bormasina defecta si flex

[em2007]

... proba se realiza cu o lama de bonfaier care apropiata de rotor pe partea opusa campului era sau nu era atrasa de el, verificau astfel daca a devenit printr-o spira in scurt, electromagnet de CA....

Asa procedam si noi la atelierul de bobinaj, doar ca miezul magnetic era in forma de U, cu coloanele tesite ca in desen:

 

 

Cele doua bobine sunt inseriate in faza si se alimenteaza direct de la retea.

Editat Noiembrie 3, 2012 de em2007

[ola_nicolas]

Asa procedam si noi la atelierul de bobinaj...

Multumesc pentru raspuns. Multumesc de asemenea pentru raspunsuri domnului @miron1947.

 

In 1988...1989 lucram la atelierul mecano energetic al unei intreprinderi industriale de medie dimensiune. Avea si un micro-atelier de bobinaj, dar nu era dotat cu asemenea dispozitive de control. De aceea pana la aceasta varsta nu am stiut efectiv, care este principiul pe care se bazeaza detectia spirelor in scurt-circuit, la rotoarele masinilor electrice. Stiam inca din anii '70...'80, din paginile revistei "Tehnium" despre aceste dispozitive. In numerele colectiei mele de "Tehnium", aveam si o schema simpla de "detector de spire in scurt". Era vorba despre un generator sinusoidal de tip Colpitts, sau Hartley. Autorul, explica insa, ca semnalul se aplica direct bobinei defecte a rotorului, care atunci cand are spire in scurt duce la amortizarea pana la disparitie a semnalului sinusoidal. Am construit inca de la aparitia acelui numar din "Tehnium" montajul, care a oscilat din prima. Aveam pe atunci o bormasina electrica produsa la Pitesti - defecta - care banuiam ca are spire in scurt la rotor. Va dati seama, ca am "inebunit" timp de mai multe zile, cautand bobina cu spire in scurt. Am continuat, de-a lungul anilor, sa caut alte scheme practice banuind ca probabil acel montaj, nu era suficient de "sensibil" avand in vedere scopul pentru care fusese conceput. Nu am reusit sa gasesc ceea ce doream. Acum inteleg si de ce. O bobina avand de exemplu 200 de spire si doua spire adiacente in scurt, adica 119 spire active, va avea o lnductanta destul de apropiata cu bobina neafectata de spire in scurt si deci cuplarea sa direct ca element activ intr-un oscilator Colpitts, sau Hartley nu va da rezultate diferite. De doi ani, fie pe ElForum, fie aici pe Tehnium Azi, am intrebat oridecate ori am avut ocazia sa o fac, despre aceste dispozitive. Nu am reusit insa sa gasesc solutia. Asa dupa cum am aratat mai sus, dispozitivul era descris in Cartea Bobinatorului de Masini Electrice (editia a II-a revizuita) scrisa de un colectiv de autori si publicata la Editura Tehnica in 1967, insa in lipsa oricarei figuri grafice de schema principiala, sau constructiva, nu am putut intelege pe ce principiu se baza. Abia acum m-am luminat, dupa descrierile facute de domnul @miron1947. Iata mai jos (in figura a din atasament) principiul de functionare al dispozitivului cu lamela elastica - care poate fi o panza de bonfaier.

 

Descrierea principiului dispozitivului cu lamela: Miezul magnetic de tip "E", este modificat prin scurtarea bratului central astfel incat sa existe un intrefier cat mai mare 3...5 mm. In Cartea Bobinatorului de Masini Electrice, nu se da nici-un indiciu despre aceasta scurtare a bratului central, in schimb se spune ca intre rotor si miezul electromagnetului, se lasa un intrefier de 5...7 mm. Este una dintre chestiunile care m-au indus in eroare. In plus eu am gandit, la fel ca si domnul @em2007, ca bratele laterale ale E-ului, trebuiesc tesite, astfel incat rotorul care este un corp rotund, sa poata ocupa in acelasi timp o pozitie simetrica si sa stea in echilibru, indiferent cum il va roti operatorul. Prin cercurile reprezentate cu linie-punct, au fost sugerate dimensiunile minim/maxima ale rotorului care poate fi aplicabil. Bobina electromagnetului, se alimenteaza cu o tensiune alternativa cu frecventa de 50 Hz, a retelei. Nu este obligatoriu, ca tensiunea la borne sa fie 220 V. Ea poate fi (de preferat) de 12...24 V, pentru motive de protectie a muncii. Odata bobina alimentata, prin ea va trece un curent, care va determina un camp magnetic de inductie B₁, care va parcurge si o parte din rotorul de test, dupa traiectoria punctata de culoare mov, notata cu B₁. Daca nu exista spire in scurt, atunci desi in bobinele rotorului se vor induce tensiuni electromotoare, nu va exista un curent electric, ele fiind circuite deschise. Daca in cel putin una dintre bobinele, care ocupa crestatura din dreptul lamelei, exista spire in scurt (in desen s-a reprezentat acest lucru prin inegrirea unui patratel al hasurii specifice bobinei, pentru bobina din dreapta) atunci prin acea/acele spira/spire va trece un curent determinat de rezistenta ohmica a conductorului si generat de tensiunea electromotoare indusa in acea/acele spira/spire. Acest curent produce la randul sau un camp magnetic de inductie B₂, care va atrage lamela. Pentru simplitate, in atasament s-a luat cazul cel mai simplu, al unui rotor cu doar doua crestaturi. Principiul ramane insa valabil, indiferent cati poli si cate crestaturi va avea rotorul.

 

In cazul inlocuirii dispozitivului cu electromagnet si lamela, cu unul electronic, exista cel putin doua metode principiale -pe care le vad eu:

 

1 - Tensiunea de la reteaua industriala/casnica este inlocuita (vezi figura b din atasament) de un semnal sinusoidal cu frecventa de 500 Hz. La mersul in gol al generatorului de frecventa electonic (atunci cand nu exista spire in scurt) o casca conectata la un electromagnet aproape identic cu primul, dar mai mic, nu va indica nici-un sunet avand in vedere faptul ca inductia B₂ a campului rezultat este zero. Daca insa va exista cel putin o sira in scurt, atunci inductia B₂ a campului rezultat este nenula si casca va indica un ton cu frecventa de 500 Hz.;

2 - Pentru economie de munca si materiale, casca se poate cupla la o bobina secundara aflata pe acelasi miez cu electromagnetul principal, cuprins in schema montajului Colpitts, sau Hartley al generatorului sinusoidal. Avand in vedere ca factorul de calitate al inductantei determina o amortizare graduala, sau chiar sistarea oscilatiilor, rezulta un sunet de o alta intensitate si chiar si frecventa in cazul existentei spirelor in scurt, fata de lipsa acestora. Probabil ca aceste variante se pot perfectiona prin complicarea montajului electronic, astfel incat sa creasca sensibilitatea si precizia de indicatie a dispozitivului. Totusi pentru considerente practice, cred ca cel mai sigur dispozitiv, este cel clasic cu electromagnet si lamela.

Editat Noiembrie 3, 2012 de ola_nicolas

[cristi_74]

Nu cred ca se mai merita sa repari o scula decat daca este foarte scumpa sau daca esti "legat" sentimental de ea.Eu am cumparat pentru construirea de cuptoare de teracota(praful este ca un cancer pt scule) un polizor(flex) mai ieftin si neavind grija lui au ajuns arcurile de la carbuni la rotor.Am pus carbuni noi dar de la chestia cu arcurile toaca o pereche de carbuni per teracota.Solutia a fost cumpararea altui flex.Daca s-ar fi defectat picamerul Bosh de 800 euro era alta chestie.

[ola_nicolas]

...Daca s-ar fi defectat picamerul Bosh de 800 euro era alta chestie.

Un motor de 2,2 kW monofazat nou, este 600 lei. Un hidrofor bun, incepand de la 600...700 lei. O masina de spalat automata, 2000 lei. Si cate si mai cate!!!... Cine scoate sutele din palarie, precum Iosefini, nu este interesat. Toti ceilalti da. Un rotor bobinat, depaseste arareori 100 de lei.

[filip01]

am o bormasina metabo de 600W careia i s-a dezlipit o lamela de pe colector si vreau sa o dreg. 

 

rog pe cineva care a prins "epoca de aur" sa imi spuna cum as putea lipi la loc lamela pe colector.
stiu ca imi trebuie si strunjire la final dar ma descurc cu asta, daca trec de lipire.
 

sau daca stiti pe cineva care ar putea s-o faca?

 

multumesc

[gsabac]

Este un topic pe forum si la postarea #9 se arata o posibila metoda de reparatie. 

http://www.tehnium-azi.ro/topic/2075-rebobinare-rotor-ferastrau-pendular/

 

@gsabac