Caracteristici Punte Redresoare

[eueuu]

salutari tututor! sint mai la inceput in ale electronicii si vreau sa fac o intrebare despre puntea redresoare si anume: daca avem o punte redresoare formata din 4 diode ,fiecare dioda avand un curent maxim de 5A,care este curentul nominal al puntii respective? 10A sau 5A? (am zis 10A stiind ca de la fiecare ramura alternativa sint cate 2 diode care preiau alternantele fie pozitive fie negative) va multumesc anticipat!

[miron1947]

5A,deoarece,curentul,pe timpul unei semialternante,circula,ca in desen.

Editat Ianuarie 4, 2009 de miron1947

[em2007]

... (am zis 10A stiind ca de la fiecare ramura alternativa sint cate 2 diode care preiau alternantele fie pozitive fie negative)...

Ai zis bine. Fiecare dioda e deschisa numai pe durata unei semialternante, adica 10 milisecunde daca lucreaza la frecventa retelei de 50 Hz (perioada 20ms), in restul de 10 milisecunde se odihnesc.

[titi]

Bine, si acum cine are dreptate: em2007 sau miron1947 ???

chiar eram si eu curios! cred ca si eueuu!!!!!

[miron1947]

Pe o semialternanta cele 2 diode care conduc sunt in serie cu sarcina(una in amonte si una in aval),nu in paralel,deci,curentul maxim suportat de o dioda,este cel al sarcinei.

Editat Ianuarie 4, 2009 de miron1947

[donpetru]

Bine, si acum cine are dreptate: em2007 sau miron1947 ??? scratch_one-s_head.gif scratch_one-s_head.gif scratch_one-s_head.gif

chiar eram si eu curios! cred ca si eueuu!!!!! wink.gif

In cazul redresorului bialternanta (a se vedea imaginea din primul sau al doilea post) curentul de sarcina este un curent efectiv care se calculeaza prin integrarea curentului pe o perioada (20ms). Diodele redresoare la un moment dat conduc doar doua, ceea ce inseamna ca 2 cate 2 lucreaza pe o semiperioada; deci putem spune ca suporta jumatate din curentul efectiv calculat pe o perioada si care este cerut la o un moment dat de sarcina. In concluzie, aprob spusele utilizatorului em2007.

 

Dl.miron1947, dvs. priviti problema din perspectiva in care redresorul respectiv ar fi alimentat cu tensiune continua. Numai in aceasta situatie spusele dvs. sunt adevarate. Totusi, redresorul bialternanta se alimenteaza cu tensiune alternativa, frecventa 50Hz (chiar va rog sa nu treceti cu vederea acest aspect!!!).

 

Am postat mai jos o imagine, mult mai sugestiva (extrasa din Practica Electronistului Amator), referitoare la problema asta (a se vedea valoarea curentului mediu printr-o dioda in cele doua situatii):

[miron1947]

Dl.miron1947, dvs. priviti problema din perspectiva in care redresorul respectiv ar fi alimentat cu tensiune continua. Numai in aceasta situatie spusele dvs. sunt adevarate. Totusi, redresorul bialternanta se alimenteaza cu tensiune alternativa, frecventa 50Hz (chiar va rog sa nu treceti cu vederea acest aspect!!!).

Deci,in concluzie ,Dvs,sunteti pentru folosirea unei punti de 5A,pentru alimentarea unei sarcini cu un consum de 10A?Eu ma refer la valoarea curentului mediu redresat,care este specificata de fabricant.

Editat Ianuarie 4, 2009 de miron1947

[donpetru]

Dvs,sunteti pentru folosirea unei punti de 5A,pentru alimentarea unei sarcini cu un consum de 10A?

Nu ar trebui sa privim totul la limita. Teoretic, pot spune un "da" categoric intrebarii dvs. daca alim. circ. sau sarcina printr-un redresor bialternanta. Tot valoarea curentului mediu printr-o dioda am reprodus-o si eu, in tabelul anterior postat.

Din punct de vedere practic, in orice situatie se practica o "supradimensionare", care tine cont in primul rand de calitatea componentelor, respectiv a puntilor redresoare pe care le gasim de vanzare in magazinele de profil.

