Sari la conținut

SMPS pentru amplificatoare cu lampi


RockDok

Postări Recomandate

Am atasat schema "as built" si niste oscilograme. 5us/divX

(1) fara snubber, (2) C13=470p, (3) C13=220p

 

Nu-mi place ca se incalzesc prea tare cei 2 x 4700 micro (C4) si spike-ul de la sfirsitul perioadei Toff de 15us. Ton 7.5us. fo 44kHz.

 

Pentru micsorarea curentului in primar si marirea perioadei Ton banuiesc faptul ca ar trebui marit numarul de spire in primar. Ma gindesc sa iau in calcule un Ton de 45% din cei 15+7.5us adica 10us.

post-25928-0-39459100-1391334417_thumb.png

post-25928-0-75919500-1391334432_thumb.png

Editat de RockDok
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Pisica are dreptate, acolo este problema de ESR si este si un riplu de curent foarte mare.

 

Mai multe condensatoare in paralel, sint mai eficiente in frecventa inalta decit cele de valori mai mari, tocmai prin prisma ESR-ului.

 

Incearca sa maresti si valoarea capacitorului nepolarizat C3 la 2,2-4,7uF chiar 10uF/100Vcc, si sa-l pui cit mai aproape de infasurarea de sus a primarului (pinii 15-16 ai trafului) si pinul de masa al rezistentei traductor de curent R16.

 

Nu inteleg de ce nu ai mers la o topologie push-pull, este mult mai buna si mai eficienta comparativ cu ce ai facut tu acolo...

 

Un SG3525 este IDEAL pentru asa ceva si comanda FARA PROBLEME 2 mosfet-uri gen IRFZ44 sau IRF3207 in capsula TO220

 

http://www.irf.com/product-info/datasheets/data/IRFS3207.pdf

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Nu poti micsora curentul ca valoare medie. Poti micsora doar valoarea de varf. Sau poti trece le regimul continuu cu valori de varf mai mici.

Daca extragi 50W la un randament de 85% (de exemplu), pentru 12V alimentare, vei extrage din ea 5,2A. Daca presupunem ca e discontinuu la 50% umplere, inseamna pentru cei 50% 10,4A medie, si 20,8A varf sau riplu. Adica la regim discontinuu curentul creste de la zero la 20,8A in acea perioada Ton. Variatia trebuie suportata de condensatoare conform pdf.

Daca cresti nr. spire, inductanta mare te duce in regimul continuu (nu-i nici o problema), si trebuie sa recalculezi efectul componentei continue asupra feritei (saturatie), insa variatia inductiei si a curentului va scadea. Adica pentru perioada Ton poti obtine o variatie de la 8 la 12,8A (4A variatie) iar cei 5,2A se pastreaza ca extractie din 12V. Dar nu poti creste inductanta dupa ochi, trebuie sa calculezi daca nu se satureaza cumva datorita componentei continue. Daca nu cunosti ferita, ramai sub 0,3T ca tinta.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Sa vedem pe rind cum sta treaba, de ESR stiam dar in lipsa altor informatii despre condensatori, in afara de valoare si tensiune de lucru, ma gindeam ca ajung doi in paralel + 1micro nepolarizat. 50 de grade nu cred insa ca este o temperatura prea mare de lucru pentru ei. C3, asa cum se vede pe cablajul postat cu o pagina inainte, este chiar in piciorul R16. Voi mai pune pe fata cablata niste nepolarizati de 1u / 100V si voi cauta niste electrolitici cu specificatia LOW ESR.

 

Ca si push pull am facut pina acum :

cu SG3525 http://www.tehnium-a...i/page__st__105

precum si ceva cu IR2161 pe undeva la un PP auto cu lampi 6P3C-E.

Am sa incerc ceva si cu IR2153 cu step down reglabil cu UC3843 pe bara de alimentare si trafo curent pentru Isense (CS) sau chiar pentru CS-ul lui IR2161.

 

Adevarat, curentul ca si valoare medie nu am cum sa-l micsorez daca pastrez aceeasi tensiune de alimentare si putere consumata. Acum eu ajung la acel curent de virf dupa o perioada de 7.5us din totalul de 22.5us Daca reusesc sa ajung la un alt curent de virf dupa o perioada de 10-11us ( putin sub 50% duty cicle) evident acest curentul de virf va fi mai mic.

