Sari la conținut

Postări Recomandate

^ Semnalul in secundar este corect reprodus. Problema este ca driverul cu care ataci primarul nu poate mentine o forma corecta. Pune si o schema cu ce ai inaintea trafului driver.

 

@XAN77 Functionarea buck este simulata corect ca schema. Ma indoiesc ca ai vreun riplu pe 100uH+470uF+100ohmi la 40kHz si 10V. Incearca practic si vei vedea ca tensiunea e curata.

Flyback-ul nu e reprodus corect.

Dar ce intentionezi?

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
  • Răspunsuri 165
  • Created
  • Ultimul Răspuns

Top Posters In This Topic

Top Posters In This Topic

Popular Posts

Deschid acest topic din dorinta de a prezenta sau discuta mai mult notiuni teoretice (dar si practice) despre surse in comutatie, poate putem, eu sau altii, sa aducem un plus celor interesati. As ince

Multumesc, cuvinte frumoase. Ce scriu este nu atat de precis cat mai ales simplu de aplicat. Nu se preteaza unei publicatii, e pentru cei care doresc sa incerce a construi ceva, fara a apela la relati

Salut smilex!Si in al doilea rand,fiind primul meu post, ii salut pe toti membrii acestui forum. Am convingerea ca tot ceea ce postezi aici,va fi extrem de util multora pentru intelegera functionarii

Posted Images

Dar ce intentionezi?

Referitor la punctul de plecare la calcularea compens?rii forward vs. flyback. Spuneam c? la flyback nu se ia ?n calcul rezonan?a LC precum la forward.

Marian zice c? secundarul flyback e similar inductan?ei serie, ceea ce e ?n parte adev?rat, ?i c? ?mpreun? cu C-ul de dup? dioda redresoare formeaz? un LC similar forward-ului, care creaz? la rezonan?? dublupol, luat ?n calcul la compensare.

Eu ziceam c? la flyback nu exist? rezonan?? ?ntre Lsecundar-Cfiltraj.

Am vrut s? simulez s? v?d dac? exist? vreo oscila?ie similar?, pe frecven?a de rezonan?? a LC pun?nd piesele ca la forward, sau flyback, a?a foarte sumar, cum sunt schi?ele lui Marian ?n pagina anterioar?.

 

Ce nu este corect la versiunea flyback? Inductanta de acolo este de fapt secundarul.

Editat de x_dadu
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Imi cer scuze dar am desenat gresit schema. M-am grabit si am facut o greseala.

Aceasta este schema corecta

mtaw3m.jpg

Am incercat sa pun trafo in serie cu un rezistor dar mai rau se deforma .

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

XAN77, am sa incerc sa reproduc pe multisim rezonanta ta la flyback. Orice inductanta care se descarca pe condensator, o face pe frecventa de rezonanta LC. Faptul ca exista o dioda si descarcarea se face numai pe varful oscilatiei de rezonanta nu are insemnatate. Tot pe baza rezonantei are loc trecerea energiei din L in C. Nu se poate altfel.

 

User2010, cu BC? Cred ca si iesirea SG poate mai mult decat BC. Incearca BD139+140. si vezi forma din emitoarele comune fata de masa. Pune si niste schottky antiparalel de pe emitoare la masa, deadtimeul se face mai corect.

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ca sa imit comportamentul flyback, alimentez cu negativ fata de masa si un curent de 1,2A (ca exemplu) pentru a obtine impulsul pozitiv fata de masa (cu redresarea). In prima faza, limiterea de curent cu rezistor, comutatorul cu care rup alimentarea, condensatorul si un rezistor care sa amortizeze oscilatia:

post-1355-0-12624900-1394398643_thumb.gif

Cum se vede, tensiunea e zero dar curentul de 1,2A exista si odata cu el exista si o energie inmagazinata in L. La intreruperea alimentarii, tensiunea se inverseaza si creste sinusoidal osciland pe rezonanta LC.

Micsorez baza de timp pentru detalii:

post-1355-0-44451400-1394398648_thumb.gif

Ceea ce intereseaza este doar acea prima crestere de la zero la maxim. Doar pe acea perioada functioneaza flyback-ul. Pentru asta, pun o dioda intre L si C si vizualizez cu verde pe C:

post-1355-0-16960900-1394398654_thumb.gif

Dupa cum se vede, condul s-a incarcat dupa aceiasi regula si aceiasi panta ca adineauri, deci tot pe rezonanta LC. Dupa incarcare, oscilatia rezultata este data de capacitatile parazite, in special a diodei, dar pot fi si a inductantei. Trebuie precizat ca acea incarcare are loc pentru un sigur impuls si de la zero. Fiecare nou impuls ar putea da un plus de tensiune. Cu cat tensiunea de pe cond devine mai mare, cu atat mai mica e cresterea de tensiune livrata de aceiasi energie inmagazinata in L. Daca exista in prealabil o tensiune pe C, atunci oscilatia e libera (pe regula capacitatii parazite) pana la egalarea tensiunilor (mai putin cea de pe dioda), iar dupa egalare, cresterea se face sinusoidal pe rezonanta. Cresterea poate sa nu semene ca cea de la zero, este tot mai mult pe varful de oscilatie corespunzatoare rezonantei, dar rezonanta impune acel transfer energetic.

