Sari la conținut

Teorie smps


Postări Recomandate

Eu incerc sa inteleg ce

Ai cam spus, dar e mult mai bine sa le spui decat sa le tii pentru tine.

Acei 10Hz nu reprezinta nimic. Este pur si simplu exact ce-am spus: o sursa de semnal peste baterie. Am pus-o eu ca sa vad cum raspunde sursa si in curent alternativ nu doar in curent continuu.

Daca inteleg de unde apare curentul alternativ,de joasa frecventa,la iesirea sursei,probabil voi intelege si ce urmeaza,altfel nu.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ok.

Chiar tu ai spus ca daca pun 7,341V tensiunea va scadea. Ei bine, daca scade cu 10mV, adica la iesire vor fi 7,330V, asta inseamna ca amplificarea e de zece ori (20dB). Pana aici e in regula?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Deci este un amplificator de curent continuu pentru ca amplifica o tensiune continua.

Dar pe mine ma macina curiozitatea: cum amplifica in curent alternativ? Iar pentru asta ma joc cu tensiunea pe divizor intre 7,339 si 7,341V intr-un ritm de 10Hz. Adica adun la cei 7,340V (sa zicem tensiunea de polarizare necesara la intrare in noul amplificator) tensiunea de 1mVca a sursei de semnal. Intuiesc ca filtrul LC nu va afecta amplificarea prezenta in curent continuu. Dar tot asa, imi dau seama ca figura nu va tine la orice frecventa. La un moment dat, acel filtru va taia frecventele amplificate.

OK?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Dar tot asa, imi dau seama ca figura nu va tine la orice frecventa. La un moment dat, acel filtru va taia frecventele amplificate.

OK?

Sa inteleg ca filtru e reprezentat de inductanta serie si capacitatea paralel,dupa redresare,care constituie un FTJ.Cu cat creste frecventa,va scadea amplificarea .Daca in curent continuu si la 10Hz,e sa zicem 20dB,crescand frecventa cu care tu te joci cu acel milivolt adunat/scazut din 7,340V amplificarea va scadea,la o anumita frecventa va deveni unitara,iar crescand si mai mult,semnalul va fi atenuat.

PS

Ma intreb daca nu cumva incercand sa-mi explici lucruri elementare,poate banale pentru multi,topicul nu are de suferit.

Sau daca pricep eu,ai garantia ca va intelege orcine altcineva?.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Mariane, iti vine sa crezi sau nu, exista oameni mult mai bine pregatiti decat sunt eu. Sa nu exageram.

Matache, esti pe bune. Daca acel condensator are 1000u, reactanta lui este de 16 ohmi la 10Hz si nu prea influenteaza. Dar la 1kHz este de 0,16 ohmi, sigur va avea un efect. In plus, reactanta bobinei creste cu frecventa.

Tot asa si cu faza. Daca se poate considera defazat cu 180grade la Vcc sau chiar 10Hz, pe masura ce cresc frecventa pe divizor, semnalul va fi mai intarziat.

Facand bilantul, orice sursa forward la care intrerup reactia, se transforma intr-un amplificator cu anumite caracteristici date de amplificarea initiala si filtrul LC. Poti sa o vezi chiar ca un amplificator audio, cu performante foarte slabe. Dar are un grafic corespondent amplificare-frecventa si unul faza-frecventa. Graficul se numeste caracteristica Bode.

Sigur ca vom discuta concret despre cum arata graficul pe o anume sursa, dar e important sa intelegi de unde apare acel grafic si cum poate fi obtinut. Te las sa mai rumegi ideea dar daca ai nelamuriri pana aici, pune-le pe hartie. Reciteste daca crezi.

Editat de smilex
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Te las sa mai rumegi ideea dar daca ai nelamuriri pana aici, pune-le pe hartie. Reciteste daca crezi.

Pana aici am inteles;astept cu interes urmarea...

Multumesc pentru rabdarea demna poate de o cauza mai buna.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Stiu ca merge incet, dar poate e mai bine asa.

Bine ca s-a lamurit ce e cu caracteristica. Ar trebui sa putem calcula amplificarea initiala, Ao. Adica cea in curent continuu care se va mentine si la frecvente joase. Vom lua ca exemplu semipuntea discutata anterior. Limitele tensiunii pe traf 120-175V, L=120?H, presupunem C=2200?H, raportul de transformare k=3,5 si un CI de genul TL494 la 40kHz cu umplerea maxima de 90% (10% deadtime nenegociabil). Lucram cu tensiunea medie (se va vedea ulterior de ce) de 145V. Tensiunea dorita a fi stabilizata e de 30V iar citirea se face cu un divizor 5k1+1k.

Din pdf 494 se extrage excursia de tensiune de la iesirea AO eroare pentru care umplerea variaza de la 0% la maxim. Aici maximul este 90% dat de alegerea RC din oscilator. Daca aceste date nu pot fi culese din pdf, se poate varia manual tensiunea la iesirea AO si se poate observa cu osciloscopul pentru ce plaja de tensiune la iesirea AO, variaza si umplerea. Daca iesirea CI este in contratimp sau are sarcina, se poate si cu un voltmetru banal pe iesire, obsrvandu-se acelasi lucru, adica pentru ce plaja de tensiune de la iesirea AO, variaza tensiunea de la iesire. Eu personal am mai multa incredere in ce masor decat in pdf, dar sa presupunem ca obtinem informatia asta cumva, iar plaja este intre 0,5V pentru umplere maxima si 3,5V pentru umplere 0%. Adica o variatie de 3V.

Tensiunea medie de 145 pe primar si raportul de transformare de 3,5 fac in secundar o tensiune de 41,43V care cu o umplere de 90% conduc la un maxim de 37,3V tensiune continua pe condensatorul de 2200?. Desigur ca umplerea de 0% va conduce la 0Vcc. Asadar pentru o variatie de 3V se obtine o variatie de 37,3V adica sistemul are o amplificare initiala de 37,3/3=12,4 ori. Dar tinand cont de divizorul 5k1+1k care atenueaza de 6,1 ori, amplificarea initiala in tensiune este de 2,033 ori adica 6,2dB.

Teoretic aceasta amplificare s-ar mentine si in cu acea tensiune de frecventa variabila pe care o introduc atunci cand rup reactia, dar amplificarea intalneste LC-ul de la iesire. Prprietatea unui filtru LC este ca pana la frecventa de rezonanta nu atenueaza, iar dupa acea frecventa atenuarea este cu 40dB/dec, adica ceeaza o panta de -40dB/dec. Rezonanta este aici la 310Hz, data de 120?H+2200?F.

Deoarece deocamdata AO nu face nimic in plus sau in minus, pun o diagrama si caracteristica sursei fara corectie, trasata pe diagrama.

post-1355-0-65166800-1373880540_thumb.gif

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Am intentionat sa las efectul ESR al condensatorului la sfarsit pentru a simplifica un lucru care si asa pare complicat. Dar mai bine luam taurul de coarne. Si revin la acel condensator de 2200? cu un ESR de 20m?, o valoare banala pentru un low esr. Aceasta rezistenta este de fapt inseriata cu capacitatea si face parte din proprietatile fiecarui condensator electrolitic. Formeaza un zero la egalitatea esr cu reactanta capacitiva. Adica la frecventa f=1/(2?RC). In cazul nostru la frecventa de 3,6kHz. In acel punct panta de -40dB/dec se transforma intr-o panta de -20 dB/dec. Asadar graficul corect este:

post-1355-0-29559100-1373922928_thumb.gif

In acest moment ne intoarcem la conditiile stabilitatii: la intersectia cu axa de 0dB, panta trebuie sa fie de -20 dB/dec iar faza de +30-60?. Fata de diagrama aceasta, am sa pun un exemplu de corectie ideala care trebuie realizata de AO astfel incat panta sa atinga cerinta stabilitatii la orice frecventa s-ar petrece intersectia. Exemplul este cu verde, iar panta globala (diagrama care rezulta in final) care se obtine este cu albastru, aceasta fiind suma celor doua.

post-1355-0-36049000-1373922945_thumb.gif

Corectia ideala coboara cu -20 dB/dec pana la rezonanta LC astfel incat globalul sa fie de -20 dB/dec pana acolo, deoarece palierul nu influenteaza. Mai departe, pana la 3,6kHz, corectia are panta crescatoare de +20 dB/dec pentru ca adunata cu cea de -40 dB/dec sa faca globalul tot -20 dB/dec. Iar pe ESR, palierul care sa nu influenteze panta. Astfel, intregul global are - 20 dB/dec si intersectia s-ar putea desfasura oriunde, conditia pantei ar fi indeplinita. Faza corecta se obtine cu un simplu condensator (intr iesire si in- la AO) care dupa intersectie, la aprox dublul frecventei de intersectie face panta de -40 dB/dec. Acel condensator nu apare ca efect pe ultima diagrama. O sa propun si o solutie despre valori concrete si cum anume se calculeaza dar trebuie facute niste considerente asupra intersectiei. Pe diagrama, intersectia se face la 6-7kHz, dar eu pot alege alta amplitudine la corectia AO astfel incat si globalul sa poata avea alta amplitudine, intersectia facandu-se la alta frecventa. Mai simplu, prin alegerea corespunzatoare a componentelor RC se poate deplasa pe verticala globalul modificand astfel punctul de intersectie dupa dorinta.

Absolut la orice frecventa are loc intersectia este rau. Inainte de rezonanta nu e buna faza, deci nici un caz. Intre rezonanta si ESR (3,6kHz) este locul ideal recomandat in orice lucrare de specialitate, dar e foarte putin loc datorita variatiei tensiunii de alimentare (vom vedea cum si ce) dar mai ales datorita variatiei ESR-ului. Acesta la -20?C poate creste de 2-3ori, iar la +70?C se poate injumatati. Deci acel 3,6kHz nu este stabil termic, iar daca punctul se deplaseaza spre stanga, pe o bucata de portiune transforma panta globala de -20 dB/dec intr-un palier. Daca intersectia se realizeaza pe esr, aceiasi variatie a esr are efect asupra amplificarii adica deplaseaza pe verticala globalul si modifica punctul de intersectie cu influente mari asupra fazei care s-a realizat prin acel condensator pentru o anumita frecventa. Int-un cuvant, oriunde e rau. Totusi, cate ceva se poate face. De exemplu, daca se opteaza la intersectia pe panta de +20 dB/dec a corectiei, se creeaza o rezonanta mai mica prin valori ale inductantei mai mari. De asemenea se pot cauta niste condensatoare bune cu esr mic care sa ofere spatiu necesar in zona. Daca sursa va functiona la temperatura camerei, intersectia se poate realiza pe esr, variatia termica este destul de mica. Se poate ca un termistor lipit de condensator sa faca parte din reteaua RC astfel incat odata cu schimbarea temperaturii si a esr, sa se modifice si corectia, ca sa asigure stabilitatea sursei la orice temperatura. Exista condensatoare nonESR si noninductive neelectrolitice, dar pretul este pe masura. Se pot intalni in surse industriale. Acolo se poate face usor intersectia pe panta de +20 dB/dec pentru ca nu are cine sa o influenteze. Dintr-o gramada de condensatoare MKP (de exemplu) de 5-10? se poate crea o astfel de baterie de filtraj. Solutia cea mai des intalnita, poate mai ales din cauza pretului si complexitatii, este intersectia pe esr. Chiar mai mult: se monteaza condensatoare cu esr slab care sa duca la coincidenta rezonantei LC cu zeroul introdus de esr, astfel incat dupa rezonanta toata panta sa fie de -20 dB/dec care se corecteaza foarte usor cu un palier la AO. Facand abstractie de variatia temperaturii, noi vom calcula corectia necesara pentru o intersectie la 1-2kHz pe panta de +20 dB/dec si la 8-10kHz pe esr.

Editat de smilex
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Trebuie sa trec in revista niste generalitati si cateva chestiuni specifice multisim-ului.

Exista doua configuratii AO in smps:

post-1355-0-03111700-1373987493_thumb.gif

Prima este inversoare si asigura o amplificare Z1/Z2. Este genul SG3525.

A doua este neinversoare si are o amplificare (Z1+Z2)/Z2. Este tipul TL494 si cel pe care il voi folosi aici.

Impedantele Z pot fi orice retea RC. Sunt variabile cu frecventa. Daca un LC face o panta de 40, un RC face una de +/-20dB/dec daca la locul unde isi face efectul exista initial palier.

Interpretarea pe multisim este de doua amplificatoare. Primul este AO eroare (AE) iar al doilea este cel care asigura Ao. Nu conteaza daca eroarea este sau nu inversoare, per ansamblu toata sursa trebuie sa fie inversoare in Vcc. Deci daca AE este inversor, Ao este neinversor si invers, adica cazul nostru: AE neinversor si Ao inversor. Pe multisim ar apare Ao fie cu amplificarea de 6dB, fie cu amplificarea de 22dB alaturi de divizorul 5k1+1k la intrarea AE cu care se citeste tensiunea de 30V. Prefer a doua varianta cu amplificarea de 12,4 la Ao si cu divizor:

post-1355-0-24630000-1373987527_thumb.gif

Ca sa scap de polarizarea de care vorbeam, ma raportez la masa cu niste operationale virtuale ideale. Aici intereseaza numai amplificarile si fazele.

Cum se vede, exista un generator de semnal si acel bode plotter care are nevoie de un singur ciclu sinusoidal, indiferent de amplitudine sau frecventa, pentru a putea trasa caracteristica Bode. Are o intrare si o iesire inversoare care se leaga la masa, iar neinversoarele analizeaza semnalul la intrare respectiv iesire.

Cand se deschide prima oara (nesalvat), bode plotter-ul apare astfel:

post-1355-0-39766600-1373987536_thumb.gif

Are doua optiuni afisate: amplificarea (magnitude) si faza (phase). Limitele de frecventa, amplificare si faza nu sunt cele de interes. Se stabilesc limitele de care vorbeam iar ceea ce ne-ar interesa arata cam asa:

post-1355-0-03219900-1373987544_thumb.gif

Eu voi posta: caracteristica necesara pe AE pas cu pas odata cu recalcularea impedantelor, caracteristica reala AE pe bode plotter (fara divizor) si caracteristica globala reala obtinuta la final (cu divizor si amplificare Ao de 12,4 ori). Iar asta pe rand pentru cele doua intersectii la 1,5kHz pe panta de +20dB/dec si cea de la 8kHz (sa zicem) pe panta data de esr. Deocamdata amplificarea initiala cu Ao=22dB (12,4 ori) si divizor 5k1+1k pe interpretarea in multisim cu amplificare + faza si diagrama estimata anterior data de rezonanta si esr:

post-1355-0-76043700-1373987514_thumb.gif

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ca sa se poata calcula valorile RC, avem nevoie de caracteristica dorita a AE. Astfel, pentru primul caz (1,5kHz), se poate trasa globalul tinta, iar asa cum globalul este suma celor doua, tot asa si caracteristica AE este diferenta dintre ele, iar pentru al doilea (8kHz) trasez caracteristica AE simpla folosita in sursele banale si apoi globalul obtinut:

post-1355-0-52443400-1374000840_thumb.gif

Dupa cum se vede am pus cate un pol la global (albastru) care sa faca faza corecta, undeva la de 2 ori frecventa de intersectie si care face panta de -40dB/dec mai departe, lucru care asigura o faza corecta. Mai jos, prin diferenta, am obtinut necesarul la AE (verde) pentru primul caz, respectiv globalul pentru al doilea prin insumare.

Sa luam deci primul caz, cel care realizeaza intersectia la 1,5kHz pe panta corectiei de +20dB/dec, respectiv pe panta de -40 dB/dec a initialului. Schema AE este:

post-1355-0-07793400-1374000847_thumb.gif

Daca ne uitam pe grafic, corectia AE (verde) determina la 310Hz o amplificare undeva la 7dB, deci de 2,25 ori. Si incepem cu asigurarea acelei pante de -20dB/dec de la frecvente joase la rezonanta. O astfel de panta se face scazand amplificarea odata cu cresterea frecventei. Asadar un C la Z2 si un R la Z1. Asta ar asigura panta de -20. Aleg din start 10k la Z2:

post-1355-0-86422300-1374000853_thumb.gif

Pentru ca panta sa coincida cu cea dorita in corectie, trebuie asigurata amplificarea de 2,25 ori la 310Hz adica reactanta C1 la 310Hz trebuie sa fie egala cu 1,25?10k=12,5k. Sau 12,5k=1/(2???310Hz?C1) de unde C1=41nF. Cea mai apropiata valoare standardizata este 39n. Cu mentiunea ca la frecvente mai mari, C1 va prezenta o reactanta foarte mica, deci amplificare unitara sau 0dB. Deci solutia, diagrama tinta (verde) si realul pe multisim pentru prima parte a corectiei:

post-1355-0-92239700-1374000861_thumb.gif

Palierul este folositor, pentru ca numai de la el se poate face o corectie de +20, dar locul nu e bun. Trebuie oprita amplificarea la 7dB, iar acest lucru nu se poate face decat mentinand scaderea C1 la maxim 12,5k. Asta nu e posibil, dar se poate inseria cu 39n un rezistor de 12k, ceea ce va mentine amplificarea la 7dB.

post-1355-0-15696400-1374000870_thumb.gif

Am mutat cursorul la 27kHz pentru a vedea palierul de +7dB (6,85).

Acum, cu palierul creat, se poate aplica o noua corectie care sa faca panta de +20dB/dec incepand de la rezonanta la polul de la 3kHz.

 

Fac cate o pauza, limitat de timp, dar e binevenita pentru discutii.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Deci am ramas la constructia pantei de +20. Asta se relizeaza prin cresterea amplificarii cu frecventa, deci scaderea Z1 cu frecventa, adica un condensator in paralel pe R3=10k. Pentru ca panta sa coincida cu ce dorim, trebuie ca la 3kHz amplificarea sa fie cca. 27dB, iar la acea frecventa mai mare, putem considera ca ea va fi formata din raportul (R1 +Xc2)/Xc2 sau (R1/Xc2)+1, raport care trebuie sa fie de 22 ori (27dB dupa grafic). Daca R1 este de 12k, pentru 3kHz, R1/Xc2=21 adica R1/21=Xc2 sau 1/(2???f?C2)=570?. Deci C2=93nF sau standardizat, C2=100n. Schema, diagrama tinta si realul cu bode plotter cursor pe 3kHz:

post-1355-0-26869200-1374037179_thumb.gif

Din nou urmatoarea panta de -20 creaza necesitatea unui palier la 27dB de la 3kHz. Adica oprirea amplificarii la de 22 de ori, deci un rezistor R2 inseriat cu C2 de 21 de ori mai mic decat R1=12k, de unde R2=560?.

post-1355-0-01172200-1374037185_thumb.gif

Palierul creat ofera posibilitatea formarii pantei urmatoare de -20, printr-un nou condensator C3 iesire-intrare inversoare. Pentru coincidenta, ne uitam la diagrama tinta la amplificarea de 10dB (de exemplu), si datorita frecventei mari de 26kHz, putem considera ca acea amplificare de 3,2 ori este formata de (Xc3/R2)+1. Deci Xc3/R1=2,2 adica Xc3=1232? de unde la 26kHz, C3=4,9n sau C3=4,7n.

post-1355-0-54181100-1374037192_thumb.gif

Si deci cam asa arata corectia necesara. Cu mentiunea ca la configuratia cu intrarea pe neinversoare, corectia nu poate cobori amplificarea AE la sub 0dB.