 

Curentul creste de la o valoare 0 la o valoare maxima( de virf) pe durata Ton. ( modul discontinuu)

post-25928-0-41989200-1391346349_thumb.jpg

Editat de RockDok
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Mi-a expirat timpul pentru editarea postului anterior, ca noroc, am avut timp sa sterg o timpenie pe care am postat-o. Incerc o alta.

Din cite ma duce capu' suprafetele triunghiurilor si cea determinata de Im si 22.5us (Ton+Toff) ar trebui sa fie egale.

De fapt curentul in primar porneste de la 0 la o valoare de virf atit in modul discontinuu cit si in cel continuu. La modul discontinuu curentul furnizat de catre secundar scade de la o valoare de virf la 0 si atinge Ox oriunde pe Toff. La modul continuu nu apuca sa atinga Ox.

post-25928-0-93315800-1391350981_thumb.png

Editat de RockDok
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Nu trebuie sa citesti ce-am postat eu, dar trebuie cumva sa te documentezi chiar de-ar fi sa nu folosesti niciodata. Iti imbunatateste perspectiva generala.

Modurile continuu si discontinuu se obtin din valoarea inductantelor sau a frecventelor. In modul discontinuu toata energia inoculata in miez la Ton, este evacuata in secundar la Toff. Asta se realizeaza cu inductante de valoare mica. De asta curentul pleaca mereu de la zero la momentul on. In modul continuu, doar o parte a energiei este evacuata in secundar la off. Ramane mereu o parte a energiei inmagazinata in miez. Comportamentul miezului este izbitor de asemanator cu a inductantei serie din forward, buck, etc. Adica la momentul on curentul nu pleaca de la zero, ci de la o anumita valoare corespondenta energiei neevacuata la off in secundar.

Cele doua grafice ale tale sunt comportament tipic discontinuu. Nu conteaza timpul, ci plecarea de la zero care arata clar ca anterior, energia a fost evacuata in totalitate.

Daca energia nu este total evacuata, curentul pleaca de la o valoare anume pana la o alta cu o crestere (panta) mai mica decat la discontinuu (ca la inductanta serie). Dar conform formulei N=LI/(BS), inductanta mult mai mare necesara poate face ca inductia in miez sa depaseasca saturatia: B=LI/(NS). La aceasta ultima relatie se vede ca pentru acelasi I si S, cresterea N va duce la marirea B (chiar si cu N la numitor) pentru ca L depinde de patratul lui N. Iar asta trebuie verificat. Si nu ochiometric. Poti sa faci cum spun matache sau Leco dar crede-ma, nu asta e drumul corect. Corect este sa intelegi fenomenele, si sa faci calculele necesare pentru a dobandi efectele lor dorite. Nu sa tot schimbi pe componente si frecvente pana obtii ce doresti. Si culmea, sa faci ulterior calcule ca sa vezi daca ce ai obtinut corespunde... Adica asta recomand eu.

Pentru 50-60W, flyback-ul este mult, mult mai simplu decat forward-ul. Iar comanda lui in curent este mult mai fiabila.

Editat de smilex
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Despre cititul (recititul) a cele scrise de catre d-voastra nu va fie frica, nu scapati. Si nici eu de calcule.

Nu eram lamurit cum pleaca de la o valoare initiala diferita de 0 curentul in primar la modul continuu dat fiind faptul ca MOS-ul este blocat inaintea inceperii Ton. In fapt el pleaca de la 0 la inceputul Ton, atinge imediat Io si continua catre Iv , asa cum ati spus, cu o panta mai mica decit la modul discontinuu. Nu stiu ce se intimpla fizic in miezul ala de nu opune nici o "rezistenta" la trecerea curentului pina la atingerea Io. Trebuia sa-mi lamuresc notiunile de curent de virf, curent mediu pe impuls si curentul echivalent puterii consumate din sursa. Acum sigur trec la calcule. Mai treceti pe raboj inca un multumesc.

