etajul final) , pune la iesire 8 ohm dummy load si arata rise and fall time, si apoi scoate sarcina de 8 ohm, si inlocuieste-o cu un nepolarizat de calitate de 10nF la min 250Vcc sa vedem si comportamentul pe sarcina CAPACITIVA.

 

Ai aici comportamentul modulului meu:

 

https://www.youtube....h?v=mSDGHZn20L4

Edited by DjLeco

Share this post


Link to post
Share on other sites

O sa fac acel test si o sa-l prezint cand voi prezenta oficial kit-urile GX400 si AV400 v2.

 

Intre timp, am urmarit unul din clipurile care le-ai postat mai sus, mai exact:

https://www.youtube....h?v=vPpq7EA4qgQ

si as vrea sa te intreb daca multimetrul fix de laborator afisa tensiunea totala pe partea de curent continuu a amplificatorului (adica intre plus si minus - cel putin asa ai spus acolo), deci aparatul de masura pe care este asezat cel care il folosesti la masurarea tensiuni de retea. In clipul de mai sus, pe la minutul 6:10, masori o tensiune Vpp inainte de saturatie de 224V iar acel multimetru fix de laborator afisa 220V (repet, din ce spui in clip nu este tensiunea de retea, pentru ca tensiunea de retea era masurata METRAHIT).

Daca e asa, atunci e un non sens acea masuratoare deoarece nu poti sa ai intre plus si minus alimentare amplificator 220V in sarcina si tot in sarcina sa ai pe iesirea amplificatorului 224Vpp ? Sigur nu este decalibrat osciloscopul sau celalalt aparat de masura ?

Comportarea asta am intalnit-o in practica la un test in gol si nicidecum in sarcina. E ca si cum amplificatorul tau nu are tensiune de saturatie dar nu este asa. Deci, una din cele doua marimi (tensiuni) nu este masurata corect, o dovedesc imaginile filmate de tine.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu stiu ce sa spun, aparatul acela este destul de vechi, nu cunosc cit este de calibrat sau nu, insa l-am pus acolo sa arat ca exista sarcina (scaderea tensiunii de alimentare odata cu cresterea consumului in sarcina).

 

Osciloscopul nu are cum sa fie decalibrat, poate probabil acel aparat sa arate mai putin decit real, pe tensiune continua, in alternativ arata mai putin decit metrahit cu citiva volti, asta stiu sigur, insa nu m-am bagat sa umblu in el, il am asa mai mult de amorul artei.

 

Deci repet l-am folosit doar sa arat ca tensiunea de alimentare SCADE ceva odata cu cresterea puterii la iesire (a consumului din sursa).

 

Considerind ca ai vazut si tu filmarile, am sa fac curat pe youtube, si asa am dezvaluit citeva din particularitatile si comportamentul amplificatorului, care nu trebuiesc a fi cunoscute.

 

Multumesc de intelegere si astept cu drag proiectul tau, sa facem comparatii.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.