Sari la conținut

Postări Recomandate

Salut . necesitatea ma impinge sa incerc sa construiec un transformator cu ce am prin casa .

Este vorba de un trasformator de 2x40V la 8 amperi Problema este ca nu stiu cum sa calculez sectiunea pactelului de tole , tolele pe care le am eu sunt in forma de L iar puse inpreuna ar rezulta un machet in forma de dreptunghi , iar pe "bratele" lungi ale pachetului fiind montate bobinele .

Daca calculez sectiunea unui singur brat rezulta 18.75 cm in cazul asta as avea un primar de 320 [patru prire volt ori tensiunea din sceundar ] cu co grosime de 1 mm si la fel pentru secundar la cu o grosime intre 1.75 si 2 mm .

Este ok sa bobinez primarul si secundarul pe cate un brat ?

*Metoda de calcul pentru sectiune pe care am folosit-o este lungimea bratului ori grosimea pachetului .

Editat de Vlad20
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Salut, ti-am desenat mai jos o sectiune prin transformator 2U. Din cate am citit si eu, la astea cu tole 2U sau U+I nu se aplica fix aceleasi smecherii ca la cele toroidale. Sa nu ma intrebi de ce?! Deci, sectiunea activa este S=AxB. Spui ca vrei 2x40V la 8 amperi, adica 80x8=640VA. Atunci tu trebuie sa ai S = radicalP >>>>>>>>> S=25cmp. Acum tu stii cat de late ai tolele alea L, adica stii cat este cota A, mai trebuie sa afli cat trebuie sa fie B >> B=S/A.

post-3561-071610100 1291112064_thumb.png

Numarul de spire pe volt este 50/S, adica aprox. 2 sp./volt.

Primarul il bobinezi cu conductor cu diam. de 1mm. iar secundarele cu formula d=0,9*radical_I.

 

stima

dan

Editat de dan_e
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Atunci nu am masurat corect , daca inmultesc latimea tolei cu grosimea pachetului am o sectiune de 6.25 cm2 .

Esti sigur ca nu se se poate face o suma a sectiunilor ? nu de alta dar conform tabelelor pe care le am la o sectiune de 6 cm as avea o putere de 55W , iar traful era cotat la 250/w

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Intre elementele geometrice care determina dimensiunile unui miez de transformator si parametrii lui electro-magnetici, exista relatia: QcQ0=P2/(1,11BJkukctsf), unde:

Qc este aria sectiunii transversale a miezului magnetic in [cm2];

Q0 - aria sectiunii ferestrei in [cm2];

P2 - puterea in secundar in [W];

B - amplitudinea inductiei in miez in [T];

J - Densitatea de curent in [A/mm2];

ku - factorul de umplere al ferestrei cu bobinaj (adimensional);

kct - coeficientul de asezare al tolelor in miez (adimensional);

s - numarul fazelor (adimensional);

f - frecventa in [Hz].

Factorul de asezare kct al tolelor, in poti neglija in prima faza, el fiind foarte apropiat de unitate. Factorul de umplere, il gasesti prin literatura de specialitate. Spre exemplu in lucrarea lui Emil Pietrareanu, Agenda Electricianului, ed. a IV-a, publicata la Ed.Tehnica, Bucuresti 1986. Daca nu ai volumul, atunci descarc-o de aici (a 7-a carte). La pagina 255, gasesti tabelar niste valori ale lui ku functie de puterea constructiva a trafului. Prin interpolare liniara, afli valoarea care te intereseaza. Puterea constructiva este puterea in primar tinand cont si de randament, pentru care vei alege o valoare din aceeasi lucrare recomandata mai sus. Aria ferestrei o stii. Alegi o inductie in miez de 1...1,1 T, daca traful este destinat unui redresor, sau de 1,2...1,3 T in alt caz. Pentru o supraincarcare termica de maximum 35 Celsius (aproximativ 50 Celsius temperatura de functionare in regim continuu) se ia J=2,5 A/mm2. Frecventa este, evident de 50 Hz, iar pentru s, se ia valoarea 1, daca bobinam atat primarul cat si secundarul pe o singura carcasa (pe un brat al miezului) Daca repartizam in mod egal atat primarul, cat si secundarul pe doua carcase amplasate pe ambele laturi, atunci luam pentru s valoarea 2. Iti va rezulta valoarea lui Qc, ca a 4-a proportionala. Daca grosimea b in [cm] a pachetului de tole calculat cunoscand Qc, conform procedurii de mai sus satisface relatia a=<b=<2a, unde a in [cm] este valoarea dimensiunii laturii miezului (tolei) atunci tola ta este aplicabila intr-o proportie insemnata realizarii unui transformator de puterea scontata. In caz contrar, va trebui sa alegi alta dimensiune de tola, ea nefiind - intr-o mare proportie - aplicabila. Aceasta inaplicabilitate, se traduce de obicei prin faptul ca bobinajul nu va incape in fereastra. Chiar si in cazul satisfacerii dublei inegalitati anterioare, ar fi recomandabil ca inainte de bobinare sa se faca o verificare la incadrarea in fereastra a bobinajului. Acesta este insa, alt subiect

 

Altminteri, Toate Bune!

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

ola_nicolas, ai spus cateva chestiuni interesante, dar ai atins foarte sublim problema. Relatiile lui dan de mai sus, sunt si ele foarte bune, dar sunt valabile daca realizezi pe o bobina primarul si pe celalalta bobina secundarul, nu 1/2 primar/secundar cum este aratat acolo.

 

Eu sunt o persoana practica, pentru ca am bobinat destul de multe transformatoare si mi-am cam bagat **** in ea de teorie. Daca aplicam relatiile lui dan spuse mai sus si bobinam primarul pe o bobina si secundarul pe cealalta, vom obtine un transformator mare si greu. Pentru a reduce din gabarit si ca sa folosim cu bun simt (sau util) cantitatea de Fe/Cu dintr-un transformator cu tole U+I, de-a lungul timpului s-au facut cateva artificii, ca de exemplu:

- s-a bobinat 1/2 primar si 1/2 primar, la fel secundarul (sau secundarele). Practic, s-a constatat ca poti trage in secundar o putere de doua ori mai mare decat in cazul cand nu am bobina asa infasurarile. Nu va vine sa credeti, testati si apoi ramaneti datori cu o bere la mine;

- apoi, mai conteaza si produsul din relatia lui nicolas de mai sus, adica produsul dintre aria sectiunii ferestrei si cea a miezului. Nu poti sa faci un transformator electric bun daca nu pastrezi intr-un produs (sau raport) optim cele doua sectiunii. Tin minte, spre sfarsitul anilor '90 am bobinat de proba un miez trafo cu fereastra mare (miezul era facut din niste tole de la o masina asincrona). Cum fereastra trafo era mare si aria miezului relativ mica, sa stiti ca nu mai puteam sa trag din secundar de doua ori mai mult, ma apropiam de patratul sectiunii active desenata de dan mai sus. Daca fereastra era mai mica sau altfel spus, diametrul interior al torului (pana la urma tolele de masina asincrona semanau cu un tor) era mai mic, atunci secundarul puteam sa-l incarc mai mult decat patratul sectiunii active. Si stiti cu toti cum arata niste tole de stator de motor!

 

Apoi am facut teste pe un miez toroidal. Am incarcat secundarul de 3 ori mai mult decat patratul sectiunii active simbolizata de dan mai sus si nu a fost nicio problema. E adevarat totusi ca a trebuit sa aplic niste coeficienti de corectie a numarului se spire pe volt pentru a ma folosi din plin de acea sectiune de miez fara a impinge la extrem traful in saturatie. Cam asta se aplica si la toroide.

 

mult succes tuturor.

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Atunci nu am masurat corect , daca inmultesc latimea tolei cu grosimea pachetului am o sectiune de 6.25 cm2 .

Esti sigur ca nu se se poate face o suma a sectiunilor ? nu de alta dar conform tabelelor pe care le am la o sectiune de 6 cm as avea o putere de 55W , iar traful era cotat la 250/w

Ati utilizat si programul Trafo_v1 postat aici:

http://www.forum.tehnium-azi.ro/topic/1955-cateva-intrebari-despre-articolul-cu-transformatoare-toroidale/page__st__15

Si ce dimensiuni geometrice au tolele in forma de L ?

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
...Daca aplicam relatiile lui dan spuse mai sus si bobinam primarul pe o bobina si secundarul pe cealalta...

Acest mod de dispunere al bobinajelor este practc cel mai putin recomandabil, din cauza inductantelor mari de scapari si deci a pierderilor. In mod obligatoriu se se va folosi bobinajul secundarului peste primar, inafara doar de cazul bobinarii in galeti, cu intercalarea galetilor pentru primar cu cei pentru secundar dar si cu inconvenientele acestui tip de bobinaj.

 

...Atunci tu trebuie sa ai S = radicalP...

In cazul prezentat grafic de tine (doua bobine indentice, pe care se repartizeaza in mod egal pe coloane, atat primarul, cat si secundarul) aceasta formula este incorecta. Asa dupa cum rezulta din postarea mea anterioara, intervine numarul s de carcase, care este 2. Formula corecta ar putea fi deci S = 0,5sqrt(P) Prin acest amanunt difera calculul unui traf pe tole EI (in manta) de cel pe tole UI/CC/LL/I-uri intretesute (in coloane) Daca bobinajul se repartizeaza simetric concentrat, de aceeasi maniera si la un toroidal, atunci aceasta divizare cu 2 este valabila si acolo.Totul va depinde de acest amanunt, inclusiv calculele care nu-i ieseau lui Vlad20. sqrt - este functia radacina patrata (radical)

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pai are asa eterior 12.5 x5 si interioare 2.5 x 10 ial latimea benzii de 2.5 .

astazi am desfacut bobinele , si erau dispuse asa , doua carcase impartite in doua pe o carcasa un primar iar pe o jumatate din cealalta carcasa inca " un pic din primar , iar peste toate erau secundarele 2x25 si x16v .

Cei drept desii traful era " de farbrica " nu mi-a placut cum era lucrat singurele izolatii erau dintre primar si secundar si intre secundare in rest nimic . iar primarul este groaznic , lita este incalcita destul de rau .

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
...desii traful era " de farbrica " nu mi-a placut cum era lucrat singurele izolatii erau dintre primar si secundar si intre secundare in rest nimic...

Acest mod de a elimina izolatia dintre straturile diferitelor infasurari, se practica atunci cand, daca am mai pune si aceste izolatii, bobinajul nu ar mai incape in fereastra. Cam ce distanta era intre bobinajele de pe cele doua coloane, in mm?

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Era bine daca ne aratai o imagine cu transformatorul asta desfacut.

Nu prea am inteles chestia cu ext. si interior, dar tolele astea in L nu au aceeasi latime la capetele literei L?

 

stima

dan

Editat de dan_e
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Distanta dintre bobine era undeva intre unde la sub 1mm .

Lul respectiv are mai multe laturi alea mici din interior si alea mari din exterior , daca scazi latimea tolei la dimensiunile exterioare ai fix dimensiunile interioare ..

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.