Schema alimentare amplif. si preamplif., simpla 12 V.

[miron1947]

In principiu prefer tranzistoarele in circuitul de stabilizare.

Puteti pune o dioda zener in paralel cu condensatorul din baza(100uF) si renuntati la 7812.Daca va hotarati la varianta asta,solutia cu potentiometrul de cca.50K nu mai este valabila.

[SIG]

Am sa caut la magazinul de specialitate rez.R2=0,56 ohmi/10W.

Daca insa nu gasesc,am doua rez. 0.24/10%/3 W.

Daca le inseriez ar' merge?

E critica valoarea lui R2?

Mersi.

[miron1947]

.R2=0,56 ohmi/10W

Cum ati ajuns la valoarea asta?Ce dioda zener vreti sa folositi?

[donpetru]

Daca insa nu gasesc,am doua rez. 0.24/10%/3 W

Puterea disipata de rezistente este la limita (incercati totusi sa gasiti de 10W). Valoarea echivalenta serie e OK.

E critica valoarea lui R2?

Este importanta. Va recomand sa nu o schimbati (0,5-0,6 Ohmi, nu mai mult sau in afara de domeniu valoric precizat).

[SIG]

Ma refer la rez. R2 din schema finala a lui donpetru.

Am refacut schema si brumul e undevaperceptibil cam 0,00001%.

Deci e f.bine.

Poate daca inlocuiesc LM-ul cu dioda Zenner obtin alimentarea ideala,0% brum.

Am insa o alta problema. Se putea fara? :P

Cand dau volum,la un moment dat,nu prea mare volumul,intra in protectie cred amplificatorul.Are cred undeva un senzor.Cand distorsiunile sunt mai mari de 1,6% instantaneu se aprinde un led de avertizare, asa e schema.

Chestia e ca nu e doar vizuala avertizarea.Se si decupleaza.

Cand merge bas-ul se decupleaza si cupleaza amplificarea pe ritmul bas-ului si deci boxele pacane in ritm de bas.

Acest fenomen se petrece la volum nivel 20,din 50 total.

As'putea cumva decupla partea de "senzor" de minidistorsiuni,1,6%,cum e prevazut in schema din datasheet-ul lui TDA1562Q/

Mersi.

[donpetru]

Poate daca inlocuiesc LM-ul cu dioda Zenner obtin alimentarea ideala,0% brum.

In nici un caz. Lasati schema cu LM7812 asa cum este. Brumul mai apare si din cauza unui montaj putin neingrijit.

As'putea cumva decupla partea de "senzor" de minidistorsiuni,1,6%,cum e prevazut in schema din datasheet-ul lui TDA1562Q

Asta a mai incercat si eu candva dar "s-a defectat TDA-ul". Alegerea va apartine, poate aveti mai mult noroc ca mine. :D

[SIG]

Dar cum s-ar' putea face?Macar la nivel teoretic.

Mersi.

[donpetru]

Dar cum s-ar' putea face?Macar la nivel teoretic

Practic sa va spun ceea ce am incercat eu: am eliminat rezistent R notata cu rosu in schema de mai jos (a se vedea datasheet-ul TDA1562Q).

[SIG]

La mine in schema,piciorul 8 are atasat urmatorul lucru.

Observ ca rez. este de 4K7 la mine.

In datasheet e rcomandata rez. de 10K,ca in poza d-voastra.

Eventual sa pun o rez. mai mare?Poate ii reduce din sensiilitatesi nu decupleaza asa usor.

[donpetru]

Eventual sa pun o rez. mai mare?Poate ii reduce din sensiilitatesi nu decupleaza asa usor

Acest lucru l-am incercat si eu prin scoterea din circuit a rezistentei de 10kOhmi. Ce s-a intamplat v-am spus mai sus (mai exact am fortat TDA-ul sa lucreze in suprasarcina nestiind cand intra in limitare datorita lipsei LED-ului - rez. de 10k). Trebuie precizat un lucru: rezistenta respectiva are rolul de a limita curentul prin LED, deci NU pentru a desensibiliza protectia. Montarea unei rezistente mai mari nu face altceva decat a micsora sensibilitatea iluminarii LED-ului chiar si in cazul cand TDA-ul se afla in regim de distorsiunii mari (cliping puternic). Acest fapt nu conduce la evitarea aparitiei acelor pocnituri in timpul auditie de care vorbeati mai sus ci mai degraba nu va avertiza optic LED-ul prezenta acestora. Si in acest caz regimul de lucru a TDA-ului era acelasi indiferent daca era sau nu rezistenta de 10K sau 4k7 cu LED in circuit, regim de lucru cu repercursiunii grave asupra duratei de viata a circuitului integrat. Astea sunt TDA-urile... :)

[betamax]

Pt. SIG. Am recitit topicul de la inceput si am retinut ca traful scoate 10 V ~ si are sectiunea miezului de 12,5 cmp (banuiesc ca tolele sunt E+I). Nu ai spus insa ce diametru are sarma din secundar si lucrul acesta este important, un diametru prea mic iti va limita curentul in sarcina mare (la volum mare).

Nu e nevoie de circuit soft-start, ai la pinul 8 al integratului optiunea "mute". La amplificatoarele auto cu TDA 8560Q integratul este tot timpul alimentat (curentul de mers in gol fiind mic), pornirea respectiv oprirea amplificatorului se face pe pinul "mute".

Pt. Donpetru: In schema de alimentare varianta a II-a (finala) redresarea pentru amplif. este monoalternanta, normal ca apare brum. Corecteaza-ma daca am gresit, poate te refereai la altceva.

[donpetru]

In schema de alimentare varianta a II-a (finala) redresarea pentru amplif. este monoalternanta, normal ca apare brum. Corecteaza-ma daca am gresit, poate te refereai la altceva.

Brumul apare la orice tip de redresor fie ca este monoalternanta fie ca este bialternanta. De exemplu: la un redresor monoalternanta pentru a obtine acelasi riplu a tensiunii redresate ca la un redresor bialternanta vom trebui sa dublam capacitatea de filtraj a redresorului, lucru de altfel luat in calcul in proiectarea schemei de alimentare postata de mine anterior.

Nu ai spus insa ce diametru are sarma din secundar si lucrul acesta este important, un diametru prea mic iti va limita curentul in sarcina mare (la volum mare)

Aceasta precizare are o valabilitate practica doar daca vorbim de rapoarte ale diametrelor in infasurarea secundara mai mari de 1/10, mai exact: la un curent sa zicem de 3A tabelul prevede utilizarea unui conductor de cupru cu diametru de 1mm iar noi utilizam un conductor cu diam. de 10 ori mai mic. Aici intervine in mod decisiv valoarea rezistentei ohmice a bobinei secundare a transformatorului care limiteaza dupa o anumita functie valoarea de curentului de scurtcircuit la bornele secundare a transformatorului cu repercursiunii importante asupra temperaturii de lucru a bobinajului. Totusi trebuie precizat aici un lucru important: utilizarea unei anumite sectiuni miez trafo pt obtinerea unei anumite puteri, permite chiar si in cazul utilizarii unui conductor de sectiune mai mica pe infas. secundara capabilitatea transformatorului de a respecta curentul nominal prin calcul impus. Adica: daca avem un transformator de 100VA cu o infasurare de 10V, sa presupunem, si conductor de 2,5mm diametru vom avea, conform calculelor, 10A nominali. Daca inlocuim diam. conductorului cu un alt diametru, sa zicem de 1mm, atunci tot 10A vom avea numai ca temperatura de lucru a bobinei secundare in acest ultim caz este mai mare. Deci, nu se micsoreaza curentul nominal doar gradientul curentului de scurtcircuit din secundarul trafo.

Il rog pe betamax sa-si revizuie explicatia de mai sus.

[SIG]

In secundar am sarma de 1,1mm .

Nu am nici un brum.

Sunt trist doar ca nu pot sa dau suficient de tare ampliful ca intra

Dynamic Distorsion Detector in functiune si imi decupleaza difuzoarele.

La volum mai maricel am aceasta problema.La volum mai mic,pana la 20 liniute max., din 50 liniute cat poate arata pe display,se aude super bine subwooferul.

[miron1947]

La volum mai maricel am aceasta problema.La volum mai mic,pana la 20 liniute max., din 50 liniute cat poate arata pe display,se aude super bine subwooferul.

Poate este supra comandat(nivelul de intrare mare).Faceti o masuratoare,puneti un generator de frecventa basului(nu stiu la care v-ati hotarat) si masurati tensiunea pe difuzor(sau sarcina artificiala,o rezistenta egala cu impedanta si watajul difuzorului),puteti afla astfel, daca limiteaza din cauza puterii depasite sau nu.

[betamax]

Brumul apare la orice tip de redresor fie ca este monoalternanta fie ca este bialternanta. De exemplu: la un redresor monoalternanta pentru a obtine acelasi riplu a tensiunii redresate ca la un redresor bialternanta vom trebui sa dublam capacitatea de filtraj a redresorului, lucru de altfel luat in calcul in proiectarea schemei de alimentare postata de mine anterior.

Corect, la redresarea monoalternanta ai brum de 50Hz, la bialternanta brumul e de 100Hz. Dar la monoalternanta obtii jumatate din puterea disponibila a transformatorului ! Eu nu am mai vazut pana acum (poate trebuie sa mai studiez) amplificator de putere alimentat monoalternanta.

Aceasta precizare are o valabilitate practica doar daca vorbim de rapoarte ale diametrelor in infasurarea secundara mai mari de 1/10, mai exact: la un curent sa zicem de 3A tabelul prevede utilizarea unui conductor de cupru cu diametru de 1mm iar noi utilizam un conductor cu diam. de 10 ori mai mic. Aici intervine in mod decisiv valoarea rezistentei ohmice a bobinei secundare a transformatorului care limiteaza dupa o anumita functie valoarea de curentului de scurtcircuit la bornele secundare a transformatorului cu repercursiunii importante asupra temperaturii de lucru a bobinajului. Totusi trebuie precizat aici un lucru important: utilizarea unei anumite sectiuni miez trafo pt obtinerea unei anumite puteri, permite chiar si in cazul utilizarii unui conductor de sectiune mai mica pe infas. secundara capabilitatea transformatorului de a respecta curentul nominal prin calcul impus. Adica: daca avem un transformator de 100VA cu o infasurare de 10V, sa presupunem, si conductor de 2,5mm diametru vom avea, conform calculelor, 10A nominali. Daca inlocuim diam. conductorului cu un alt diametru, sa zicem de 1mm, atunci tot 10A vom avea numai ca temperatura de lucru a bobinei secundare in acest ultim caz este mai mare. Deci, nu se micsoreaza curentul nominal doar gradientul curentului de scurtcircuit din secundarul trafo.

Il rog pe betamax sa-si revizuie explicatia de mai sus.

Daca tu spui ca obtii 10A din secundarul unui traf bobinat cu sarma de 1mm, chiar nu stiu ce sa mai spun. Inteleg ca traful va functiona la o temperatura mai inalta, dar cu un ventilator se rezolva problema... la o densitate de curent de 12,7 A/mm2 !?

Si mai am o problema: la redresarea monoalternanta, pt. a avea 10A ef. trebuie ca traf-ul sa "poata" 20A...