Jump to content
RockDok

SMPS pentru amplificatoare cu lampi

Recommended Posts

Si toate adunate pe un singur cablaj. Singurele fire vor fi cele care fac legaturile catre trafo iesire.

post-25928-0-57449000-1482853270_thumb.jpg

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Este unul dintre cele mai complexe ansambluri audio cu tuburi electronice pe care l-am vazut, felicitari pentru munca depusa.

Daca nu este un proiect commercial, poate doriti sa postati si schema finala a amplificatorului pentru forum.

O intrebare, cum realizati un circuit imprimat asa de mare ?

Am realizat si eu demult amplificatoare cu tuburi pe circuit imprimat si datorita temperaturii ridicate circuitul avea tendinta

 de a se deforma, de aceea cred ca mai trebuiesc puncte de sprijin in zonele de mijloc ale circuitului, dar si o aerisire foarte buna.

 

Spor la finalizare !

 

@gsabac

Edited by gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc mult. In functie de cum se comporta la osciloscop poate voi face vre-o citeva bucati pentru vinzare dar este un drum lung pina sa "scoti" ceva estetic si functional totodata. Oricum nu ma deranjeaza sa arat schema , sint pe principiul "open source".

Cablajele pe o fatza pina in A3 le fac prin transfer termic, matrita o tiparesc pe hirtie cretata.

Am facut si cu doua fetze dar prea mare bataie de cap. Prefer sa-mi ocup timpul cu altceva si sa le dau la facut prin metoda foto la o firma din Cluj.

Radiatia IR va fi blocata de catre cutie, vor fi si fante in dreptul fiecarei lampi ce vor asigura ventilarea interiorului. Oricum nu se incalzeste nimic altceva in afara de lampi.

 

 

post-25928-0-28751800-1482863352_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Caldura este in principal de la convertor, dar si de la soclurile tuburilor finale,

  care pot atinge temperaturi ridicate, oricare clasa de functionare ati allege

  pentru etajele finale. Dupa aproximarea mea transformatoarele au 1cm patrat

  si 2cm patrati. Ce fel de tole ati folosit si ce banda de frecvente s-a obtinut

  pe ansamblu la prototip, cu numarul de spire scris pe bobinaje.

Oricum ar fi, performantele sunt ca al unui amplificator de putere, fara reactie

  negativa, dar cu banda de frecvente limitata de transformatoare.

Revin la puterea disipata in caldura pe convertor si stabilizatori,

  care este destul de mare si o apreciez la 40W.

 

@gsabac

Edited by gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Modulul de alimentare al unui amplif cu lampi. SMPS_ON vine de la un un Arduino NANO. Inca nu stiu sigur numarul de spire al Tr10, cred ca va fi de 70. Sa vad cum incape un strat primar doua secundar si iarasi un strat primar.

post-25928-0-43706900-1497084799_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si la mine a ramas reminiscenta cu 220V trebuie innoita la 230V.

Toate transformatoarele trebuie sa aiba intrefier si din poze nu reiese, deasemenea la sarcina variabila

 puterea disipata pe diodele transil le poate supraincalzi. Ele rezista la pulsuri nerepetitive, dar la pulsuri

 periodice de inalta frecventa este posibil sa se distruga.

 

Succes la probe !

 

@gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Adevarat , 230V. La Tr10 am specificat in schema, sub tipul miezului, i=0.5mm. Tr20 si Tr30 sint bobinate din fabrica si nu stiu cit au lasat intrefier.

Peste tot am consum constant si oricum tensiunea reflectata nu depaseste transilul. Desigur vedem asta "la cald".

Multumesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce bine ca nu l-am bagat in priza, Tr10 este total fantezie. Miine fac niste calcule. Se vede ca pauza de 24 de ore intre ultima lipitura si testare este bine venita citeodata.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Inainte de orice citesc si incerc sa inteleg ce scrie aici:

http://www.tehnium-azi.ro/topic/5084-teorie-smps/

 

driver - TNY280P , f=132kHz, DCMAX= 65%, BVDSS = 700V , mod discontinuu.

miez - E25/13/7 , Sm = 52 mm2 , Pierderi < 0.4W la 100kHz si B = 200mT

secundar - U2=170V, I2=0.15A , P = U2 x I2 = 170 x 0.15 = 25.5W

primar - U1 = 245V-350V

 

pentru o tensiune reflectata in primar de 170V ( 200V transil) si pornind de la o tensiune in secundar de 170V raportul de transformare k este 1

 

a1 = k * U2 / ( U1 + k * U2) = 1 * 170 / ( 245 + 1 * 170) =  0.41 (41%)

 

T = 1/f = 1/132 = 7.6 ?s

TON = T * a1 = 7.6 * 0.41 =  3 ?s

TOFF = T - TON = 7.6 - 3 = 4.6 ?s

 

Iv1 = 2 * P / ( U1 * a1) = 2 * 25.5 / ( 245 * 0.41) = 0.51A

 

L1 = U1 * TON / Iv1 = 245 * 3 / 0.51 = 1441 ?H = 1.44 mH

 

N1 = L1 * Iv1 / ( B * Sm) = 1441 * 0.51 / ( 0.2 * 52) = 71 sp.

 

i = 0.13 * N12 * Sm / L1 = 0.13 * ( 71 ** 2) * 0.52 / 1441 = 0.24 mm // intrefier

 

N2 = N1 / k = 71 sp.

 

Ciudate rezultate au adus calculele, s-ar parea ca cele 60 primar cu 60 secundar nu sint foarte departe.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Calculele par corecte, fac doua mentiuni:

 

Stii cum ar zice Leco: teoria ca teoria, practica te omoara. Eu as zice ca si inversa e valabila, dar in cazurile astea prefer sa masor inductanta si sa confectionez intrefierul pe baza a ceea ce arata L-metrul.

 

O verificare rapida:

-inductanta 1,44mH

-varf curent 0,51A

-frecventa 132kHz, mod discontinuu

Energie inmagazinata la un impuls: E=L?I?/2=0,187mJ. Putere livrata P=E?f=24,7W. Se potriveste.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Inductanta  masurata este la inductie zero si este mult mai mica decit cea efectiva de lucru.

Datorita frecventei de 132KHz, permeabilitatea miezului in functie de frecventa poate conta la calcule.

Schema pare corecta, dar 1K in serie cu dioda transil si un circuit normal de snuber (R,C,D) este necesar la aceasta schema.

Deasemenea pentru cei 25 W nu este suficient radiatorul de pe circuitul imprimat, mai ales ca totul va fi pus in cutie impreuna cu

 soclurile de lampi care degaje multa caldura.

 

@gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pentru o proiectare avansata a acestui tip de convertor  puteti folosi articolul

  din atasament. Capitolul cu calculul efectiv al inductantelor si intrefierului

  ajuta la o proiectare mai apropiata de realitate, dar si cel care arata

  comportarea feritei la frecvente ridicate.

Deasemenea sunt si consideratii cu privire la functionarea la temperatura ridicata. 

O alta configuratie de care trebuie tinuta seama este modul de pozitionare al intrefierului

 ca in poza urmatoare si care determina si modul de calcul.

   post-24607-0-21617200-1498226609_thumb.jpg

Succes la calcule avansate !

 

@gsabac

Advanced project and Air gap design Sclocchi.pdf

Edited by gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc mult, Deocamdata am un set de E25 cu intrefierul facut la unul dintre ele. Am si mai multe E25-uri fara intrefier la care o sa-mi pice bine sa calculez intrefierul. Destul de greu de realizat practic. Eu folosesc o banda se smirghel pe o placa de sticla, pe care calca doar piciorul din mijloc al E-ului. Cind lateralele culiseaza frumos pe suprafata sticlei am un intrefier de grosimea benzii de smirghel.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.