 

Reticenta pe care o aveam pina acum pentru calcule era cauzata si de faptul ca nu aveam un feed-back serios in ceea ce priveste functionarea corecta a montajului. Trebuia sa ma multumesc cu tensiuni si temperaturi. Sint extrem de serios atunci cind spun ca fara un osciloscop nu are rost sa te apuci de SMPS.

post-25928-0-59397900-1391360671_thumb.png

Editat de RockDok
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Miezul nu se opune pana la Io pentru ca pana la acea valoare este deja magnetizat. Si este magnetizat pentru ca inductanta mare in secundar nu a avut timp sa evacueze total. Iar asta datorita frecventei prea mari a sursei. Care frecventa si rezultate au fost de fapt anticipate si dorite de constructorul care a urmarit acest mod continuu de functionare. Sau ma rog, au fost obtinute prin incercari fara calcule...

 

Graficul tau e corect.

Acum sa presupunem ca redresam cumva anume tot pe primar si evacuam la Toff pe o sarcina oarecare. Asta pentru ca miezul nu "stie" daca se evacueaza tot pe primar sau pe secundar, dar nici nu-i "pasa". Dar vom evacua pe primar ca sa intelegi ceva. Adica la evacuare curentul scade de la Iv la Io.

Am completat cu rosu acea scadere si cu verde media de curent:

post-1355-0-76039500-1391363097_thumb.png

Daca te uiti la anvelopa de curent, este absolut identica cu cea suportata de inductanta serie. Iar media de curent (verde) este de fapt media dintre Iv si Io. Acea medie de curent, cu acea inductanta, la acea sectiune miez si cu acel numar spire, determina o inductie (conf. formulei) in miez care trebuie sa nu duca la saturatie. Eu ziceam sa stai sub 0,3T pentru ca ce este peste verde este de fapt o variatie de inductie care se adauga celei corespondente verdelui. Inductia verdelui este componenta continua si nu determina pierderi in functie de frecventa, dar este periculoasa pentru ca poate satura miezul mai ales pe varfurile anvelopei.

Ai mai facut calculele de verificare aferente unei asemenea situatii, dar pentru inductanta serie. Cum vezi, modul continuu nu difera cu nimic, e doar interpretare care sa te ajute in imaginea de ansamblu. Asta pentru ca am evacuat tot cu primarul. Dar situatia pentru miez nu difera daca se evacueaza cu secundarul. Cum ziceam, miezul nu stie si nu-l intereseaza cum scapa de energia inmagazinata.

 

Acesta este modul continuu flyback. Fiecare are avantaje si dezavantaje. Dar in modul continuu (asemeni inductantei serie) trebuie verificata saturatia miezului. Modul discontinuu are obligatoriu inductante mici care nu pun in pericol saturatia prin componenta continua, dar variatia inductiei e mare si determina pierderi mai mari in miez.

 

Inca ceva.

Daca se consuma 6A (puterea vizata) din sursa de alimentare a flyback-ului, iar umplerea este de 40% (calculabil la echilibru+masurabil), inseamna ca media de curent (verde) este 6/0,4=15A. Iar variatia de curent se calculeaza in functie de tensiuni, timpi si inductante. Jumatate din variatie va avea loc peste verde (15A) iar cealalta jumatate sub verde.

Editat de smilex
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

O luni dimineata incepe cel mai bine cu un calcul trafo SMPS [Tr1]

____________________________________________________

 

Sursa de tensiune [acumulator auto]

Umin = 11V // tensiunea minima acumulator

Umax = 15V // tensiunea maxima acumulator

 

Tensiuni si curenti de iesire

Ub = 280V // tensiunea stabilizata in secundar

Ib = 200mA // curentul livrat in secundar

P = Ub * Ib = 280 * 0.2 = 56W // puterea consumata in secundar

 

Miez transformator ETD44, material 3C90

iETD44 = 1mm // intrefier

SmETD44 = 173mm2 // sectiune miez

mod de lucru discontinuu

 

Driver UC3845

fo=44kHz [ Rt = 10k, Ct = 4.7n] // frecventa oscilator functie de Rt si Ct , din catalog UC3842

