Miezuri ferita

[sinergicus]

Stie cineva unde pot gasi miezuri de ferita U + I si miezuri toroidale de dimensiuni relativ mari?

 

Am atasat 2 pdf-uri cu citeva caractaristici de dimensiune ale acestor miezuri...

 

Ma intereseaza un distribuitor cit mai aproape de Romania de la care pot cumpara cantitati reduse (4-5 bucati deocamdata...

 

Chinezii nu vind decit cantitati mari (de la 100 bucati in sus)

 

Multumesc

UI126.pdf

H154-80-45.pdf

[prog]

Aici ai incercat: http://ro.rsdelivers.com/

 

[ola_nicolas]

Stie cineva unde pot gasi miezuri de ferita U + I si miezuri toroidale de dimensiuni relativ mari?..

Regulamentul forumului nu permite linckarea siteurilor comerciale, dar daca cele doua coduri - fara "pdf" - le cauti cu google-ul, iti va intoarce un mare numar de astfel de siteuri care vand online (de multe ori un numar prea mare, chiar exasperant de mare, atunci cand urmaresti sa obtii spre exemplu doar o foaie de date cu caracteristici tehnice) Incearca si te vei convinge.

[sinergicus]

Regulamentul forumului nu permite linckarea siteurilor comerciale, dar daca cele doua coduri - fara "pdf" - le cauti cu google-ul, iti va intoarce un mare numar de astfel de siteuri care vand online (de multe ori un numar prea mare, chiar exasperant de mare, atunci cand urmaresti sa obtii spre exemplu doar o foaie de date cu caracteristici tehnice) Incearca si te vei convinge.

 

 

Multumesc pentru raspuns; am aflat pina la urma o firma afero ii zice da are preturi foarte mari la miezuri si oferta redusa.Pentru ce vreau eu , nu prea au ce oferi...

 

Ma gindeam ca poate se gasesc trafuri de ferita cu profil UU sau UI dezafectate.Se pot recupera .....poate cineva sa ma sfatuiasca unde sa caut asa ceva?

La ce aparate se folosesc miezuri UU sau UI de dimensiuni medii -mari (ma intereseaza puteri de la 50-100 wati in sus)

 

multumesc

Editat Noiembrie 17, 2010 de sinergicus

[ola_nicolas]

...Ma gindeam ca poate se gasesc trafuri de ferita cu profil UU sau UI dezafectate.Se pot recupera .....poate cineva sa ma sfatuiasca unde sa caut asa ceva?

La ce aparate se folosesc miezuri UU sau UI de dimensiuni medii -mari (ma intereseaza puteri de la 50-100 wati in sus)...

Feritele se folosesc la frecvente de peste 10 kHz, deci nu vei avea nevoie de dimensiuni mari pentru puterile scontate. Ferite U+I - dupa cate stiu eu - se foloseau in mod curent la trafurile de linii ale televizoarelor de tip Rubin, Temp, etc. Deoarece aceste trafuri furnizau o multitudine de tensiuni de alimentare in receptorul Tv, ele in mod sigur sunt dimensionate pentru puteri de peste 50 W. U+I-uri de forme speciale se foloseau de altfel si la Tv-urile cu tuburi, hibride si chiar la cele romanesti cu circuite integrate, alb-negru. Deci ai surse variate de unde poti recupera. Problema este ca trebuie sa aplici o procedura speciala pentru recuperarea intreaga (fara sa-l faci tandari) a miezului. Dupa ce ai indepartat bobinajul prin taiere mecanica, cu mare atentie sa nu distrugi miezul, incalzesti miezul in zona de contact intre piese la peste 100 grade Celsius, dar sub punctul Curie al feritei. Exista si o metoda practica, sugerata de userul skaarj, pe ElForum si de aceea ea este cunoscuta acolo ca metoda skaarj. O poti gasi acolo. Iti sugerez sa citesti tot topicul si chiar sa intri pe un alt topic, linckat aici, unde metoda este explicata mai in detaliu. Pentru a avea acces si la atasamente, va trebui insa sa-ti faci un cont permanent pe acel forum - daca nu ai cumva deja unul.

Editat Noiembrie 18, 2010 de donpetru
Stergere weblink catre un site care cenzureaza acest site. Cand forumul electronistilor nu va mai cenzura acest site, atunci am sa permit si eu link-uri web catre acel forum.

[sinergicus]

Multumesc, am studiat deja metoda cu becul si merge foarte bine pentru trafuri mici.La alea mari nu prea merge.tocmai am plesnit unul folosind becul...rasina nu s-a topit .Cred ca e vorba de un adeziv termo rezistent...

[ola_nicolas]

Multumesc, am studiat deja metoda cu becul si merge foarte bine pentru trafuri mici.La alea mari nu prea merge.tocmai am plesnit unul folosind becul...rasina nu s-a topit .Cred ca e vorba de un adeziv termo rezistent...

Mai incearca odata cu 2...3 becuri de 100 W in paralel.

 

In alta ordine de idei, fara sa comentez motivele cenzurii intre doua siteuri care se adreseaza hobbistilor - desi eu personal nu le inteleg - voi incerca sa aduc pe acest forum, unele precizari in legatura cu metoda la care m-am referit in postarea anterioara. O fac in beneficiul userilor acestui forum. De aceea, voi astepta un interval de timp suficient pentru a ma convinge ca administratia nu are nimic impotriva. In caz contrar, rog administratia sa editeze aceasta postare prin stergerea acestui pasaj. Voi intelege.

 

Altminteri, Toate Bune!

Editat Noiembrie 18, 2010 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

In esenta metoda skaarj (dupa ID-ul pe un alt forum al celui care a adus-o in atentia userilor) este descrisa de circuitul electric din atasamentul 1. In atasamentele 2 si 3, este ilustrata o pereche de miezuri EE din ferita, inainte si respectiv dupa detasare, operatie abordata si reusita la prima incercare de subsemnatul.

 

Procedura este extrem de simpla:

1 - Se indeparteaza bobinajul existent prin metode mecanice, cu atentie pentru a nu se sparge miezul chiar in timpul acestei operatii. Cea mai indicata metoda este cu un polizor cu piatra grosiera pentru metale moi. Daca anumite parti ale bobinei raman aderente la miez, se va renunta in prima faza la indepartarea lor mecanica;

2 - Se improvizeaza doua coliere din sarma/banda de cupru in jurul a doua portiuni de jug diametral opuse. Fiecare colier va inconjura o piesa diferita a miezului;

3 - Cu un aliaj de lipit cu punctul de topire ceva mai ridicat (a se evita fludorul cu care ne lipim piesele pe PCB-uri) se lipesc doua crampeie de sarma izolata, de cele doua coliere. Una dintre cele doua sarme se conecteaza dupa dezizolarea capatului, la unul dintre contactele unui fasung pentru becuri obisnuite de 220 V;

4 - Celalalt fir se conecteaza la contactul unui stecher;

5 - Intre contactele ramase libere ale celor doua aparate electrice, se monteaza un al trei-lea fir identic cu celelalte doua;

6 - Se insurubeaza in fasung, un bec de 100 W, sau mai mare, functie de dimensiunile si provenienta miezului (a se vedea observatia din postul anterior a lui sinergicus);

7 - Se introduce miezul intr-o cutie de carton cat mai adanca, ca masura de protectie (pentru a nu avea tendinta sa atingem miezul in timpul operatiei) si se introduce stecherul in priza;

8 - Se urmareste evolutia gradului de iluminare a becului, care la inceput va fi stins, sau cu filamentul foarte putin inrosit, urmand ca progresiv sa lumineze din ce in ce mai puternic pana aproape de iluminare normala;

9 - In acest moment se scoate din priza stecherul si cu doua surubelnite se creeaza un moment de desfacere a celor doua miezuri si eventual ale crampeielor de carcasa ramase lipite de acesta.

 

Practic in timpul mentinerii in priza a stecherului (aproximativ 15...20 minute) ansamblul celor doua piese ale miezului se comporta ca o rezistenta neliniara care il incalzesc pana la temperaturi destul de importante (se va observa acest lucru din fumul care se degaja in timpul operatiei) Personal mi s-a intamplat ca la un moment dat, dupa ce becul a ajuns la o iluminare normala, acesta sa se stinga. Acest lucru s-a datorat temperaturii scazute (180...200 grade Celsius) a fludorului pe care l-am folosit la lipirea firelor. De aceea mentiunea de la punctul 3 este o contributie personala adusa procedurii. De asemenea folosirea cutiei de protectie si a colierelor din cupru sunt contributii personale importante. Userul skaarj sugera metode provizorii mult mai riscante..

Editat Noiembrie 19, 2010 de ola_nicolas

[em2007]

...miezuri UU sau UI de dimensiuni medii -mari (ma intereseaza puteri de la 50-100 wati in sus)...

De la 50-100W in sus inseamna si 101W, si 1KW, si 10KW. Mai aproape de realitate, care e de fapt puterea necesara, si la ce frecventa?

Datasheet-urile atasate la primul post se refera la gama KW - Zeci de KW, scrie clar in ele (e drept ca mai mult in chinezeste).

 

Daca intr-adevar e vorba de puteri atat de mari, nu te astepta sa gasesti prea ieftin, mai ales la cantitati atat de mici, chiar daca ti le da chinezul te omoara transportul, nici demontand de prin televizoare vechi n-o sa rezolvi si o sa dai de alte complicatii cand o sa vrei sa imperechezi miezurile. Si apoi, cu miezuri recuperate, cum proiectezi aplicatia necunoscand caracteristicile (sunt mai greu de gasit)...

 

Daca preturile de la Afero (sau Feritrade) ti s-au parut mari, sa stii ca nici ceilalti distribuitori nu se lasa mai prejos, cata vreme aduc cam de la aceleasi surse.

 

Acuma, depinde si care sunt pretentiile de calitate. Eu de exemplu, cand am vrut ceva mai ieftin, m-am orientat la Kaschke, iar cand am vrut sa ma respect (pe banii mei), am luat dela Epcos. Asta pt puteri de KW.

 

Aplicatia impune UU sau UI neaparat? E-urile de ce n-ar merge? Sunt mai accesibile.

[ola_nicolas]

...Si apoi, cu miezuri recuperate, cum proiectezi aplicatia necunoscand caracteristicile (sunt mai greu de gasit)...

Pentru proiecte la care este critica optimizarea pierderilor, designul transformatorului nu se poate face in lipsa datelor tehnice din catalog. Pentru chestiuni mai putin pretentioase, se poate incerca o refolosire a miezurilor recuperate, fara indicatii (marca furnizor + coduri) Acest lucru, il pot face doar cei care au un L-metru relativ precis pentru gama de inductante specifice transformatoarelor de putere. Dupa recuperarea miezului, se confectioneaza o bobina cu un numar mic de spire - ex 10 - se monteaza bobina pe miez, asigurand o minima presiune intre piesele perechi, apoi se masoara inductanta acestui ansamblu. Raportul L/N² numit inductanta specifica a bobinei - notata de regula cu A_L - va fi acelasi pentru oricare alt numar de spire. Pentru calculul inductantei intr-o aplicatie practica, se vor folosi diversele metode indicate in literatura de specialitate (literatura care se gaseste din abundenta si pe Internet) urmand apoi sa se determine numarul de spire N=sqrt(L/A_L) - unde sqrt este functia radacina patrata (radical).

[Vizitator crriss]

Raportul L/N² numit inductanta specifica a bobinei - notata de regula cu A_L - va fi acelasi pentru oricare alt numar de spire.

Nu va fi exact aceeasi, diferenta poate fi de 5-20% fata de valoarea calculata daca comparam valoarea calculata cu valoarea masurata a 10 si respectiv 100 de spire. valoarea depinde in mare masura de geometria miezului si a bobinei, de factorul de utilizare a ferestrei, grosimea sarmei si poztia bobinei pe miez. asta pentru ca valoarea calculata e simplu valoarea Al * ptatratul numarului de spire pe cand valoarea masurata este Lm+Lk unde Lk este inductanta de scapari, care depinde de ce am scris mai sus. o bobina cu 10 spire inghesuite intr-o margine a bobinei poate sa aiba 1.78mH, iar daca e boinat uniform poate sa aiba 1.64mH. la fel si 100 de spire.

[ola_nicolas]

...Nu va fi exact aceeasi, diferenta poate fi de 5-20% fata de valoarea calculata...

Fara a da cifre am scris mai sus acelasi lucru. Iata insa ca experienta exista suficienta, dovada postarea ta.