Schema temporizator

[iozsi39]

Buna seara.Daca se poate as dori o schema cu releu care sa functioneze in felul urmator:releul sa fie actionat circa 10 min.,apoi circa 20 min.sa nu mai fie actionat.Daca se poate timpii sa se poata regla cateva minute.Multumesc.

[ola_nicolas]

Incercand sa-mi imaginez la ce ti-ar putea folosi, mi-am amintit ca acum multi ani in urma, dupa ce am instalat pentru prima oara o pompa permanenta pentru scos apa dintr-un put de adancime, neavand experienta, am pozitionat sorbul pompei cam la o adancime de 7 m de oglinda apei. Intrucat debitul putului (revenirea apei din straturile panzelor freatice) era mai mic decat cel al pompei, la un moment dat dupa vre-o 15 minute de udat gradina de zarzavat, pompa se dezamorsa prin iesirea sorbului din apa. Ne stiind atunci ce solutie sa adopt, m-am gandit si eu la un asemenea dispozitiv electronic. Problema asa dupa cum ai pus-o, o poti rezolva cu un astabil realizat cu integratul 555. Exista nenumarate scheme in acest sens. Imi aduc aminte ca ajunsesem la vremea despre care vorbeam mai sus la fronturi stabile ale impulsurilor de iesire de aproape 30 minute. Totul este sa experimentezi. La acest linck, gasesti un astabil cu un 555 si un CD4040, care ajunge cu timpii la intervale de ordinul orelor - asa sustine cel care posteaza schema si care da si indicatii de realizare. Punand in locul rezistentelor R₂ si R₃ doua potentiometre, vei putea regla si fimpii "on" si "off" ai impulsurilor. Cu R₃ se regleaza timpul "off", in timp ce durara cumulata "on"+"off" se poate regla ulterior din R₂.

 

In alta ordine de idei, daca problema este identica cu cea pe care am expus-o, ea are o cu totul alta rezolvare, mult mai practica si fara aportul electronicii.

 

Altminteri, Toate Bune

[ola_nicolas]

Se pare ca pe simulator, schema linck-ata mai sus nu da rezultate. Daca inlaturi diodele D₁...D₁₀ si D₁₂ din schema, iar in locul lor montezi spre exemplu intre terminalul Q₅ si baza BD-ului o rezistenta de 100 Ω, atunci el functioneaza. Datorita faptului ca circuitul CD4040, face doar o contorizare a impulsurilor, la iesire vei avea perioade de timp egale ale impulsurilor "on" si "off", de aceea iti propun schema din atasament, care raspunde pozitiv la simulare si pe care am probat-o, dupa cum spuneam acum multi ani in urma, cu rezultate bune. Deoarece pentru timpi mari de ordinul zecilor de minute, simulatorul are probleme de afisare a semnalului, am efectuat un artificiu, utilizand un condensator C₁ de 100 nF, in locul celui, care trebuie montat in schema si care are valoarea de 1000 μF Se pote citi in caseta incercuita a osciloscopului virtual din stanga, perioada totala a impulsului de 208,1 ms, iar timpul zonei "on" al semnalului este de 68,9 ms (osciloscopul virtual din dreapta). Tinand cont de relatiile care dau timpul total al impulsului T=0,69(R₁+2R₂)C₁ si respectiv timpul portiunii "on" T_on=0,69R₂C₁, rezulta ca pentru valoarea de 1000 μF a condensatorului C₁, vom inmulti timpii obtinuti cu raportul 1000μF/100nF=10000 si vom obtine T=2801s (aproximativ 35 minute) iar T_on=689s (aproximativ 11.5 minute) adica foarte aproape de ceea ce doresti. Asa dupa cum spuneam si mai sus Rezistentele R₁ si R₂ le poti inlocui cu Semireglabili, sau chiar potentiometre si vei putea experimenta valorile convenabile ale timpilor. Releul EDR201A05, care in schema a fost pus doar demonstrativ, il vei inlocui cu releul pe care il ai. Componenta XSC1 este osciloscopul virtual si se va elimina din schema.

Editat Decembrie 9, 2010 de ola_nicolas

[em2007]

...La acest linck, gasesti un astabil cu un 555 si un CD4040, care ajunge cu timpii la intervale de ordinul orelor - asa sustine cel care posteaza schema si care da si indicatii de realizare. Punand in locul rezistentelor R₂ si R₃ doua potentiometre, vei putea regla si fimpii "on" si "off" ai impulsurilor. Cu R₃ se regleaza timpul "off", in timp ce durara cumulata "on"+"off" se poate regla ulterior din R₂...

Schema din link nu functioneaza asa, timpii "on" si "off" sunt dati de iesirile la care se leaga diodele. La 555 n-are importanta raportul dintre R2 si R3 din care se stabileste, intr-adevar, factorul de umplere, dar asta n-are importanta pt raportul duratelor on-off de la iesirea timerului. In loc de 555 se poate pune orice generator de impulsuri, cu orice factorul de umplere. Ceea ce conteaza e doar frecventa generatorului.

[iozsi39]

Multumesc pentru timpul acordat.Am sa realizez montajul sa vad cum functioneaza.Daca sunt si altii cu alte scheme si pareri nu ma supar.

[em2007]

...Am sa realizez montajul sa vad cum functioneaza....

Care din ele?

 

La montajul din link, raportul duratelor este de 68minute/4secunde, pentru ca fost gandit pentru resetarea unui echipament la intervale mari (zeci de minute) cu impuls mai scurt (4secunde), dar se poate modifica si pt alte rapoarte. Potentiometrul de la oscilatorul cu 555 regleaza durata totala a ciclului.

[ola_nicolas]

...la montajul din link, raportul duratelor este de 68minute/4secunde...

Probabil l-ati testat, insa pe simulator nu vrea sa functioneze.

[ola_nicolas]

Schema din link nu functioneaza asa, timpii "on" si "off" sunt dati de iesirile la care se leaga diodele...

Prin dioda corespondenta, fiecare iesire apare la baza BD-ului, fara s-o "vada" pe oricare alta... Este posibil ca datorita problemelor de afisare a rezultatelor, la timpi de tranzitie lungi, simulatorul sa nu fie eficient in acest caz. Eu ca sa pot verifica functionarea la montajul pe care l-am propus, a trebuit sa fac un artificiu, asa dupa cum ati vazut.

 

...La 555 n-are importanta raportul dintre R2 si R3 din care se stabileste, intr-adevar, factorul de umplere...

La montajul propus de mine, are importanta, pentru ca de fapt asta este dorinta userului prin tema pe care a prezentat-o. In cazul in care, insa renuntam la diode si conectam baza BD-ului la unul dintre pinii de iesire - in functie de exponentul n al expresiei 2ⁿ, pe care dorim sa-l folosim ca secventa de numarare, vom avea un impuls dreptunghiular cu factor de umplere 50%. Asta am vrut sa spun, pentru ca asta a fost si cazul pe care am putut sa-l verific pe simulator folosind acel artificiu. In concluzie, neputand sa spun nimic despre montajul linck-at, am preferat sa propun unul pe care l-am experimentat.

 

Altminteri, Toate Bune!

[roadrunner]

Varianta mea:

un microcontroller de 90 de eurocenti(un ATiny) plus un stabilizator de 3.3V (sau 5V) , si vro 20 de linii de cod.

pentru actionare un tranzitor si un releu, sau un optotriac daca sarcina e AC.

 

Ola_nicholas,

am vazut ca faci in mod repetat o greseala cu "linck", nu e nici un "c" acolo, corect e "link", te rog s-o consideri o critica constructiva. (la fel cu "linck-at", mai corect ar fi "de la link-ul ...")

S-auzim numai de bine.

RR

[politehnica]

roadrunner, mi-ai luat vorba! Votez si eu o aplicatie cu microcontroler. Poate in seara asta am sa scriu un program tot pe un attiny 13, ca sunt cele mai ieftine in Romania acum!

 

toate bune :smartass:

[ola_nicolas]

...Ola_nicholas,

am vazut ca faci in mod repetat o greseala cu "linck", nu e nici un "c" acolo, corect e "link", te rog s-o consideri o critica constructiva. (la fel cu "linck-at", mai corect ar fi "de la link-ul ...

Cu c-ul ai dreptate, nu exista acea litera acolo. Am sa corectez cutuma. In ceea ce priveste link-at, in opinia mea, daca de la legatura deriva verbul a lega, atunci de la link, trebuie sa derive verbul a link-a cu participiul trecut link-at. Nu cred ca este o eroare mai mare, decat aceea pe care toti am inceput s-o facem in ultimul timp, de a suplini cuvinte romanesti absolut uzuale, cu termeni englezesti. Acea cratima care adapteaza terminatiile, este pusa pentru ca in dictionare nu se gaseste ca termen in limba romana si deci se adapteaza un cuvant dintr-o alta limba. In mod asemanator, folosesc click-ait, sau a click-ai (sper ca acum este bine cu ck) pentru ca intr-adevar in acest caz, in limba romana lipseste un termen adecvat, inglobat intr-un singur cuvant. La fel lipseste un singur cuvant spre a desemna pronuntia litera cu litera, asa cum englezii il au pe spell. Odata foloseam derivatul latinesc ad literam, dar pe parcurs el a capatat un alt sens, mai apropiat de "identic". Mai ai multe critici?

Editat Decembrie 10, 2010 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

Varianta mea:

un microcontroller de 90 de eurocenti(un ATiny) plus un stabilizator de 3.3V (sau 5V) , si vro 20 de linii de cod.

pentru actionare un tranzitor si un releu, sau un optotriac daca sarcina e AC...

Pai ce faci, nu mai pui schema? Doar ne "ameninti" cu ea?

[roadrunner]

adica 2 dreptunghiuri cu 3 fire, e nevoie de o schema?

RR

[ola_nicolas]

Da! Si "liniile" de cod asijderea.

[roadrunner]

o schita de schema, nu am timp sa scriu software din pacate.

(sunt prins cu ale mele)

RR

SCHEMATIC1 _ temporizator.pdf

Editat Decembrie 10, 2010 de roadrunner