Dt = 2.5% * T = 0.0025 * 22.5=0.06?s // % deadtime din catalog UC3842

T = Ton+ Dt + Toff = 22.5?s // T = dutycycle, suma timpilor de conductie, deadtime si blocare a MOS-ului

Tonmax = 50% * T - Dt = 0.5 * 22.5 - 0.06 = 11.2?s // Timp maxim de conductie a MOS pentru Umin

 

aonmax + aoffmin = 1 // factorii de umplere Ton, Toff , dead time ignorat

Iv = 2 * P / (Umin * aonmax) = 2 * 56 / ( 11 * 0.5) = 20.4A // curentul de virf in primar

 

L = ( Umin * Tonmax) / Iv = ( 11 * 11.2) / 20.4 = 6?H // inductanta primar

I = P / Umin = 56 / 11 = 5.1A // curentul absorbit din sursa pentru puterea P

j = 3 A/mm2 // densitatea de curent

B = 0.15T // inductia, limita pierderi 100mW/cm3 ventilatie naturala, 50kHz aprox. 0,15T, catalog 3C90

L1= L * 10-3 = 0.006 mH // mH necesari in formula urmatoare

Sm * Sf > [ ( L1 * Iv * I) / ( 2 * j * B)]4/3 = [ ( 0.006 * 20.4 * 5.1) / ( 2 * 3 * 0.15)]1.333 = 0.61 cm2 = 61 mm2

cum SmETD44 > 61 mm2 cu atit mai mult SmETD44 * SfETD44 > 61 mm2

conditie indeplinita.

 

N = ( L * Iv) / ( B * Sm) = ( 6 * 20.4) / ( 0.15 * 173) = 4.7 spire // numar de spire primar, se rotunjeste la 5

 

Sm1 = Sm * 10-3= 1.73 cm2 // Sm in cm2 necesar pentru formula urmatoare

i = ( 0,13 * N2 * Sm1) / L = ( 0.13 * 25 * 1.73) / 6 = 0.94 mm // din constructie i = 1mm

 

Conform tabelelor pe care le am un conductor de 0.54 "duce" 3.5A, 6 conductori de 0.54 -> 21A primar

secundar d035 -> 1.4A

____________________________________________________

 

Cred ca am nimerit calculele. Voi incerca sa scad numarul de spire din secundar, de la 190 la 150 in ideea sa maresc Ton pentru aceleasi conditii. Cred ca ar trebui sa scada Iv.

Cindva voi incerca un program pentru calcule, mai util ca sa vezi consecintele cind modifici cite un parametru.

Editat de RockDok
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

"Ideea" de a scade numarul de spire in secundar nu este deloc buna, nu face decit sa creasca tensiunea inversa in primar. Pornesc de 24V tensiune inversa pentru cele 5 spire din primar si calculez secundarul ca avind 58 spire pentru Ub 280V. Din pacate cu asta nu am rezolvat cresterea Ton si scaderea Iv. Am sa bobinez un primar cu 7 spire si secundar 80 de spire.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Versiunea finala, primar 7 spire 6 x 0.93 / 1 strat, secundar 105 spire 1 x 0.54 / 3 straturi.

Ton a crescut la 10?s. A scazut panta curentului

Oscilograme, 5?s/divX:

(1) - inainte de redresare, secundar

(2) - drena IRF540 // 5V/divY

(3) - sursa IRF540 // 0.2V/divY

(4) - Isense (CS) // 0.2 divY

(5) - inainte de dioda din poarta IRF540 // 2V/divY

 

Prea multe spike-uri si prea nabadios flyback-ul la tensiune mica de alimentare si rezistenta in sursa pentru CS.

Revin la un PP cu IR2161 si trafo curent care actioneaza CS-ul IR2161.

post-25928-0-23741300-1391447534_thumb.png

Editat de RockDok
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

In mod normal calculul flyback porneste de la raportul de transformare incercand sa limitezi inversa care se adauga retelei. Dar pentru 12V alimentare, inversa nu prea mai conteaza cand folosesti un MOS de 100V. Atunci trebuie sa tii cont de umplerea maxima daruita de acel CI (in cazul tau 40-45%) si plecand de la premisa ca ai asigurata umplerea la o minima de alimentare, raportul de transformare trebuie sa verifice relatia k=a??U?/(U?-a??U?) (vezi teorie flyback). In paranteza fie spus ca initial am scris in word iar umplerea era notata "alfa" dar asa a aparut la copy/paste. Dar ca sa fii sigur ca ai umplerea, o poti lua 35-40% iar alimentarea minima o poti considera 10V, pentru ca mai cade pe rezistorul din sursa si tranzistor.

 

Acele oscilatii dupa ciclul Ton+Toff sunt absolut normale. Ele apar dupa evacuare completa cand inductantele raman in "aer" si osileaza liber dupa capacitatile parazite diverse. Evident ca ele nu exista la regimul continuu, dar nici nu deranjeaza cu nimic la discontinuu. Vor dispare la alimentare minima cand umplerea va creste in incercarea CI de a mentine puterea maxima livrata.

Editat de smilex
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Superb, daca oscilatiile apar dupa evacuarea energiei din miez voi incerca urmatoarea "smecherie". Schimb UC3845 cu UC3843, acesta din urma are un dutycycle de pina la 90%. Din oscilograme evacuarea miezului are loc intr-o perioada de 7.5?s, voi calcula numarul de spire pentru un Ton de 15?s ( T=22.5?s). Pot trece un pic si catre modul continuu, ETD44 are material destul. Cred ca tocmai asta este avantajul principal la modul continuu anume eliminarea acelor oscilatii parazite. Cu un numar de spire mai mare in primar scade evident si panta catre Iv. Trebuie sa pot creste rezistenta din sursa MOS-ului, apoi condensatorii de 4700? ar trebui sa functioneze la o temperatura mai mica.

______________________________________________________________________________________

 

Umin = 11V

T = 22.5?s

Tonmax = 15?s

aonmax = Tonmax / T = 0.67

 

Iv = 2 * P / (Umin * aonmax) = 2 * 56 / ( 11 * 0.67) = 15.2A

 

L = ( Umin * Tonmax) / Iv = ( 11 * 15) / 15.2 = 10.9?H // inductanta primar

 

I = P / Umin = 56 / 11 = 5.1A // curentul absorbit din sursa pentru puterea P

j = 3 A/mm2 // densitatea de curent

B = 0.15T // inductia, limita pierderi 100mW/cm3 ventilatie naturala, 50kHz aprox. 0,15T, catalog 3C90

L1= L * 10-3 = 0.0109 mH // mH necesari in formula urmatoare

Sm * Sf > [ ( L1 * Iv * I) / ( 2 * j * B)]4/3 = [ ( 0.0109 * 15.2 * 5.1) / ( 2 * 3 * 0.15)]1.333 = 0.92 cm2 = 92 mm2

cum SmETD44= 173mm2 > 92 mm2 cu atit mai mult SmETD44 * SfETD44 > 92 mm2

conditie indeplinita.

 

N = ( L * Iv) / ( B * Sm) = ( 10.9 * 15.2) / ( 0.15 * 173) = 6.4 spire // numar de spire primar, se rotunjeste la 7

 

Sm1 = SmETD44 * 10-3= 1.73 cm2 // SmETD44 in cm2 necesar pentru formula urmatoare

i = ( 0,13 * N2 * Sm1) / L = ( 0.13 * 49 * 1.73) / 10.9 = 1.01 mm // din constructie i = 1mm

 

a1= 0.67

U1= 11V

U2= 280V

k = ( a1 * U1) /( U2 - a1* U2) = ( 0.67 * 11) / ( 280 - 0.67 * 280) = 0.08

Ns = N / k = 7 / 0.08 = 88 spire.

_____________________________________________________________________________________

 

Pentru 7 spire in primar si 88 spire in secundar tensiunea inversa ia o valoare de 22V. Asta pentru evacuarea sigura a miezului.

 

Am sa iau in practica un numar mai mare de spire tocmai in ideea de a trece catre modul continuu.

Editat de RockDok
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Relatia de dimensionare nu este o conditie care trebuie indeplinita. Este o relatie care iti ofera o imagine a dimensiunii geometrice prin produsul Sm·Sf. In general e buna, dar se poate sa folosesti un traf mai mic decat rezultatul in conditii ok, cum la fel de bine se poate ca un traf mai mare decat rezultatul sa fie insuficient. Verificarile saturatiei si puterii in miez sunt conditii de indeplinit, nu dimensionarea.

Ma repet, acele oscilatii nu te afecteaza cu nimic, ele au valori sub limite, daca ar depasi limitele, ar investi energie in alimentare (prin dioda MOS), in secundar sau pe snubber (forma discontinua).

 

Voi pleca de la urmatoarele premise:

-ETD44 (2xE) (Sm=173mm²);

-limitele alimentarii (tensiuni de varf pe primar la Ton) U?=10-14,5V;

-tensiune secundar U?=280V;

-puterea in sarcina Ps=56W;

-puterea absorbita pentru 85% randament P=66W;

-perioda T=22,5us;

-tensiune inversa in primar neesentiala (metoda difera putin deca inversa nu e impusa).

 

Daca modul e continuu, vom opta pentru cel mai mic factor de umplere ca fiind 50%. Asta se va atinge la tensiune maxima de 14,5V in primar cu 280V in secundar. Conform relatiei k=a?·U?/(U?-a?·U?), raportul de transformare k=0,052, adica secundarul are de 19,3 ori mai multe spire decat primarul.

Cel mai mare curent este insa la tensiune minima. Pentru minima de 10V, conform relatiei a?=k·U?/(U?+k·U?), umplerea este de cca.60%. 66W/10V inseamna un curent de 6,6A si o medie pe durata Ton de 6,6/0,6=11A. Stabilesc o variatie de curent de 3A (+/-1,5A peste 11A) pentru ca asa imi surade. In treacat fie spus, condurile de filtraj suporta numai acea variatie, nu curentul mediu (adica exact ca la inductanta serie).

Deci, avem variatia de 3A, tensiunea de 10V si pentru umplerea de 60%, perioada Ton=13,5us. Conform relatiei L·?I=U·Ton avem inductanta primarului L=45uH.

Daca dorim o inductie (medie) de 0,3T pentru un curent (mediu) de 11A prin inductanta de 45uH si sectiunea de 173mm² avem N?=L?·Iv?/(B·Sm)=9,5 spire. Admitem 10 spire (micsoreaza inductia pentru aceiasi L pe care o rectificam din intrefier). Asta inseamna ca pentru 45uH, 10 spire, 11A si 173mm², vom avea B= L?·Iv?/( N?·Sm)=0,286T

In acelasi timp, ?B/B=?I/I adica ?B=0,078T (+/-0,039T) adica minima de inductie e de 0,247T iar maxima e de 0,325. Daca rezultatele sunt acceptabile, se poate verifica si pierderea in miez la acea frecventa, dar trebuie sa fie neglijabila.

Pentru 10 spire primar avem 193 spire secundar.

Intrefier, i=0,13·N²·Sm/L in mm, unde Sm in cm² si L in ?H. Se rectifica ulterior pana la obtinerea a 45uH (obligatoriu), deci e nevoie de L-metru.

Adancime patrundere, densitate curent (mediu), fire, geometrie ferastra, izolatii, snubber, etc.

Cu mentiunea ca forma se pastreaza continua cu cel putin 1,5A mediu la Ton in primar, respectiv 0,9A extrasi din alimentarea de 10V. Se poate calcula si puterea minima pentru 14,5V (umpleri, variatii curent, etc). Sub aceasta putere extrasa, regimul se transforma in discontinuu, dar cu variatie de curent mai mica de 3A.

Tot cu mentiunea ca la forma discontinua curentul pleaca de la zero, tranzistorului ii convine mult mai mult, energia la off poate fi micsorata mult printr-un snubber RCD paralel pe MOS, radiatiile pe alimentare sunt astfel mai mici (radiatia intrefier mai mare), pierderi mai mici in cupru (mai mari in miez), traf mai mic, dar capacitatile de filtraj mai solicitate.

Si tot cu mentiunea ca am prostul obicei sa fac greseli, arat doar principiul. Adica ar fi bine sa-ti calculezi tu ce doresti.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock