Jump to content
alinuts

aparat de sudura

Recommended Posts

Am aruncat o privire, am vazut ca a postat flomar si ma uit sa vad ce mai zice omul dar dau de pe pagina anterioara sa ma pun la curent si...:

Se pot lega primarele ?n paralel, iar secundarele dimensionate pentru 1/2 din tensiunea ?n gol, se pot ?nseria. ?n acest mod se creeaz? cele mai bune condi?ii pentru ca cele doua transformatoare sa aib? parametrii de scurt-circuit c?t mai apropia?i. Nu este necesara fazarea tensiunilor secundare. Aceasta se realizeaz? automat, av?nd ?n vedere ca cele doua transformatoare au circuite magnetice separate. ..

Oameni buni, fiti foarte atenti si selectivi cu informatiile culese de pe net, acesta e un exemplu foarte concludent.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mul?umesc pentru ajutor. A? mai avea ni?te nel?muriri. Un conductor cu diametrul de de 2 mm pentru bobinele primare ar fi deajuns? Av?nd in vedere c? sunt doua transformatoare consumul de la re?ea va fi dublu in timpul sudurii?

Share this post


Link to post
Share on other sites

?i-am dat mai sus valori pentru densitatea de curent. Dac? iei ?n considera?ie caracteristica c?z?toare de tensiune din secundar ?i consideri ca vei utiliza electrozi de maximum ?3,25 mm, la un curent mediu de 130 A, tensiunea la bornele secundarului va sc?dea de la 45... 55 V, la aproximativ 25... 26 V. Asta ?nseamn? ca cele doua transformatoare vor livra ?mpreun? maximum 26x130=3380 VA. Pentru un randament de 95 %, ele vor trage din re?ea 3380/0,95=3558 VA. Deci unul dintre cele doua trafuri va furniza aproximativ 1780 VA. Curentul tras ?n plina sarcina de la re?ea, va fi deci de 1780/230=7,74 A, pentru fiecare dintre transformatoare. Dac? vrei sa dimensionezi c?t mai convenabil bobina primara ?i iei ca baza o densitate de curent de 4 A/mm2, atunci conductorul din primar va avea o sec?iune de SCu1=7,74/4=1,93 mm2. A?adar diametrul conductorului va fi de aproximativ dCu1=2?(SCu1/?)=1,57 mm. Se poate alege un conductor de ?1,5 mm (cu cre?terea densit??ii de curent putin peste 4 A/mm2) sau unul de 1,6 mm. Pentru secundar sec?iunea conductorului va fi de SCu2=130/4=32.5 mm2. Un conductor rotund, ar trebui sa aib? ?n acest caz dCu2=2?(SCu2/?)=6,43 mm. Conductorul rotund standardizat de diametru maxim este de ?5. A?adar, vei alege fie o banda de cupru cu sec?iunea de 32,5 mm2, fie un m?nunchi av?nd mai multi conductori rotunzi care ?nsumeaz? aceea?i arie a sec?iunii. Exista ?n comer? cabluri li?ate standardizate, care pot fi utilizate, fie ca atare ?nvelite ?n vinilin, cum ar fi de exemplu cablurile pentru ?mp?mantare cu ?nveli? bicolor. Masori diametrul unui fir rotund din m?nunchiul cablului, apoi ii calculezi aria sec?iunii cu rela?ia Sfir=0,25?d2. Apoi ?nmul?e?ti aceasta arie cu num?rul firelor con?inute de cablul ?n cauza, care trebuie sa ?nsumeze  o sec?iune de aproximativ 32,5 mm2. Dac? sec?iunea este semnificativ mai mica, sau mai mare, atunci cablul trebuie eliberat din ?nveli?ul de vinilin ?i trebuie completat cu fire, sau eventual se vor scoate un anumit num?r de fire. Dup? aceasta opera?ie, se va izola din nou. Cea mai buna izola?ie se poate face cu banda de teflon adeziva rezistenta la temperatura, dar se poate utiliza ?i banda izolatoare uzuala adeziva. Exista (mai putin probabil) ?i posibilitatea de ?ntrunire a sec?iunii necesare de c?tre un anumit cablu li?at. In acest caz trebuie f?cut un calcul, dac? o bobina realizata cu cablul izolat ?n mantaua originala din vinilin ?ncape ?n spa?iul disponibil din fereastra E-ului. In caz contrar, cablul se va des-izola ?i se va re-izola cu banda adeziva, astfel ?nc?t sa ocupe un spa?iu mai mic ?n fereastra.