Completez in multisim cu divizorul 5k1+1k, Ao cu amplificarea de 12,4 ori si filtrul LC. Asta va arata globalul, atat panta cat si faza:

post-1355-0-42889800-1374037200_thumb.gif

Dupa cum se vede, intersectia are loc undeva la 1,4kHz iar acolo faza e de 40?. Cam mica faza iar portiunea de panta daca o prelungesc, parca e mai rapida de -20.

Caut alte valori pentru C3 si obtin cam ce doresc pentru C3=2,2n. De unde estimez ca trebuia sa pun polul pe la 6kHz, nu la 3kHz.

post-1355-0-96400800-1374037207_thumb.gif

Intersectie la 1,6kHz cu faza de 51?. Aici panta e mai buna, faza e in limite, deci cam asta ar fi. Mai exista cateva mici probleme, dar las timp pentru digerat.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Cum ziceam, ar mai fi cate ceva de discutat.

O problema ar fi compensarea interna a AE facuta chiar de producator. In mod normal, acea compensare ofera intersectia globalului cu abscisa la frecvente mari, n-ar trebui sa influenteze. Totusi, ar trebui urmarita caracteristica in pdf (daca exista), iar acolo, daca intersectia e de cca. 10 ori mai mare decat cea folosita, probabil nu va avea influente semnificative asupra caracteristicii globale in domeniul de interes si impus de corectia RC proiectata.

O alta problema ar fi o a treia conditie de stabilitate: la locul unde faza intersecteaza abscisa dupa rezonanta, amplitudinea caracteristicii trebuie sa depaseasca 7dB (?). Valoarea frecventei in acel punct se numeste margine de frecventa. Valoarea fazei in punctul de intersectie a globalului cu abscisa (ce am tot verificat noi) se numeste margine de faza. Asupra valorii de 7dB nu sunt sigur, vorbesc din amintiri. Dar nu am pomenit de aceasta conditie pentru ca ea se realizeaza obligatoriu impreuna cu cele doua discutate. Pe ultima caracteristica se vede ca faza nu atinge abscisa pana la 100kHz, loc in care atenuarea e imensa deci mult mai mare de 7dB. Dar mie personal nu-mi place asta, mereu am optat pentru o intersectie impusa. Probabil ca acea compensare interna atenueaza frecventele mari si prin intarzierile provocate, faza va scadea implicand intersectia, dar pentru ca nu doresc sa las lucrurile pe seama compensarii interne, trebuie o mica atenuare in plus pe frecvente mari. La AE s-a facut cam tot ce se poate, atenuare de sub 0dB nu se poate obtine datorita configuratiei, deci ma orientez catre divizor. Si obtin:

post-1355-0-61310000-1374099999_thumb.gif

Cum se vede a fost impusa intersectia fazei cu abscisa prin acel condensator de 2,2n paralel pe 1k din divizor. Fara alte consecinte. Deci asta ar fi solutia finala pentru intersectia globalului la 1,5kHz pe panta de +20dB/dec a corectiei (loc recomandat). Dupa discutia celui de-al doilea caz, vom vedea si efectele modificarii rezonantei, alimentarii si esr-ului, prin comparatie.

 

Pentru al doilea caz, intersectia globalului la 8kHz pe panta initiala de -20 dB/dec facuta de esr, lucrurile sunt mult mai simple. Solutia este foarte raspandita in surse uzuale si ieftine. Cum se vede, corectia necesara (verde) este o panta de -20 pana la rezonanta, un palier si tot o panta de -20 de pe la dublul frecventei de intersectie. Nu mai stau sa desenez diagrame pas cu pas, tot ce exista aici a fost deja cuprins ca metoda dincolo. Calculez si lucrez direct pe multisim. Deci prima panta si palierul se obtine (ca si la primul caz) cu un Z1=R1+C1 si un Z2=R2, iar polul de la 16kHz se obtine cu un condensator C2 peste Z1. Schema ar fi:

post-1355-0-96249500-1374100007_thumb.gif

Se poate porni de la palier. Daca ne uitam la caracteristica initiala (rosu), adica cea care trebuie corectata, vedem ca la 8kHz doriti ca intersectie, atenuarea e de 43dB deci palierul trebuie sa fie la 43dB sau amplificarea de 141 de ori. Palierul va fi dat de (R1+R2)/R2 iar ca valori standardizate aleg R1=150k si R2=1k. Exista un zero la rezonanta, desi acel nu este obligatoriu sa fie acolo pentru ca nu intereseaza forma globalului pana la intersectie, dar presupunem ca e asa, deci din egalitatea Xc1 cu R1 la 310Hz, obtin C1=3,4n deci C1=3,3n. Exista un pol la 16 kHz dat de C2 care se face simtit la egalitatea Xc2 cu R1 la 16kHz, moment in care va prelua palierul format de R1/R2. Din egalitatea Xc2 cu R1 la 16kHz obtin C2=66p, deci C2=68p. Si transpun pe multisim:

post-1355-0-08430100-1374100017_thumb.gif

Si din nou panta cam abrupta, faza cam mica. Semnal prea intarziat la frecvente mari, deci reduc C2:

post-1355-0-41383500-1374100024_thumb.gif

As zice ok, dar iar nu exista intersectia fazei dupa cea a globalului. Deci de dragul frumusetii cocoasei:

post-1355-0-49958700-1374100030_thumb.gif

1n pe 1k la divizor. Si cam asta ar fi, intersectie la 8,5kHz cu faza de +47?. Cu mentiunea ca valoarea 33p este aproape de cea parazita si mai mult ca sigur ca acea compensare interna are efect asemanator, deci de cele mai multe ori nu apare, un simplu RC este cel mai adesea de gasit in surse ca si compensare.

 

Cam asta e compensarea. Mult chin pentru cateva componente, nu?

Matache, daca mai esti pe fir si n-ai fugit de plictiseala, acum iti poti imagina ce inseamna modificarea divizorului cu care citesti tensiunea, asta referitor la acea sursa. Mai in urma am simbolizat configuratii AE inversor si neinversor. Am pus pe schema locul unde se ataseaza de tensiunea de referinta. Ei bine, acea tensiune de referinta poate fi modificata fara a influenta deloc caracteristica. La mine pe multisim referinta a fost 0V spre exemplu.

 

Ramane de vazut influenta asupra caracteristicii datorita modificarii rezonantei, alimentarii si ESR-ului.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Matache, daca mai esti pe fir si n-ai fugit de plictiseala, acum iti poti imagina ce inseamna modificarea divizorului cu care citesti tensiunea, asta referitor la acea sursa. Mai in urma am simbolizat configuratii AE inversor si neinversor. Am pus pe schema locul unde se ataseaza de tensiunea de referinta. Ei bine, acea tensiune de referinta poate fi modificata fara a influenta deloc caracteristica. La mine pe multisim referinta a fost 0V spre exemplu.

 

Ramane de vazut influenta asupra caracteristicii datorita modificarii rezonantei, alimentarii si ESR-ului.

N-am fugit,dar am ramas cu mult in urma;sunt multe notiuni de care nu m-am lovit pana acum.Trebuie sa citesc,sa recitesc,sa re-recitesc,cu speranta ca voi intelege.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

M-ai intrebat daca am garantia ca e universal inteligibil. Sigur nu. Si la fel de sigur ca nici tu nu vei sti totul citind acum. Incearca intai sa intelegi doar fenomenul. Recitind si incercand concret de cateva ori, vei sti. Un program de simulare te ajuta mult prin confirmarea calculelor si rapiditate.

In ce priveste subiectul, eu te pot trece de prima bariera, a doua iti apartine. Prima se refera la intelegerea caracteristicii Bode, modul cum apare si forma ei, a cerintelor stabilitatii, a posibilitatii obtinerii cerintelor prin intermediul corectiei. A doua bariera este corectia efectiva, care presupune cunoasterea modului concret valoric a obtinerii polurilor, zerourilor si pantelor dupa dorinta, ca si efectele asupra fazei a componentelor. Aceasta a doua bariera trebuie sa o treci tu, nu te pot ajuta. E nevoie de exercitiu si de un oarece bagaj informational in privinta reactantei capacitive, efecte, amplificatoare operationale, etc. Eu pot doar sa incerc a-ti raspunde la intrebari, daca ai. In limita celor trei neuroni functionali ai mei. Nu-ti recomand pentru acum lecturarea unor lucrari de specialitate, au un limbaj specific, matematica superioara si sunt descurajante.

Oricum, capitolul corectiei nu se adreseaza chiar oricui, dar e foarte departe de imposibil. Si cred ca ai depasit prima bariera.

 

Ziceam de efecte. Primul ar fi modificarea rezonantei. Asta poate avea loc daca sursa e folosita pentru a alimenta ceva care are deja un condensator de filtraj. De exemplu un amplificator audio. Si voi presupune ca legaturile intre sursa si amplificator sunt scurte si solide, adica nu au inductante sau rezistente. Pe randul de sus se gaseste caracteristica pentru intersectia globalului la 1,5kHz cu panta de -40dB/dec a initialei (pe panta de +20 a corectiei), iar pe randul de jos se afla intersectia la 8,5kHz pe panta de -20 dB/dec data de esr (pe palierul corectiei). Se poate face comparatia cu ultimele caracteristici postate pentru cele doua cazuri. Noul condensator are 4700? si un ESR=10m?, deci low esr.

post-1355-0-08458200-1374280034_thumb.gif

Dupa cum era de asteptat, in ambele cazuri globalul a coborat (a scazut amplificarea initiala la frecvente peste rezonanta) modificand punctul de intersectie. Fazele sunt ok pentru ambele, dar panta e mai buna in primul caz. In ambele cazuri se poate reveni la initial prin cresterea amplificarii la corectie care va determina ridicarea caracteristicii globale inapoi la pozitia originala. Se poate avea in vedere asta atunci cand se cunoaste destinatia sursei. Se poate folosi si o izolare a caracteristicii cu inductante sau rezistente (intre cele doua conduri), in care caz numai un program de simulare da raspunsul corect.

Un alt efect perturbator este cel al modificarii tensiunii de alimentare. Cum ziceam, acea amplificare pe multisim de 12,4 reprezinta raportul intre variatia care se poate obtine la iesire cu 145V pe primar si variatia de 3V de la iesirea AE pentru raportul de transformare de 3,6 si umplerea de 0,9. Daca tensiunea creste la maximul de 175V, raportul de 3,6 face un maxim de 48,6 in secundar, iar umplerea de 0,9 face un maxim de 43,75Vcc la iesire care pentru 3V variatie inseamna o amplificare de 14,6 sau sa-i dam ceva in plus, 14,7.

post-1355-0-80772400-1374280041_thumb.gif

Evident ca pentru minima de 120V se obtine la iesire de 30V, adica o amplificare de 10.

post-1355-0-54036300-1374280049_thumb.gif

Dupa cum se vede, graficul se deplaseaza pe verticala, in sus pentru tensiune mare si in jos pentru tensiune mica, modificand frecventa de intersectie, dar pentru limitele alimentarii, ambele cazuri sunt ok atat cu panta cat si cu faza.

O alta modificare poate fi adusa de variatia esr a filtrajului, datorata dependentei termice. Si pentru dublarea esr:

post-1355-0-08847200-1374280057_thumb.gif

As zice ca al doilea caz e mai bun, chiar daca panta a crescut, faza a ramas in limite.

Iar pentru injumatatirea ESR:

post-1355-0-29045300-1374280066_thumb.gif

Al doilea caz este clar iesit din limite in timp ce primul sta ok.

Fiecare trebuie sa-si faca o idee daca se merita sau nu intersectia pe -40 (retea mai complexa) in functie de destinatia sursei, temperatura de functionare, etc.

Cu un program de simulare se pot vedea si combinatii de factori de perturbare: tensiune+temperatura, rezonanta + tensiune, etc.

 

Cu asta cred ca exista elementele necesare proiectarii oricarei surse simple: traf (+inductanta), snubbere, corectie. Restul sunt chichite. De discutat si alea.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock