Teorie smps

[ardeleanu bogdan]

Este vorba de sursa mea semipunte ,care are pe iesire 70uH+1000uF si un esr de 50mohmi

Am incercat si metoda prezentata in carte si mi-a iesit asta . Aceasta metoda ar parea mai rapida in trasarea caracteristicii atenuare-frecventa globala a stabilizatorului,dar am vazut ca nu tine cont de esr si nu am inteles cum se ia urmatorul pol de la care scare panta cu 40dB

[smilex]

X_dadu, sunt ceva diferente. La punte fiecare diagonala investeste energie in inductanta serie si demagnetizeaza miezul de actiunea anterioara a celeilelte diagonale, iar la forward 2t doar o diagonala investeste energie si demagnetizarea este lasata sa se petreaca singura dupa capul si regulile autoinductiei. In plus,, forward-ul 2t porneste demagnetizarea imediat la Toff, pe cand puntea in perioada Toff face scurt pe secundar prin autoinductia inductantei serie, oprind demagnetizarea. Puntea face ca dupa redresare frecventa cu care se ataca inductanta sa fie dublul frecventei de functionare, asta usureaza inductanta, forward 2t ataca inductanta cu aceeasi frecventa si de obicei cu mai putin de 50% umplere, asta necesita inductante mai mari. Puntea poate avea Toff foarte mic, orice perturbatie o poate distruge deci timpii trebuiesc bine controlati, forward 2t are off mare (peste 50%) si e greu de perturbat, nu conteaza daca timpii nu sunt perfecti iar asta face posibila folosirea igbt, care au timpi de comutatie mai slabi, dar sunt mai usor de comandat, mai ieftini si rezista la puteri mari. De obicei, daca spatiul si randamentul nu conteaza, iar mediul este perturbant si dur (de exemplu sudura), se prefera forward 2t care este mai putin pretentios, se poate realiza cu o singura comanda (gen UC3844), se preteaza perfect pentru comanda in curent (current mode). Unde randamentele si spatiul sunt vitale, castiga puntea cu MOS, permite puteri mari la volum mic, frecvente mari. Nu cred ca exista solutii industriale fara interese economice, dar exista solutii cele mai ieftine care sa respecte anumite specificatii. Exista si multe surse de peste 2kW cu punte MOS, pentru ca doar cu ele se respecta acele speificatii. In regim de amator un produs unicat nu merita facut economic, dar forward 2t are mai multe sanse de reusita decat puntea, daca fenomenele nu sunt bine stapanite.

 

@prog 

N-am motive sa-ti detaliez ceva, nu ma interesezi. Mai bine ignori topicul asta, nu-ti piede timpul citindu-ma, uita-te la un desen animat, ceva....

 

@bogdan

Tocmai lipsa documentatiei m-a facut sa abordez o problema de care si eu m-am lovit, dar asta era pe vremea cand internet-ul nu exista. Exista acum pe net multa documentatie, dar e necesara cunoasterea englezei. Asta e.

Marian are dreptate, e mai usor daca pui o schema macar partiala.

 

Am vazut ulterior ultimul tau post.

Ce ai obtinut e corect, dar...

Daca zeroul introdus de esr e la frecventa mare, poti sa-l ignori. Insa in cazul tau este la 3,2kHz, loc unde rosul se transforma in -20dB/dec si loc in care ar trebui sa astepti intersectia cu un palier (verde).

Editat Iunie 23, 2015 de smilex

[ardeleanu bogdan]

Sa presupunem ca am un esr destul de mic ,dar nu inteleg cum de a ales un pol la 10kHz pentru palier.Eu cat ar trebui sa il aleg ?

 

Editat Iunie 23, 2015 de ardeleanu bogdan

[smilex]

A considerat ca globalul va taia abscisa inainte de 10kHz in orice conditii. Polul de acolo va scadea faza care de obicei e mare. A ales intersectia globalului cu 0dB la 5kHz si polul la dublul intersectiei. Si a trasat graficul necesar obtinerii de -20dB/dec la intersectie.

 

Cel mai important este graficul de sus, adica raspunsul sursei. Odata ce cunosti asta, restul tine de cultura proprie din electronica pentru a gasi solutii, trebuie sa stii cum sa calculezi si cum sa operezi cu impedantele intr-un AO.

Important este si sa reprezinti corect sursa intr-un program de simulare. Daca raspunsul sursei (graficul initial, cel de sus) este corect pe simulator, este foarte simplu de lucrat ulterior cu pol-zerouri pentru a obtine ce doresti. Se poate si numai prin incercari repetate, fara a mai fi nevoie sa stii sa calculezi impedante. Vezi globalul, daca nu-ti convine, schimbi configuratii si valori. Simplu. Evident ca daca stii ce faci, numarul de incercari scade semnificativ. Dar oricum, programul de simulare ajuta mult. Si poti vedea si efectul alegerii unui pol la dublul frecventei de intersectie, efect asupra fazei.

[ardeleanu bogdan]

Acum am v?zut ca ?n grafic coboar? pana la +5dB .Cum a ajuns acolo ?

[smilex]

Liniarul l-a condus acolo, nu a ales. A ales o frecventa (5kHz) de intersectie a globalului, a vazut ca la acea frecventa rosul e de -18, s-a dus la aceeasi frecventa pentru verde la +18 (globalul sa fie zero acolo) si prin acel punct a trasat cu liniarul o panta de +20 care insumata cu rosul de -40 sa faca globalul de -20. Si a trasat panta de +20 inainte si dupa 5kHz/+18dB, iar la frecvente mai mici s-a oprit la 1kHz ca de acolo rosul are spre stanga palier deci ii trebuie un verde cu panta de -20 ca sa faca -20 peste tot globalul. S-a nimerit ca panta de +20 sa mearga in stanga pana acolo, la 5dB. Dar nu are relevanta, acolo l-a dus traseul.

Editat Iunie 23, 2015 de smilex

[x_dadu]

De ce la inductan?a serie nu sunt acelea?i preten?ii legate de efectul pelicular ? Observ c? sunt bobinate cu s?rm? groas? de?i lucreaz? la aceea?i frecven?? ca transformatorul principal, sau chiar la frecven?? dubl?, func?ie de topologie.

[x_dadu]

P?i unde este curentul alternativ la o surs? 1T forward? Tensiunea continu? de 300 alimenteaz? primarul ?ntr-un singur sens, moment ?n care este investit? ?i inductan?a serie, dup? care la OFF toate tensiunile se inverseaz? datorit? autoinduc?iei. ?ntradev?r pe inductan?? e o varia?ie de 30% din curentul de ie?ire da nu cred c? asta scuz? fenomenul.

[smilex]

Traful (inclusiv retea) are doua componente de curent defazate, ce dau impreuna o rezultanta. Curentul de sarcina nu este alternativ, dar rezultanta da, altfel nu s-ar putea realiza demagnetizarea. Iar in traf, curentul de sarcina pleaca de la zero, chiar daca in inductanta este mereu peste zero. Componenta continua a curentului prin inductanta, permite folosirea unor conductoare peste adancimea de patrundere. Variatia tot produce pierderi, dar mai mici. Exista metode de calcul a pierderilor produse de variatia de curent in conductoare mai groase, functie de grosimea lor, dar recomandarea mea este pastrarea adancimii de patrundere astfel incat pierderile sa fie minime si (de ce nu?) usor de calculat conform rezistentei ohmice.

Editat Iunie 24, 2015 de smilex

[ardeleanu bogdan]

Liniarul l-a condus acolo, nu a ales. A ales o frecventa (5kHz) de intersectie a globalului, a vazut ca la acea frecventa rosul e de -18, s-a dus la aceeasi frecventa pentru verde la +18 (globalul sa fie zero acolo) si prin acel punct a trasat cu liniarul o panta de +20 care insumata cu rosul de -40 sa faca globalul de -20. Si a trasat panta de +20 inainte si dupa 5kHz/+18dB, iar la frecvente mai mici s-a oprit la 1kHz ca de acolo rosul are spre stanga palier deci ii trebuie un verde cu panta de -20 ca sa faca -20 peste tot globalul. S-a nimerit ca panta de +20 sa mearga in stanga pana acolo, la 5dB. Dar nu are relevanta, acolo l-a dus traseul.

Cele doua grafice nu se suprapun ? Cum a facut adunarea pentru a rezulta globalul  ?

[smilex]

Stii sa calculezi amplificarea initiala a sistemului (acei 22dB de unde incepe rosul tau)?

[ardeleanu bogdan]

Este utilizata formula din carte.Eu am intrebat de exemplul prezentat in carte

[smilex]

Intrebarile mele au rost pentru anumite demersuri pe care intentionez sa le fac. Trebuie sa stiu de unde sa incep.

Deci. tu stii sa calculezi A₀ pentru o sursa? 

[ardeleanu bogdan]

Da.Am folosit formula prezentata in carte  Au(o)=20lg(135/3.5 x 18/48)

Editat Iunie 26, 2015 de ardeleanu bogdan

[smilex]

Las-o naibii de formula. E corecta probabil, nu asta conteaza. 

Daca aplici formula, probabil ca nu stii ce inseamna.

Doua lucruri trebuie sa cunosti: primul este valoarea in tensiune a impulsului care ataca inductanta la o tensiune de alimentare medie, iar al doilea este diferenta dintre tensiunea maxima si minima de la iesirea amplificatorului de eroare diferenta pentru care umplerea variaza de la 0% la 100% pentru impulsul care ataca inductanta. Daca notam cu U valoarea inpulsului iar cu D valoarea diferentei, atunci amplificarea in tensiune este A=U/D, iar in dB, A₀=20logA. Asta arata pentru ce variatie de tensiune de la iesirea amplificatorului (AE)de eroare, se obtine ce variatie de tensiune de la iesire (tensiunea de la iesire este proportionala cu umplerea).

Daca nu ai pdf-ul integratului ca sa vezi D, poti sa masori live, cu o sarcina medie, variind acea tensiune pentru 0-Vmax la iesire. De obicei acel D este cca. 3V la majoritatea integratelor.

Adica tot sistemul tau are o amplificare: te joci cu o tensiune mica la iesirea AE si obtii o variatie proportionala dar mai mare valoric la iesire.

Confirma ca ai inteles. Nu te grabi, reciteste si compara cu corespondentul cartii.

Editat Iunie 26, 2015 de smilex