 

?mi cer scuze pentru eroarea de la mesajul #60. Datorita faptului ca secundarele celor doua transformatoare reprezinta ?n sine generatoare, ?nserierea lor se va face cu precau?iuni de fazare, asa dup? cum a explicat la mesajul 50 domnul em2007.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mul?umesc dl ola_nicolas, mi-a?i dat ni?te informa?ii foarte pretioase. Mi-a?i scris ca secundarul s?-l pun l?ng? primar pe coloana E ului, eu va ?ntreb nu a? putea sa pun secundarul peste primar ca sa nu mai fac alte carcase? Sensul de bobinare trebuie s? fie acela?i primarul cu secundarul?

Share this post


Link to post
Share on other sites

... eu va ?ntreb nu a? putea sa pun secundarul peste primar ca sa nu mai fac alte carcase? Sensul de bobinare trebuie s? fie acela?i primarul cu secundarul?

Atunci c?nd se bobineaz? secundarul peste primar pe aceea?i carcasa, factorul de cuplaj este foarte str?ns ?i nu se poate asigura caracteristica c?z?toare. La dispunerea una l?ng? alta a bobinelor, acest factor scade. El scade cu at?t mai mult cu c?t intre bobine exista ?i un intersti?iu mai mic sau mai mare. Acest lucru este esen?ial la transformatoarele de sudare. Altminteri nu poate fi asigurata acea caracteristica c?z?toare necesara func?ionarii ?n vecin?tatea punctului de scurt-circuit. O solu?ie ideala pentru asigurarea acestui intersti?iu, ar fi cea sugerata de flomar, prin recuperarea tolelor de la ambele transformatoare ?i utilizarea doar a tolelor de tip E, puse cap la cap. In acest mod se realizeaz? o fereastra de doua ori mai lunga ?i deci mai ?nc?p?toare, unde se pot asigura intersti?ii de 5... 10 mm intre bobina primara ?i cea secundara. Inconvenientul consta ?n dublarea puterii trafului pentru aceea?i sec?iune (40 cm2). Dublandu-se puterea (3560 VA ?n loc de 1780 VA) conductorul primarului va creste ?n diametru, iar curentul tras din re?ea de acesta va fi dublu (15,5 A ?n loc de 7,75 A) In Acest fel regimul termic al transformatorului unic, va fi mult mai dur dec?t cel al fiec?rui transformator component luat ?n parte. Exista de buna-seama ?i avantaje - ?n special cel al unei construc?ii compacte, mult mai mici ?n dimensiuni. Alegerea este a celui care construie?te.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu pot adopta metoda sugerat? de flomar cu doua E uri puse cap in cap. M-am exprimat eu gresit, traful arata ca si cum ar fi E+I dar defapt e format din 6 pachete de tole in forma de U cu inbinarea la mijloc, strnse ?ntr-o carcasa metalica, a?a ca r?m?ne varianta cu 2 trafuri.Mai am o nel?murire cu prizele din primar, de exemplu in primar o sa am 1,25 spire pe volt ?nmul?it cu 230=287,5 spire, intrebarea este prizele le scot p?n? in 287spire sau de la 287 bobinez in continuare pentru prize

Share this post


Link to post
Share on other sites

De la spira 287, c?tre spira 1, ?n jurul a 2 % din total spire. Exemplu - prize la spirele 281, 275, 269,... etc. De regula se prev?d prize pana la 10 % din total spire. Cobor?nd mai jos cu num?rul de spire, creste prea mult induc?ia ?n miez.