Flyback-ul functioneaza numai pe acel sfert de sinusoida (jumatate de semialternanta LC). Daca urmatorul impuls Ton vine dupa momentul de varf, flyback-ul este discontinuu. Daca Ton vine in timpul cresterii, flyback-ul e continuu. Inductanta secundarului joaca un rol important in transferul de energie si implicit in raspunsul sursei. Modul continuu presupune inductante mari si efectul asupra sistemului este dominant. Efectul inductantei e mai mic la modul discontinuu. Dar inductanta flyback (secundar) si cea buck functioneaza pe acelasi principiu. Exista totusi o diferenta: la buck, pe durata Ton, chiar daca se inmagazineaza energia, se permite simultan si incarcarea condului. Adica efectul inductantei e pe toata perioada de oscilatie iar asta face ca la compensare iesirea sa poata fi interpretata ca un filtru LC. Sau ma rog, LCR daca tinem cont de ESR. Dar asta numai in ce priveste compensarea, caci o inductanta flyback in regim continuu poate avea aceleasi conditii de functionare ca una din buck. Adica aceiasi tensiune la borne in Ton si aceiasi tensiune inversa la Toff parcursa fiind de aceiasi variatie de curent. Altfel spus, daca personificam inductanta, in anumite solutii constructive, as putea sa o pun sa lucreze flyback sau forward iar ea nu ar putea sa-mi spuna in ce situatie se afla, pentru ca ar fi identice. Chiar si modul discontinuu poate fi egalat in ambele situatii.

 

@user2010 Daca nu vrei sa folosesti driveri dedicati (pe care eu ii recomand), cam asa ceva ar trabui sa fie ok:

post-1355-0-26192800-1394399339_thumb.gif

Fara nici o rezistenta in baza-SG, un eventual 2,2 in emitor BD139 (optional de siguranta) si 10 ohmi baza-emitor. Si schottky.

O pereche driveri (+2x schottky) intr-un DIP8 ar fi super.

Editat de smilex
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
  • 3 months later...

Cum se obtine din acest calcul "d=?(4.4/f) adica 4,4 se imparte la frecventa exprimata in kHz si din rezultat se extrage radicalul, obtinand adancimea in milimetri. Ca exemplu, la 30kHz, adincimea de patrundere in cupru este de d=0,38mm." ?.Mie imi iese asa:fwhidg.gif

Am inteles .Este si 4,4 inmultit cu 10^3

Editat de ardeleanu bogdan
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Frecventa trebuie exprimata in kHz, nu in Hz. Deci la numitor e doar 30. Rezultatul radicalului e in mm. In rest e ok.

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Multumesc pentru raspuns . Intentionez sa incep un proiect ce consta din constructia unei surse in comutaite semipunte(2X15V ,300w) dupa o schema clasica zic eu http://www.docdroid.net/egsl/schema.pdf.html urmeaza sa icerc sa fac calculele in functie de transformatorul folosit. Eu m-am gandit ca as putea folosi un transformator recuperat dintr-o sursa atx pe care sa il bobinez dupa necesitati

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
  • 3 weeks later...

Energia la care se incarca este de E=C?U²/2=367?J (microjouli) energie ce se descarca pe R cu frecventa de 40kHz adica P=E?f=1,5W si aceasta putere disipata determina un rezistor de minim 3W (cam dublu se alege). Rezistenta trebuie sa asigure descarcarea in cel mai scurt Ton care are loc la Umax=350V. Adica pentru 95% descarcare o constanta 5?R?C=6?s este suficienta de unde R=800? si aleg R=750?/3W, cu mentiunea ca acesta este un R maxim si determina 350/750=0,5A in plus ca varf de curent (foarte scurt) la momentul on. Daca se accepta un curent suplimentar al snubberului la Ton nu mai mare decat maxima de curent de 1,1A data de raportul de transformare, ar merge 330-750?/3W. Cei 330? ar face timpi de descarcare mai scurti. Aici puterea disipata nu depinde de consumator.

Acesta e ultimul aliniat de la postul nr.18/pag.2 si contine doua greseli de calcul (oi fi sarbatorit ceva...) semnalate de TESSLA pe elforum. E=C?U²/2: cred ca in loc sa impart la 2, am multiplicat cu 2. P=E?f: cred ca am inmultit cu 4kHz in loc de 40kHz. Formulele si modul de aplicare raman insa aceleasi.

Nu bag mana in foc pentru corectitudinea calculelor mele in general. Sunt recunoscut ca aerian, daca vedeti si alte greseli, semnalati cu incredere, pentru mine n-ar fi nimic nou...

@donpetru Crezi ca se poate rectifica?

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.




×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock