IPA300v1 vs. AV400

[donpetru]

As dori sa stiu care amplificator vi se pare mai abordabil, fiabil si care merita facut. La sfarsitul topicului vom stabili un scor.

 

Atentie: Observatiile privesc doar amplificatorul nu si anumite circuite cum este spre exemplu la IPA circuitul de softstart cu releu pe iesire. Totodata, comparatia in privinta performantelor se va face la aceeasi tensiune de alimentare si cu trei perechi de finali MOS, atat pt IPA cat si pt AV.

 

Dupa ce am realizat ambele versiunii de amplificatoare am ajuns la concluziile urmatoare:

 

IPA300v2:

 

Avantaje:

- schema este mai usor de abordat in sensul ca ne trebuie doar finali MOS de tip n in etajul final - deci mai usor de procurat iar in cazul achitionarii unei cantitatii mai mari obtinem un pret mai bun;

- posibilitatea de reglare a curentului de mers in gol si a "tensiunii de iesire sau a derivei de 0";

- o schema care contine minimul de componente necesare pentru niste rezultate in regim dinamic bune;

 

Dezavantaje:

- PCB-ul este proiectat anevoios in sensul ca nu s-a tinut cont de o posibila inlocuire a finalilor mult mai usor, fiind necesar demontarea intregului modul numai pentru a scoate un "final" (tot aici la anumite versiunii de PCB-uri pastilele tranzistoarelor tip MJE nu au dimensiunea corespunzatoare - adica ar fi trebuit mai mari);

- capabilitate de suprasarcina a amplificatorului redusa - mult mai mica ca la amplificatorul AV400 (majoritatea care au realizat acest modul s-au plans ca daca era fortat prea mult nu pica numai un rand de finali sau doua ca la AV ci se cam ducea tot amplificatorul - repet, sunt opiniile unor anumiti clienti care s-au lovit de acest amplificator);

- majoritatea clientilor s-au lovit de problema mari la punerea in functie a acestui amplificator - ba, nu se regla curentul de mers in gol, ba, nu mai stiu ce;

 

AV400:

 

Avantaje:

- topologia schemei amplificatorului este foarte buna oferind performante in regim dinamic deosebite si capabilitate de suprasarcina mare (practic am constat ca este cam de doua ori mai mari ca la IPA aceasta capabilitate. Conteaza foarte mult acest aspect mai ales cand fortam fara sa vrem amplificatorul mai mult decat trebuie - lucru cam des intalnit);

- posibilitate de reglaj a curentului de mers in gol a amplificatorului;

- nu au fost probleme deosebite pentru punerea in functie a acestui amplificator multi dintre cei carora i l-am facut mi-au spus ca "e foarte rezistent si durabil" (fiabil) - "adica nu te lasa la greu".

 

Dezavantaje:

- lipseste posibilitatea reglajului derivei de 0 la iesirea amplificatorului.

 

As dori sa mai veniti cu completari (avantaje si dezavantaje pentru fiecare amplificator in parte), precum si experiente practice de care v-ati lovit in constructia acestor amplificatoare. Mai tarziu am sa postez si legaturi spre schemele celor doua amplificatoare.

Acum as dori sa va exprimati si voi propriile pareri.

 

Asa cum am promis postez in legaturile de mai jos schemele de la amplificatoarele audio:

 

IPA300v2:

http://rapidshare.com/files/45961567/IPA300.pdf.html

 

AV400:

http://rapidshare.com/files/45961239/400W_...lifier.rar.html

[vio_gl]

la ipa 300 v2 mam chinuitt si io sa reglez curentul de mers in gol de o sapta mina si tot nu am reusit

[betamax]

Vio, daca chiar ai construit ampliful de care zici, incearca in urmatorea saptamana sa reglezi curentul de mers in gol din VR2 (200 Ohmi) - donpetru mentiona posibilitatea reglarii acestui curent ca un avantaj.

Pt. donpetru:

1. capabilitatea de suprasarcina a lui IPA va creste daca mai adaugi un rand de MOS-uri, ca la AVR

2. cablajul imprimat poate fi reproiectat.

3. tensiunea mediana la AVR se poate regla, cu ajutorul unei mici modificari in schema originala.

4. MOS-urile cu canal P au in general o rezistenta directa la saturatie mai mare decat cele cu canal N (asta ar fi un dezavantaj pt. AVR).

PS. Eu nu am realizat nici unul dintre montaje, observatiile postate au rezultat doar din studiul schemelor.

[vio_gl]

sal betamax.tu crezi ca io de unde mam chinuit sa reglez curentul de mers in gol?din semireglabilul de 10k de la regulatoru de bormasina? mai nou ptr tine am masurat TOATEpiesele si tot aia e

[betamax]

Nu era cazul sa te superi. Si nu vreau sa escaladez "conflictul".

[miron1947]

am masurat TOATEpiesele si tot aia e

Dar daca este o schema care a mai fost realizata si a functionat,eu cred ca explicatia poate fi doar din parametrii componentelor sau din cablaj(poate o "mustata" de cositor).

[vio_gl]

nu e nici parametru nici mustata de cositor am gasit un pin la semireglabil dezlipit

[miron1947]

pin la semireglabil dezlipit

Asta nu scoate piesa din parametrii de functionare?Este o eroare de manopera,(toti avem scapari) destul de frecventa.

[vio_gl]

asta nu ma supara deloc dar desi am lipit alt semirteglabil to nu reusesc sa reglez curentul de mers in gol.reglajul dupa parerea mea s-ar face cu un semitegl multitura ptr ca de la 30ma sare prea rapid la 150 ma

[miron1947]

Poate are beta prea mare.Vedeti ce scrie pe tranzistor.Pe schema este omisa litera clasei beta(hFE)diferentele sunt mari.

[betamax]

Ca nu te supara, e treaba ta, dar in montajul tau sigur ceva e in neregula iar verificarea nu o poate altcineva in afara de tine (exista si posibilitatea (rara) de a inlocui un prost cu un alt prost - ai inteles, ma refer la semireglabile)). Daca tot nu-i dai de cap, verifica-ti finalii. Poate prostul e printre ei.

Miron, beta mare nu explica problema lui.

[miron1947]

beta mare nu explica problema lui.

Reglajul foarte dificil.

nu reusesc sa reglez curentul de mers in gol.

Cat este curentul in gol,in specificatie?

[betamax]

Nu este foarte dificil. Si tu stii mai bine... orice chestie pe care vrei s-o faci bine presupune o oarecare experienta.

[miron1947]

Nu la fel de fin raspunde la reglaj un tranzistor cu 800 beta(cazul maxim) si unul cu 110 beta(cazul minim).

[betamax]

Normal. Dar cine pune un asemenea tranzistor in pozitia aia ?

Si probabilitatea sa-l pui intamplator e mica (dar nu zero, recunosc). De data asta ai dat tu un exemplu extrem.