 

Later edit: Sa nu uitam totusi sa tinem cont si de tipul sarcinii: R, RL, RC, inainte sa spunem "da" intrebarii dvs. ???

[betamax]

Nu ar trebui sa privim totul la limita. Teoretic, pot spune un "da" categoric intrebarii dvs. daca alim. circ. sau sarcina printr-un redresor bialternanta. Tot valoarea curentului mediu printr-o dioda am reprodus-o si eu, in tabelul anterior postat.

Din punct de vedere practic, in orice situatie se practica o "supradimensionare", care tine cont in primul rand de calitatea componentelor, respectiv a puntilor redresoare pe care le gasim de vanzare in magazinele de profil.

 

Later edit: Sa nu uitam totusi sa tinem cont si de tipul sarcinii: R, RL, RC, inainte sa spunem "da" intrebarii dvs. ???

 

1. Curentul nominal al unei surse de curent continuu nu depinde de natura sarcinii ( R, L, C sau combinatii dintre ele ).

2. Curentul nominal al unui redresor in punte este egal cu curentul nominal al unei diode din acea punte.

 

Explicatie : in timpul semiperioadei pozitive conduc doar doua diode inseriate, deci curenul prin ele este de 5A (ma refer la exemplul dat). In timpul semiperioadei negative, conduc celelalte doua diode, tot inseriate ,deci tot 5A, curent care nu se suprapune peste cel din prima perioada ci ocupa spatiul care ar fi ramas liber daca redresorul ar fi fost monoalternanta. Concluzie (a mea ) : In = 5A

[donpetru]

Dezbaterea asta a luat o turnura destul de interesanta! Deja s-au conturat doua tabere cu doua idei "diferite".

 

@betamax, @miron1947,

Am incercat in cele de mai sus sa explic unde se face greseala dar problema se pare ca a fost privita printre randuri.

 

1. referitor la spusele lui @betamax, pct. 1, calculul tensiunii redresate si a valorii curentului mediu printr-o dioda a puntii redresoare se face in functie de tipul sarcinii conectata la iesirea redresorului. Din pacate, constat ca multi cunosc numai redresorul cu filtru capacitiv, dar nu exista numai acesta. In acest sens recomand citirea unei cartii de Electronica de putere sau a unui curs de Convertoare Statice.

 

2. Precizarile care le-am facut in posturile de mai sus le reiau mai jos sub o alta prezentare care sper sa fie mai pe intelesul tuturor:

- la intrarea unui redresor bialternanta forma ideala a tensiunii si curentului este aceasta:

- valoarea efectiva a curentului si tensiunii de la intrarea redresorului se calculeaza PE O PERIOADA T=20ms. Daca veti calcula valoarea efectiva pe o semiperioda veti vedea ca valoarea rezultata (curent sau tensiune) este mult mai mica decat cea calculata pe o perioada.

- daca luam spre exemplificare un alimentator cu redresor bialternanta cu filtru capacitiv, valoare Ir0 - valoarea redresata a curentului este mai mica decat valoarea efectiva a curentului din infasurarile secundare ale transformatorului care alimenteaza redresorul si poate fi egala doar daca... lipseste capacitorul de filtraj. Sunt cazuri si cazuri.

- curentul redresat consumat de sarcina redresorului se compune sau mai exact reprezinta suma curentilor care circula pe o semiperioada si alta. Comparativ, fara a comite o eroare, putem spune ca curentul corespunzator celor doua semialternante se ADUNA (a se vedea si forumulele din imaginea postata anterior).

- cu toate aceste afirmatii, putem spune ca o dioda din cele patru a puntii redresoare trebuie sa suporte jumate din curentul absorbit de sarcina redresorului. Ca practic, ne luam anumite marje de siguranta, asta e altceva.

 

Sper, cu toata aceasta teorie, sa va fac sa intelegeti ca afirmatiile voastre sunt gresite si din acest motiv am acceptat opinia utilizatorului em2007.

 

Numai bine.

 

Later edit: OBS> In formulele prezentate in imagine inlocuiti Ief cu Ir0.