 

@flomar: ?n?eleg de ce consumul este mai mare pentru 2 trafuri. Pentru un randament de 95 % la fiecare dintre ele, randamentul total va fi de 90,25 %. Nu ?n?eleg ?ns? de ce condi?iile de r?cire sunt superioare? 1 - Ambele bobinaje vor fi mult mai voluminoase, de?i se m?re?te spa?iul din fereastra. 2 - suprafa?a de schimb de c?ldur? cu mediul se mic?oreaz? prin lipsa I-urilor. A?adar, care este fenomenul care face schimbul de c?ldura superior?!

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ar fi bine sa pozati tolele, deoarece am impresia ca sunt tole cu particule orientate, pentru care din calcul rezulta

  un numar  mult mai mic de spire. Calculul nu este cu 50/sectiune.

 

La intrebarea pusa de Dvs. @Petrica, am sa expun citeva pareri personale si idei constructive;

- Tensiunea medie de alimentare este 225V la care trebuie sa obtineti in secundar 50V;

- Prin scaderea numarului de spire in primar, tensiunea poate creste la 55V iar prin adaugare de spire poate scadea la 40V

- Prizele in primar le puteti face pentru un rezultat al tensiunilor secundare la 40V, 45V, 50V si 55V si corespondenta ar fi urmatoarea:

     Tensiunea de calcul in primar ..............| 270V    | 245V      | 225V    | 205V |

     Tensiunea din secundar.........................| 40V      | 45V        | 50V      | 55V   |

Poate sunt colegi care vor recomanda alte valori ale tensiunilor, mai multe sau mai putine prize.

- Un singur pachet de tole poate asigura o putere de 4 ori mai mica decit toate miezurile puse la un singur transformator,

   deci cu 2 transformatoare veti obtine o putere la limita de jos a puterii necesare pentru sudura cu electrozi de 2,5mm

   si se vor supraincalzi.

- Cu 2 pachete si un singur transformator construit, puterea poate creste spre 4000W si se poate asigura o sudura

  si cu electrozi de 3,2mm.

 Cred ca transformatorul va aparea ca in poza:

   post-24607-0-18990400-1490516146_thumb.jpg

Deci cite 3 miezuri pe o parte.

 

@gsabac

Edited by gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites

@flomar: ... Tot teoretic - ?nlocuirea a doua primare/secundare cu unul singur, are drept consecin?e cre?terea volumului/masei bobinei respective ?i mic?orarea suprafe?ei ei prin care se realizeaz? schimbul de c?ldura cu mediul. Vorbind despre miezuri, dac? presupunem (teoretic) un miez E+I de format normal av?nd dimensiunea bratului central 2a, formatul lui va fi l=5a si L=6a. Rezulta un perimetru pentru fiecare dintre miezurile ini?iale p=2(l+L)=22a, adic? un perimetru total pentru ambele miezuri, de 44a. Formatul E-ului luat separat, este l'=4a si L=6a. Puse cap la cap cele doua E-uri, vor avea deci un perimetru p'=2(l'+L)=20a. A?adar suprafa?a laterala perimetrica este ?n cazul miezului E+E  de 20/44=0,45 ori mai mare (adic? mai mica) dec?t a miezurilor ini?iale, consider?nd aceea?i grosime a pachetului de tole. Suprafa?a frontala a tolelor, va fi ?i ea mai mica, deoarece din cele doua arii frontale ale miezurilor separate expuse schimbului de c?ldur? cu mediul, se mai scad ?n cazul unui singur miez E+E aria frontala a celor doua I-uri, care se ?ndep?rteaz?. Aria perimetrica a ferestrei, nu se pune ?n calculul schimbului de c?ldur? f?r? ventila?ie, sau se pune cu ni?te coeficien?i de schimb caloric mult ?nr?ut??i?i, ea fiind acoperita de carcase ?i bobine care genereaz? c?ldur?. Va participa a?adar la r?cire doar ?n cazul ventil?rii mecanice - adic? schimb de c?ldur? convectiv cu mediul. Chiar dac? o vom lua ?n calcul, aceasta arie va fi identica cu cea de la miezurile separate ?i nu vom avea diferen?e de aport ?n transferul caloric. La fel nu conteaz? ?n calculul schimbului de c?ldur?, aria frontala a bratului central al E-urilor, acoperit de carcase ?i bobine. Rezultatul este ca ?n lipsa ventila?iei mecanice, schimbul de c?ldur? cu mediul se ?nr?ut??e?te ?i nu se ?mbun?t??e?te, ?n cazul ?nlocuirii celor doua transformatoare cu unul singur. Considerente asem?n?toare se pot avea ?n vedere ?i ?n cazul concret al miezurilor despre care vorbe?te Petrica68. Pe de alta parte, nu ai ?inut cont ca aportul caloric al trafurilor separate, este mult mai mic, av?nd ?n vedere ca fiecare dintre ele asigura doar o jum?tate din puterea necesara. A?adar o eventuala cre?tere a densit??ii de curent pentru sub-dimensionare, se poate face ?n cazul a doua transformatoare ?i nu ?n cazul unuia singur. In ceea ce prive?te bilan?ul puterilor, el trebuie f?cut pentru cazul cel mai nefavorabil. Spre exemplu, ?n cazul sudurii cu electrozi speciali (pentru fonta, sau inox, sau bazici, sau electrozi alia?i) curentul dep??e?te 120 A la electrodul de 3,25 mm. Etc, etc...

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

... pentru un electrod de 3,25mm curentul pentru o sudura de calitate este de 115-120A ...

post-7713-0-93882800-1490532810_thumb.jpg

Eu am utilizat ?n calcule mai multe surse tehnice. Cea mai importanta este Agenda Sudorului de Vasile Berinde - Editura Tehnica Bucuresti 1984 din care sunt extrase ?i tabelele din atasamentul 1. Alte surse ?n format pdf, se pot ob?ine din lista: https://www.google.ro/search?q=18286580-Welding-Guide&rlz=1C1AOHY_roRO728RO728&oq=18286580-Welding-Guide&aqs=chrome..69i57.1260j0j8&sourceid=chrome&ie=UTF-8#q=18286580-Welding-Guide+pdf&*

 

@gsabac: Apropos de recomand?rile dv. de la #73. Eu personal nu am ?nt?lnit tensiuni (m?surate) ?n gol mai mici de 45 V. In lucrarea bibliografica citata mai sus, este dat tabelul din ata?amentul 2. Pe prima coloana - dimensiunile standard de electrozi, iar pe coloana a 2-a tensiunile ?n gol recomandate de autor. Tot ?n Agenda Sudorului, se poate g?si o rela?ie empirica recomandata de autor, din care se poate ob?ine, fie valoarea tensiunii ?n gol U20, cunosc?nd curentul de scurt-circuit I2sc ?n secundar, fie curentul de scurtcircuit ?n secundar, cunosc?nd tensiunea de mers ?n gol. Spre exemplu, pentru un calcul de transformator de sudura dimensionat pentru electrod de 3,25 mm, am ob?inut parametri din ata?amentul 3, cu o tensiune necesara de mers in gol de 67,5 V la un curent de scurt-circuit de 149 A. Curentul de dimensionare pentru secundar fiind de 122,5 A. Astfel Puterea extrasa de la re?ea este de 3164 VA, iar curentul ?n primar ?n sarcina de 13,755 A. Tensiunea la bornele secundarului ?n sarcina, este de 25,216 V, conform caracteristicii externe rezultate ?n urma algoritmului utilizat. Am utilizat ca tole, I-uri ?ntre?esute, av?nd formatul b0xc0xe0=148x55x102. In figura 3D din ata?ament, rela?iile intre dimensiuni sunt date pentru cazul tolelor standardizate U+I. Sec?iunea efectiva a miezului, formata din 188 de seturi de tole, este de 36,201 cm2. Am prevazut ?n primar pentru reglaj 5 prize intermediare din 6 in 6 spire. Densitatea de curent teoretica medie calculata, este de 2,69 A/mm2. Bobinajul primar are 346 spire din conductor cu diametrul de 2,65 mm conform calculului, dar efectiv am utilizat un conductor de 2,2 mm, pe care l-am avut disponibil, adic? o densitate efectiva de curent de aproximativ 3,62 A/mm2. Pentru secundar, am calculat conform densit??ii teoretice un necesar de 100 de fire cu diametrul de 0,75 mm. In realitate, am realizat un cablu multi-filar din 14 conductori din cupru emailat cu diametrul de 1,6 mm, totaliz?nd o suprafa?? a sec?iunii de 28,149 mm2. A?adar o densitate de curent reala de aproximativ 4,35 A/mm2. Cablul a fost izolat suplimentar prin matisare str?ns? cu banda din bumbac. Din loc ?n loc pentru a nu se des-izola la bobinare, am f?cut scurte matis?ri cu banda izolatoare adeziva. A?adar am subdimensionat construc?ia cu conductor de sec?iune mai mica at?t in primar, c?t ?i ?n secundar. Nu am dep??it nici ?ntr-un caz nici ?n altul o densitate de 4,5 A/mm2. Randamentul pre-estimat a fost de 97,6 % (luat din tabele consacrate) iar ?n urma recalcul?rii, a rezultat un randament de aproximativ 91,8 %. Ac?iunea am realizat-o pentru repunerea ?n parametri, a unui transformator de sudura construit de mine cu mai bine de 25 de ani ?n urma. La vremea respectiva (2006) am f?cut ?i c?teva fotografii din timpul lucr?rilor de bobinaj. Apoi am tot am?nat sa public rezultatele ?ntr-un topic, sau ?ntr-un articol pe internet, iar fotografiile le-am pierdut. Am f?cut ?i liste de m?sur?tori, pe care de asemeni le-am pierdut. Oricum, opera?ia cea mai delicata a fost sa reglez intersti?iul dintre bobinele primare ?i secundare - c?te una identic bobinata pe fiecare coloana ?i ?nseriate, dup? ce am determinat sensurile de ?nf??urare cu regula m?inii drepte ?nv??ate ?n anii de ?coal?. Nu am putut ob?ine dec?t o tensiune la borne ?n sarcina de aproximativ 26 V, fata de cea prognozata. To?i ceilal?i parametri s-au situat ?n jurul valorilor calculate, ?n limite rezonabile. Pentru a fixa ace?ti parametri, am fixat bobinele primare ?i secundare pe pozi?ia ob?inut? prin reglaj cu pene ?nclinate din lemn de brad bine ?lefuite ?i unse cu un ulei mineral pentru mecanisme fine. In acest scop am f?cut bobinele pe carcase f?r? flan?e, confec?ionate din prespan gros de 2 mm. Intre primare ?i secundare, ?n zona intersti?iilor, am introdus de asemenea distan?iere din acela?i lemn de brad trase la rindea pentru ?ncadrarea ?n grosime. Am inten?ionat sa fixez ?n mod suplimentar bobinele pe pozi?ie, prin juguri din lemn str?nse cu ?uruburi din inox nemagnetic, dar am am?nat din nou. Oricum, am ?n vedere ?n viitor aceasta lucrare. Din calcul a rezultat o greutate de 40,72 kg, dintre care mai mult de jum?tate (20,7 kg) reprezinta masa cuprului. In realitate masa totala este ceva mai mare (?n jur de 45 kg) av?nd ?n vedere masivitatea cablului cu care am bobinat secundarul. La rebobinarea unui transformator de sudura de provenien?a industriala detaliata aici, am putut masura tensiuni in gol intre 47 si 50,4 V, conform datelor furnizate in acel topic.

post-7713-0-75907400-1490542485_thumb.jpgpost-7713-0-24183200-1490542511_thumb.jpg

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest frediw

O solu?ie ideala pentru asigurarea acestui intersti?iu, ar fi cea sugerata de flomar, prin recuperarea tolelor de la ambele transformatoare ?i utilizarea doar a tolelor de tip E, puse cap la cap. In acest mod se realizeaz? o fereastra de doua ori mai lunga ?i deci mai ?nc?p?toare, unde se pot asigura intersti?ii de 5... 10 mm intre bobina primara ?i cea secundara. Inconvenientul consta ?n dublarea puterii trafului pentru aceea?i sec?iune (40 cm2). 

  

Va salut,haideti ca m-ati indus intr-o ceata totala,eu stiam (de la meseriasi mai vechi,momentan pensionari)ca puterea unui transformator e data de sectiunea miezului de tole si grosimea conductorului.Sa presupunem ca am doua trafuri cu tole E si I cu sectiunea de 40 cm patrati daca le pun cap in cap tolele E voi obtine o fereastra mai mare cu aceleasi nr de spire/volt deci conductor mai gros(teoretic dublu ),dar miezul ramane tot 40 cm patrati.Daca pun aceste tole unul langa altul (pe o singura carcasa) obtin 80 cm patrati deci o putere dubla.La aceasta sectiune am nevoie de jumatate de nr de spire/volt ca in primul caz la aceeasi grosime a conductorului.Deci nu sunt deloc lamurit despre acest aspect.Cu stima frediw   :hi:
Edited by frediw

Share this post


Link to post
Share on other sites

Desigur aveti cunostinte tehnice numai din auzite si cartile de popularizare a stiintei si tehnicii.

Ati afirmat ca: "Daca pun aceste tole unul langa altul (pe o singura carcasa) obtin 80 cm patrati deci o putere dubla",

nu este asa, se poate obtine o putere de 4 ori mai mare, puterea creste cu patratul sectiunii, ca idee, pentru tolele E-I si nu numai.

In legatura cu puterea unui transformator sunt foarte multe variante practice si teoretice si unele dintre ele sunt tratate

 in topicul creat de @flomar : http://www.tehnium-azi.ro/topic/5582-transformator-1000w-pe-8cmp-sectiune-miez/

 

Succes la studiu !

 

@gsabac

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest frediw

Multumesc de precizarile facute,da intradevar (nu dublam,ma gandeam la altceva) avem de 4 ori mai mare.Dar nu asta e ideia,am doua pachete de tole de 40cm patrati,daca le pun cap in cap fereastra creste dar ramane 40cm patrati,daca le pun unul langa altul am 80cm patrati.Intrebarea e daca au aceleasi puteri  in ambele cazuri de realizare.

 

In legatura cu afirmatia dumneavoastra dl.gsabac nu subestimati cunostintele mele,am invatat de la meseriasi,aplicand formulele lor nu am avut niciodata probleme,

 

Eu ca fapt divers intreb care din cele doua cazuri are o putere mai mare,va multumesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest frediw

Va multumesc,eu nu m-am referit la intentia construirii unui aparat de sudura cu tole E si I dar in acest topic a fost abordata aceasta ipoteza si de aceea am pus intrebarea aici.Personal aceste tipuri de tole folosesc pt amplificatoare si chiar si robot de pornire.Pt aparate de sudura folosesc doar tole I si am avut si cu U.Toata stima  :hi:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.