Jump to content
RockDok

SMPS pentru amplificatoare cu lampi

Recommended Posts

E o sursa buck,nu vad de ce n-ar functiona.Vrei sa stabilizezi tensiunea de iesire,sau reglezi manual umplerea?Spre rusinea mea,nu stiu cum functioneaza un catometru.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sigur ca se modifica dupa dorinta, dar fara feedback poate creste la orice tensiune imaginata.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cu ajutorul unui catometru pot trasa dependenta intre curentul anodic si tensiunea anodica pentru o tensiune fixa pe grila. Ies grafice precum cel atasat. Evident fiecare tip de lampa are alte caracteristici. Se intimpla ca la acelas tip de lampa sa existe abateri majore fata de ceea ce se specifica in catalog. Tocmai am patit asa ceva si este extrem de suparator. Modul de lucru simplu, fixez Ug la -10V, cresc Ua din 10 in 10V pina la 300V si la fiecare pas masor curentul anodic. Daca depasesc puterea disipata admisa pe tub nu urc tensiunea mai mult. Repet pentru Ug -20V, s.a.m.d.

 

Ca sa nu sara aiurea tensiunea maxima, se poate limita valoarea acesteia cu o sarcina conectata permanent sa zicem 10K?

 

De fapt daca stau si ma gindesc bine ar trebui totusi sa separ iesirea fiindca ceea ce vreau eu sa fac s-ar denumi mai adecvat drept sursa de tensiune presetata digital. Cu o placa de achizitie de date , in cazul meu ACL11B fiinca am una, as comanda tensiunile de grila si anodica( porturi de iesire digitale, sau chiar unul analogic) iar cu portul de intrare analogic as citi curentul anodic. Totusi inainte de a-mi resuscitata talentele in BorlandC++ vreau sa construiesc "nucleul" comandat manual.

post-25928-0-81264800-1382721305_thumb.png

Edited by RockDok

Share this post


Link to post
Share on other sites

Se poate aprecia, pentru o anume tensiune si factor de umplere, ce tensiune ai pe 10k, considerand inductanta ideala. Prin egaizarea energiilor. Dar si 10% umplere inseamna probabil o tensiune prea mare pe 10k. De aceea recomandam reactia.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Adevarat, calea cea mai sigura nu este intotdeauna cea mai usoara. Ma gindesc la urmatoarea schema: iesirea analogica din ACL11B , referinta, sa intre in comparatorul SG3525, acesta compara tensiunea din secundar cu referinta si ajusteaza factorul de umplere. Evident trebuie aduse tensiunile sa se "pupe" una cu alta. Half bridge, comanda MOS-urilor cu traf de separare sau drivere cu optocuplor pe care inca habar nu am de unde sa le iau.

Edited by RockDok

Share this post


Link to post
Share on other sites

De ce putere ai nevoie pentru teste?

Share this post


Link to post
Share on other sites

In general 100W, un exemplu de limita de putere/tub este in graficul mai sus atasat. Zona de deasupra curbei limita de disipatie anodica este daunatoare lampii. In datele de catalog sint specificate aceste limite de disipatie pentru fiecare lampa de aceea o logica care sa limiteze tensiunea pentru o negativare data ( implicit limitarea curentului) este necesara. Sint lampi care lucreaza atit la tensiuni negative pe grila cit si tensiuni pozitive pe grila caz in care apar curenti ce ar fi bine daca s-ar putea masura. Apre si cazul functionarii doar cu tensiuni pozitive pe grila. Pentru un lucru bine facut ar fi vorba de patru tensiuni, tensiunea anodica(Ua) 10V-600V/1A, Tensiunea grila 1(Ug1 sau Ug la triode) -100V +100V /100mA, tensiunea grila 2(Ug2) 0-300V/100mA, tensiune filament (Uf) 6,3V-25V/10A Cu tensiunile astea s-ar putea trasa graficele pentru majoritatea lampilor.

Am sa incerc o schema de blocuri functionale si comanda. Prima data recitesc documentatia pentru ACL11B.

Edited by RockDok

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am atasat ceva care ar fi o schema bloc a unui catometru. Evident exista cu mult mai multe tipuri de socluri pentru lampi. Am sa incerc prima data varianta cu reglare manuala a tensiunilor si interconectare cu fise.

post-25928-0-80050400-1382860081_thumb.png

Share this post


Link to post
Share on other sites

100W puteai asigura cu un flyback cu prize si eventual un mic reglaj. Dar 600V/1A e prea mult. Sa faci un forward cu reglaj de 10-600 e iarasi cam tras de par. Poate ca un autotraf cu prize e solutia.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu va consuma niciodata 1A la 600V, in graficul cazului particular ( 6C41C) postat mai sus se observa aprox 300mA la 60V sau 40mA la 500V. Tuburile de putere uzuale au puterea maxima disipata de vreo 40W. In graficul de mai sus 6C41C are de exemplu 25W puterea limita disipata anodica. Niciodata nu ar fi nevoie de limita dreapta sus a graficului sau punctele de deasupra limitei de disipatie anodica. O varianta cred ca ar putea fi un reglaj brut cu triac inainte de redresarea pentru alimentarea half-bridge combinata cu reactia negativa de la iesire sau domeniul Ua impartit in zona 10-300V si 250-600V. Pentru inceput chiar si 10-300V ar fi multumitor.

Edited by RockDok

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca nu depasesti 100W eu zic sa faci un flyback cu mai multe prize si reglare pana la dublul tensiunii: 10-20, 20-40, 40-80, 80-160, 160-320, 320-640. Adica 6 prize cu care poti cuprinde toate tensiunile. Flyback-ul limiteaza in curent pe primar, deci e o limitare a puterii.

Share this post


Link to post
Share on other sites

AU!, eu fug de flyback precum ala de tamiie. Evident din cauza ca habar-naveam ( chiar si acum) sa calculez trafo si ma luam dupa catalogul Myrra. Am sa incerc pentru inceput niste half-bridge fiindca tocmai imi vin niste toruri de ferita si bobinarea lor este chiar distractiva. Imi plac mult de cind m-am jucat cu torul albastru de mai sus. Voi vedea in ce domeniu se pot face reglaje, cu SG3525. Am vazut si drivere cu optocuplor ce pot cobori la impulsuri de minim 1us. Oricum inca este o nebuloasa, trebuie sa termin cu SMPS-ul de la 12V abia apoi ma voi gindi serios la catometru.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si daca te ajut cu schema si traful de flyback? (de stingator iti faci rost singur...)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nici mie nu-mi place flyback-ul;tot din cauza trafului,care trebuie facut de la zero,trebuie apoi intrefier,trebuie mos de tensiune mare.De ce n-ar merge de ex un forward,tot comanda aia se foloseste,mosul e mai ieftin,traful mai simplu de facut,poate chiar ar merge unul recuperat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Forward cu reglaj 10-300 sau 10-600? Mie teama ca nu merge fara mai multe prize.

Pentru asta s-a raspandit flyback-ul. Simplitate. Si se pot scoate oricate prize si tensiuni, chiar si negative.

Inductanta serie care necesita stabilizarea a mai multe tensiuni arata cel putin ca una de sursa PC dar cu izolatii mai bune. Si e mai dificil de calculat decat un traf flyback. Si totul e mai scump si mai mult. Exceptie MOS-ul (800-900V/8-10A). Merita?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.