[miron1947]

- valoarea efectiva a curentului si tensiunii de la intrarea redresorului se calculeaza PE O PERIOADA T=20ms. Daca veti calcula valoarea efectiva pe o semiperioda veti vedea ca valoarea rezultata (curent sau tensiune) este mult mai mica decat cea calculata pe o perioada.

Deci,pe o semiperioada,prin dioda care alimenteaza sarcina,trec 5A,iar sarcina primeste10A?

Editat Ianuarie 5, 2009 de miron1947

[donpetru]

Sarcina "primeste 10A" deoarece vede curentul aferent semialternantelor pozitive si negative. In realitate, raportul dintre curentul redresat care este absorbit de sarcina si curentul mediu printr-o dioda a unui redresor bialternanta, nu este chiar 1/2. Mai exact:

- curentul mediu printr-o dioda a unui redresor bialternanta este aprox. egala cu formula: Id=(0,9*Uef)/R - formula care neglijeaza armonicile de ord. superior care se suprapun peste tensiunea pulsatorie care pot mari intr-un procent de 5...20% valoarea curentului mediu care depinde foarte mult de natura sarcinii redresorului. Uef - este tensiunea alternativa la intrarea redresorului.

- curentul continuu redresat este dat de relatia binecunoscuta: Ir0=Ur0/R, unde Ur0=1,41*Uef.

 

Sa exemplificam, considerand: Uef=12V si R = 100Ohmi, rezulta: Id=(0,9*Uef)/R=0.108A, iar:

Ir0=Ur0/R=1,41*Uef/R=0,169A.

[donpetru]

Mai vin in acest topic cu cateva precizarii, asta fiind o consecinta a unei intrebarii primita pe privat cu privire la caracteristicile puntilor redresoare de forma asta:

Si anume, intrebarea a fost: curentul nominal al puntii reprezinta curentul suportat de diodele puntii redresoare pentru o redresare monoalternanta sau bialternanta ??? Cred ca subiectul acestui topic a vrut sa vizeze si latura asta practica a problemei, nu numai cea teoretica, din acest motiv am considerat necesar sa revin cu detalii suplimentare.

 

In imaginea de mai sus am postat un exemplu de punte redresoare. Aceasta poate fi utilizata in configuratia bialternanta in punte, cu sau fara punct median.

 

OBS. Precizarile mele din acest topic referitoare la valoarea curentului mediu printr-o dioda in cazul redresorului bialternanta sunt valabile numai pentru redresorul bialternanta in punte fara punct median. Daca avem punct median pe secundarul trafo atunci sunt valabile precizarile facute de dl. miron mai sus vis-a-vis de valoarea curentului care trebuie suportat de diodele puntii.

 

Iar ca sa intaresc si mai mult afirmatiile mele din posturile anterioare, propun celor care sunt mai mult sau mai putin nedumeriti sa studieze - prin sondaj, datasheet-ul unei diode redresoare, ca de exemplu 1N4007:

http://www.tnw.utwente.nl/onderwijs_overig...nten/1n4007.pdf

si pe urma a unei puntii redresoare (ex. puntea redresoare din imaginea de mai sus KBPC3510):

http://www.megastar.com/products/mei/semic...c35005-3510.pdf

 

In ambele pdf-uri caracteristicile tehnice a diodelor sunt redate pentru - citez: Single phase, half wave, 60Hz, resistive or inductive load., deci pentru redresare monoalternanta.

In cazul folosirii puntii KBPC3510 in configuratie redresor bialternanta in punte fara priza mediana, la un curent nominal pe dioda de 35A, teoretic, puntea redresoare ar fi capabila sa alimenteze sarcini care cer max. 60..70A. Daca puntea redresoare KBPC3510 este utilizata ca redresor bialternanta in punte cu priza mediana atunci puntea redresoare ar fi capabila sa alimenteze sarcinii care cer maxim 35A. Idem in cazul in care am realiza o punte redresoare din 1N4007, cu observatia ca in acest caz, curentul maxim cerut de sarcina nu ar trebui sa depaseasca 2A, respectiv 1A.