Schema proprie amplificator audio ,pareri

[technomate]

Buna ziua !

Am terminat schema asta acu vreo 2 ani si pana la ea am citit si incercat zeci de scheme apropiate .Designul si valorile s-au ales in urma multor calcule si simulari . Frecventa la -3db este 600khz fara filtru de intrare iar cu filtru in jur de 300khz ;de aici rezulta si un slew rate foarte mare .A fost testata si verificata si pe osciloscop cu saracina rezistiva de 4 ohmi .Functioneaza zilnic de vreo 2 ani dar nu am avut ocazia sa o ascult mai mult de cateva minute pe boxe mari (in teste pe la prieteni).Boxele atacate de catre dansa sunt vechile rft-uri de 35-50 W cu compresie . Cineva care avea o IPA,AV 400 dupa ce a ascultat-o cateva minute pe diferite melodii a spus ca se aude mai bine decat IPA .

Acum va rog si pe voi maestrii sa va dati cu parerile si sfaturile; daca veti avea vreo unul timp si rabdare sa o incercati poate spuneti aici ce concluzii ati obtinut .

Intr-un viitor apropiat doresc sa-i modific etajul de iesire cu unul Sziklai .

Va multumesc .

[donpetru]

Nu comentez schema. Este o configuratie arhicunoscuta, inspirata din scheme mai vechi, inclusiv diverse parti de amplificare din statii audio romanesti si de ce nu, chiar a magnetofonului ROSTOV.

 

As avea totusi, doua intrebari:

1. cum ati calculat slew rate-ul ? Valorile indicate reprezinta cele masurate pe prototip sau ale simularii ?

2. ce DC Offset ati obtinut ?

[Vizitator Moldy]

Cum e mai corect sa vobulam un asemenea amplificator sau sa-l analizam numai in Orcad.?

[donpetru]

Cum e mai corect sa vobulam un asemenea amplificator sau sa-l analizam numai in Orcad.?

Intr-o traducere "libera" cred ca vrei sa intrebi: sa realizam practic sau sa simulam schema amplificatorului (ex. in OrCAD) ?

Iti raspund: e indicat sa facem si una si alta, deoarece o simulare soft foarte bine pusa la punct ne poate da idei asupra functionarii circuitului si ce am mai putea ajusta "practic" pentru functionarea cat mai corecta a acestuia. Oricum, rezultatele practice raman cele de baza, deci cele mai importante.

 

Obs. Cuvantul vobulam vine din verbul a vobula sau adjectivul vobulat, ceea ce inseamna a vibra sau a oscila si se refera la oscilaţiile de amplitudine constantă, cu frecvenţă liniar variabilă ?n timp, generate ?n scopul măsurării caracteristicilor de amplitudine şi frecvenţă. In propozitia ta, cuvantul vobulam, nu are nici o noima.

 

@technomate, astept raspunsurile la intrebarile de mai sus.

[technomate]

Nu comentez schema. Este o configuratie arhicunoscuta, inspirata din scheme mai vechi, inclusiv diverse parti de amplificare din statii audio romanesti si de ce nu, chiar a magnetofonului ROSTOV.

 

As avea totusi, doua intrebari:

1. cum ati calculat slew rate-ul ? Valorile indicate reprezinta cele masurate pe prototip sau ale simularii ?

2. ce DC Offset ati obtinut ?

Slew Rateul l-am masurat pe osciloscop introducand un semnal dreptunghiular de la un generator, bineinteles fara condensatorul de intrare si am masurat perioada de timp in care comuta iesirea pe o rezistenta de 4/8 omi. L-am si calculat cu o formula ce e aproximativa cu ceva de genul V/uS=2*pi*Frecv*Vout sau (Valim) si dadeau cam aceleasi valori.

Dc offset este in jur de 20 mV cu finalii 2sc5200 toshiba(cei cu 4 mm latura pastila siliciu) iar 30-40 mv cu niste rebuturi de c5200 pe care e imprimata o firma chinezeasca cred eu .

Ma gandeam sa-l incercati care aveti timp si sa spuneti o parere .NU in Orcad :) ;In orcad are niste rezultate f bune dar fonic ma intereseaza si parerea altora .

[Vizitator Moldy]

Observatie corecta donpetru. Cine are vreun vobuloscop audio care sa mearga bine? cred ca ar merita facut. Cand un amplificator audio este gata practic, daca-l trecem printr-un vobuloscop vedem cel mai bine ce am reusit sa finalizam in montaj. Parerea mea este ca ar trebui tot lantul audio verificat nu numai amplificatorul. Astept o eventuala schema, pentru o posibila abordare.

[miron1947]

Astept o eventuala schema, pentru o posibila abordare.

Vobuloscop.

Dar cu acesta,obtineti doar raspunsul in frecventa,al aparatului.

[donpetru]

Slew Rateul l-am masurat pe osciloscop introducand un semnal dreptunghiular de la un generator, bineinteles fara condensatorul de intrare si am masurat perioada de timp in care comuta iesirea pe o rezistenta de 4/8 omi. L-am si calculat cu o formula ce e aproximativa cu ceva de genul V/uS=2*pi*Frecv*Vout sau (Valim) si dadeau cam aceleasi valori.

@technomate,

 

In schema ta, slew rate-ul amplificatorului este dat de capacitatea colector baza a tranzistorului pilot (inclusiv C3 - e foarte important sa utilizam un condensator C3 de calitate - nu degeaba multi au constat ca nu este important sa ai o schema foarte complexa ci mai degraba este foarte important sa utilizezi componente de calitate pentru a avea un sunet "mai placut"). Exista intr-adevar o dependenta in derivata tensiunii de iesire a amplificatorului cu frecventa si valoarea maxima (de varf) a amplitudinii de tensiune a amplificatorului, dar numai aceste doua valori nu ne pot ajuta sa calculam SlewRate-ul. Iar daca ar fi asa, asta ar inseamna ca nu ar mai conta topologia amplificatorului si am obtine pe orice schema de amplificator care are pe iesire frecventa si tensiune de valoare data, aceeasi valoarea a coeficientului Slew Rate, ceea ce nu este corect si nici nu se intalneste in practica.

 

In al doilea rand, aici mai intervine si faptul ca generatorul de semnal nu este un circuit IDEAL. In plus, valoarea SlewRate-ului la amplificatoare audio difera si cu impedanta de iesire (impedanta boxelor).

 

SlewRate-ul reprezinta de fapt viteza de crestere a tensiunii de iesire a amplificatorului pe o anumita sarcina. Pentru masurarea SlewRate-ul se utilizeaza o unda rectangulara de 1kHz. Putini stiu faptul ca daca avem un generator de semnal cu un Slew-Rate caracteristic pe o anumita impedanta de iesire (sa presupunem egala cu cea de intrare a amplificatorului) de 10V/us, viteza de crestere a tensiunii pe iesirea amplificatorului nu poate depasi aceasta valoare, adica nu poate creste mai repede valoarea tensiunii de iesire fata de cea care i-a fost aplicata. Doar daca Slew -Rate-ul aplicat este de valoare - teoretic infinita - asa cum se procedeaza de simulatoare, se pot obtine valorile schitate de tine in prima imagine de mai sus. Practic, nu se poate obtine asa ceva.

 

Sa nu confundam aici Slew-Rate cu timpul de raspuns a amplificatorului, care este cu totul alt lucru. Din ce am mai observat pe unele site-uri de profil, tensiunea maxima de varf pe iesirea amplificatorului este raportata la acest timp, rezultand in opinia lor "slew rate-ul". Este o interpretare total gresita.

 

Am citit de curand, sa-i zic, o "smecherie", cum ca, cineva de pe un site "strain", pentru a obtine un slew rate mare in caracterizarea propriului amplificator, a utilizat o frecventa rectangulara test putin peste 100kHz. O sa spuneti: da, si ce cu asta? Va intreb: daca masura Slew-Rate-ul in audiofrecventa (acolo ne intereseaza raspunsul amplificatorului), ce valoare obtinea: mai mare, mai mica decat cea calculata cu peste 100kHz ? Nu mai adaog aici faptul ca, multi audiofili care ajung sa-si faca propriile amplificatoare audio, ajung sa treaca la caracteristicile amplificatorului audio valoarea SlewRate-ului din burta.

 

In fine, in cazul schemei tale de amplificare Slew-Rate-ul amplificatorului este aprox. dat de formula: Sr=dV/dt=I/C3, unde I este de fapt curentul de incarcare a capacitorului C3, situat de regula intre 5...30uA. Daca C3=10...40pF rezulta Sr=15/30=0.5V/us.

In cazul semnalelor sinusoidale se produc distorsiuni ale formei sinusoidale daca amplitudinile semnalelor depasesc o anumita valoare E1 si frecv. f1 date de relatiile:

E1=Sr/2*pi*f1 sau f1=Sr/2*pi*E1.

De aici rezulta formula aplicata de tine: Sr=2*pi*f1*E1, formula care din pacate a fost aplicata gresit.

 

In concluzie, valoarea Slew-Rate-ul vazuta ca viteza de variatie a tensiunii de iesire este limitata de capacitatea interna de compensare (in speta C3), care trebuie sa fie "incarcata" si "descarcata" cat mai rapid. In cazul amplificatoarelo audio cu etaj de intrare diferential complementar, etajul pilot care urmeaza are doua tranzistoare "compensate" cu capacitatii externe. Acest lucru face ca capacitatea C =C3 din formula de mai sus va fi de doua ori mai mica decat valoarea unui condensator din cele doua aflate pe tranzistoarele pilot. Se obtine in final un avantaj major, un SlewRate de doua ori mai mare fata de o topologie (schema amplificator) ca cea prezentata mai sus (vezi primul post).

EDITARE ULTERIOARA: In ultima formula de mai sus, f1 reprezinta frecventa limita care poate fi aplicata amplificatorului audio si amplificata de acesta fara deformarea semnalului de iesire. E1 este valoarea de varf a tensiunii pe iesire la care se masoara Sr la o anumita frecv. f1..

[technomate]

@technomate,

 

In schema ta, slew rate-ul amplificatorului este dat de capacitatea colector baza a tranzistorului pilot (inclusiv C3 - e foarte important sa utilizam un condensator C3 de calitate - nu degeaba multi au constat ca nu este important sa ai o schema foarte complexa ci mai degraba este foarte important sa utilizezi componente de calitate pentru a avea un sunet "mai placut"). Exista intr-adevar o dependenta in derivata tensiunii de iesire a amplificatorului cu frecventa si valoarea maxima (de varf) a amplitudinii de tensiune a amplificatorului, dar numai aceste doua valori nu ne pot ajuta sa calculam SlewRate-ul. Iar daca ar fi asa, asta ar inseamna ca nu ar mai conta topologia amplificatorului si am obtine pe orice schema de amplificator care are pe iesire frecventa si tensiune de valoare data, aceeasi valoarea a coeficientului Slew Rate, ceea ce nu este corect si nici nu se intalneste in practica.

 

In al doilea rand, aici mai intervine si faptul ca generatorul de semnal nu este un circuit IDEAL. In plus, valoarea SlewRate-ului la amplificatoare audio difera si cu impedanta de iesire (impedanta boxelor).

 

SlewRate-ul reprezinta de fapt viteza de crestere a tensiunii de iesire a amplificatorului pe o anumita sarcina. Pentru masurarea SlewRate-ul se utilizeaza o unda rectangulara de 1kHz. Putini stiu faptul ca daca avem un generator de semnal cu un Slew-Rate caracteristic pe o anumita impedanta de iesire (sa presupunem egala cu cea de intrare a amplificatorului) de 10V/us, viteza de crestere a tensiunii pe iesirea amplificatorului nu poate depasi aceasta valoare, adica nu poate creste mai repede valoarea tensiunii de iesire fata de cea care i-a fost aplicata. Doar daca Slew -Rate-ul aplicat este de valoare - teoretic infinita - asa cum se procedeaza de simulatoare, se pot obtine valorile schitate de tine in prima imagine de mai sus. Practic, nu se poate obtine asa ceva.

 

Sa nu confundam aici Slew-Rate cu timpul de raspuns a amplificatorului, care este cu totul alt lucru. Din ce am mai observat pe unele site-uri de profil, tensiunea maxima de varf pe iesirea amplificatorului este raportata la acest timp, rezultand in opinia lor "slew rate-ul". Este o interpretare total gresita.

 

Am citit de curand, sa-i zic, o "smecherie", cum ca, cineva de pe un site "strain", pentru a obtine un slew rate mare in caracterizarea propriului amplificator, a utilizat o frecventa rectangulara test putin peste 100kHz. O sa spuneti: da, si ce cu asta? Va intreb: daca masura Slew-Rate-ul in audiofrecventa (acolo ne intereseaza raspunsul amplificatorului), ce valoare obtinea: mai mare, mai mica decat cea calculata cu peste 100kHz ? [/b] Nu mai adaog aici faptul ca, multi audiofili care ajung sa-si faca propriile amplificatoare audio, ajung sa treaca la caracteristicile amplificatorului audio valoarea SlewRate-ului din burta.

 

In fine, in cazul schemei tale de amplificare Slew-Rate-ul amplificatorului este aprox. dat de formula: Sr=dV/dt=I/C3, unde I este de fapt curentul de incarcare a capacitorului C3, situat de regula intre 5...30uA. Daca C3=10...40pF rezulta Sr=15/30=0.5V/us.

In cazul semnalelor sinusoidale se produc distorsiuni ale formei sinusoidale daca amplitudinile semnalelor depasesc o anumita valoare E1 si frecv. f1 date de relatiile:

E1=Sr/2*pi*f1 sau f1=Sr/2*pi*E1.

De aici rezulta formula aplicata de tine: Sr=2*pi*f1*E1, formula care din pacate a fost aplicata gresit.

 

In concluzie, valoarea Slew-Rate-ul vazuta ca viteza de variatie a tensiunii de iesire este limitata de capacitatea interna de compensare (in speta C3), care trebuie sa fie "incarcata" si "descarcata" cat mai rapid. In cazul amplificatoarelo audio cu etaj de intrare diferential complementar, etajul pilot care urmeaza are doua tranzistoare "compensate" cu capacitatii externe. Acest lucru face ca capacitatea C =C3 din formula de mai sus va fi de doua ori mai mica decat valoarea unui condensator din cele doua aflate pe tranzistoarele pilot. Se obtine in final un avantaj major, un SlewRate de doua ori mai mare fata de o topologie (schema amplificator) ca cea prezentata mai sus (vezi primul post).

EDITARE ULTERIOARA: In ultima formula de mai sus, f1 reprezinta frecventa limita care poate fi aplicata amplificatorului audio si amplificata de acesta fara deformarea semnalului de iesire. E1 este valoarea efectiva a tensiunii pe iesire la care se masoara Sr la o anumita frecv. f1..

Partea practica demonstreaza daca un proiect e bun sau nu iar daca apar fenomene in practica care in teorie nu se pot explica asta inseamna ca cel ce calculeaza sau executa nu stie destula teorie :) Partea practica zice sa introducem un generator de semnal dreptunghiular si apoi masuram pe ecranul osciloscopului timpul in care comuta iesirea (viteza cu care un amplificator raspunde unui impuls pe intrare) , iar la frica dumneavoastra precum ca nu as fi introdus cine stie ce semnal dreptunghiular neideal va raspund ca am introdus semnal dintr-un generator Techtronix in valoare de vreo 5000 de euro . iar semnalul dreptunghiular era perfect dreptunghiular deoarece am umblat la baza de timp la osciloscop in sensul cresterii frecventei de citire si am citit palierul pozitiv si negativ iar pana la o frecventa de 30 Mhz nu se poate vedea inclinarea palierului daca intelegeti la ce ma refer .Zic ca acest argument e puternic .

 

Parte teoretica ..

Formula dvs este ciopartita .Cea corecta este SR=Isat/(C*G2) unde Isat este curentul maxim prin driver adica la saturatie care in cazul meu este de 33 mA chiar mai mare ,C este capacitatea Miller baza colector in cazul meu de 33 pF iar G2 este castigul etajului driver care in cazul de fata este -gm*RLe unde gm este 40*Ic (formule de baza ale calculelor la etajele tranzistoarelor bipolare) iar RLe este ~ 3kohmi (sarcina etajului driver) .

Daca facem un mic calcul SR=33mA/(33pF*800)~ 130 . Tranzistorii de pe schema au frecvente de taiere foarte mari ,diferentialul 300Mhz,driver si prefinali 200 Mhz,finali 30 Mhz deci implicit si capacitati de baza-colector,baza-emitor mici .Intradevar putem spune ca second stage ,driverul isi impune slew rateul in slew rateul final al amplif .In nici un caz cum ati luat dvs curentul prin condensator de cativa uA !!!

Sau altfel SR =dU/dT=Imax/C=~3mA/33pF ~100V/uS sau 10*10 la puterea 8 unde Imax este curentul de iesire din etaj (care il poate debita driverul catre etajul urmator ).

Topologia conteaza deoarece un etaj emitor comun sau colector comun au capacitati si impedante de intrare iesire diferite .De aceaa am zis in alt post ca doresc sa realizez etajul final ca fiind unul Sziklai care are o banda si un castig mai mare (este folosit si in Qsc).Pot sa va mai spun ca SR depinde foarte mult si de frecventa .Nu veti intalni nicaieri un Amplif cu frecv mica si SR mare sau unul cu f mare si Sr mic . De ce credeti ca 741-le are SR mic ? uitati va la primul pol dominant al Ao-ului si frecventa mica ce o acopera,mai mult de atat produsul castig-banda este mic .

Exemplele dvs nu spun prea multe despre SR .iar SR-ul porneste doar din matematica care este dupa parerea mea cea mai importanta materie a unui proiectant .dU/dT

 

Numai bine !

[donpetru]

Formula dvs este ciopartita .Cea corecta este SR=Isat/(C*G2) unde Isat este curentul maxim prin driver adica la saturatie care in cazul meu este de 33 mA chiar mai mare ,C este capacitatea Miller baza colector in cazul meu de 33 pF iar G2 este castigul etajului driver care in cazul de fata este -gm*RLe unde gm este 40*Ic (formule de baza ale calculelor la etajele tranzistoarelor bipolare) iar RLe este ~ 3kohmi (sarcina etajului driver) .

Daca facem un mic calcul SR=33mA/(33pF*800)~ 130 .

1. Intr-adevar, formula prezentata: Sr=dV/dt=I/C3 este varianta simplificata. De fapt, mai sus, am si spus "aprox.".

2. Cu matematica nu prea va impacati! Sa recalculam: SR=33*10^-3/33*10^-12*800=1/800*10^-9. Daca dorim sa raportam rezultatul la microsecunde vom lasa la numitor un 10^-6 si rezulta:

SR[V/us]=1/800*10^-3=0,00125*10^3=1,25V/us, deci SR=1,25V/us.

Topologia conteaza deoarece un etaj emitor comun sau colector comun au capacitati si impedante de intrare iesire diferite .De aceaa am zis in alt post ca doresc sa realizez etajul final ca fiind unul Sziklai care are o banda si un castig mai mare (este folosit si in Qsc).

E bine ca ati pus punctul pe "i". Totusi, topologia Sziklai are mai multe variante. Dar va las sa descoperiti care este cea mai potrivita pentru domeniul HiFi audio si care nu.

[technomate]

1. Intr-adevar, formula prezentata: Sr=dV/dt=I/C3 este varianta simplificata. De fapt, mai sus, am si spus "aprox.".

2. Cu matematica nu prea va impacati! Sa recalculam: SR=33*10^-3/33*10^-12*800=1/800*10^-9. Daca dorim sa raportam rezultatul la microsecunde vom lasa la numitor un 10^-6 si rezulta:

SR[V/us]=1/800*10^-3=0,00125*10^3=1,25V/us, deci SR=1,25V/us.

 

E bine ca ati pus punctul pe "i". Totusi, topologia Sziklai are mai multe variante. Dar va las sa descoperiti care este cea mai potrivita pentru domeniul HiFi audio si care nu.

Intradevar calculul este gresit .

[releu]

technomate, hai sa-ti spun si eu parerea mea. e bine ca ti-ai dat seama ca rezultatele obtinute de tine nu sunt reale ci pur simulative.

 

Referitor la schema prezentata in primul post nu prea ai cum sa obti practic slewrate de valoarea aia, citez: Fara RC B=-3dB, 600kHz, la +/-56Vcc, SR=165V/us. Sa stii ca multe din specificatii trecute pe diverse amplificatoare, asa cum spunea si donpetru, sunt scoase din burta, si chiar de firme de renume, pentru ca e de la sine inteles ca batalia se da intre specificatii si design pe care un utilizator de sisteme audio niciodata nu o sa le puna la indoiala si nici nu o sa aiba chef sa le masoare (poate nici nu stie cum). Pe asta se bazeaza producatorii de renume.

Putini stiu faptul ca daca avem un generator de semnal cu un Slew-Rate caracteristic pe o anumita impedanta de iesire (sa presupunem egala cu cea de intrare a amplificatorului) de 10V/us, viteza de crestere a tensiunii pe iesirea amplificatorului nu poate depasi aceasta valoare, adica nu poate creste mai repede valoarea tensiunii de iesire fata de cea care i-a fost aplicata. Doar daca Slew -Rate-ul aplicat este de valoare - teoretic infinita - asa cum se procedeaza de simulatoare, se pot obtine valorile schitate de tine in prima imagine de mai sus. Practic, nu se poate obtine asa ceva

donpetru, aici ai numai putintica dreptate dar hai sa-ti spun de ce numai atat.

Slew rate-ul se poate mari daca etajul urmatorul functioneaza la o tensiune mai mare si daca poli dominanti ai functii de transfer a amplificatorului, ca despre asta e vorba, permite distorsionarea semnalului sinusoidal la o frecventa f1 mai mare decat a etajului preu. E vorba de frecv. f1 care poate diferi la etajul preu fata de cel de amplificare, acest lucru conducand la obtinerea unui SlewRate pe amplificator mai mare. Sper ca esti de acord cu mine, nu!!!!

Este adevarata si afirmatia ta dar numai in ipoteza in care tensiunea de alimentare a amplificatorului audio este egala cu cea a preului (adica preamplificatorului). E corect, nu ?

[donpetru]

donpetru, aici ai numai putintica dreptate dar hai sa-ti spun de ce numai atat.

Slew rate-ul se poate mari daca etajul urmatorul functioneaza la o tensiune mai mare si daca poli dominanti ai functii de transfer a amplificatorului, ca despre asta e vorba, permite distorsionarea semnalului sinusoidal la o frecventa f1 mai mare decat a etajului preu. E vorba de frecv. f1 care poate diferi la etajul preu fata de cel de amplificare, acest lucru conducand la obtinerea unui SlewRate pe amplificator mai mare. Sper ca esti de acord cu mine, nu!!!!

Sunt de acord, ai facut o precizare buna.

Mai vin cu o rectificare asupra definitiei coeficientului E1. Este vorba de valoarea maxima a tensiunii pe iesirea amplificatorului (V_peak) si nu valoarea efectiva asa cum am precizat mai sus. Aceasta modificare am operat-o in propozitia subliniata din postul nr.8.

 

Totodata, pentru a lamuri si a intelege mai bine notiunea de SlewRate la amplificatoare audio, am postat mai jos un PDF "proaspat" de unde reiese si notiunea de timp de raspuns a amplificatorului (tr).

Slew_Rate.pdf

In general, amplificatoarele audio actuale au Slew Rate-ul cuprins intre 0,5V/us si 80V/us.

[technomate]

Sunt de acord, ai facut o precizare buna.

Mai vin cu o rectificare asupra definitiei coeficientului E1. Este vorba de valoarea maxima a tensiunii pe iesirea amplificatorului (V_peak) si nu valoarea efectiva asa cum am precizat mai sus. Aceasta modificare am operat-o in propozitia subliniata din postul nr.8.

 

Totodata, pentru a lamuri si a intelege mai bine notiunea de SlewRate la amplificatoare audio, am postat mai jos un PDF "proaspat" de unde reiese si notiunea de timp de raspuns a amplificatorului (tr).

Slew_Rate.pdf

In general, amplificatoarele audio actuale au Slew Rate-ul cuprins intre 0,5V/us si 80V/us.

max(dVout(t)/dt) = Sr =Idif/Cdriv=3ma/33pf~90V/uS .(curentul de incarcare a capacitatii care este Idif).Slew rateul nu are treaba cu frecventa nici cu tensiunea de alimentare a etajului final.

Totusi , ce parere aveti despre designul si performantele lui Giovani Stochino http://www.angelfire.com/sd/paulkemble/sound8c.html ?

[donpetru]

Totusi , ce parere aveti despre designul si performantele lui Giovani Stochino http://www.angelfire.com/sd/paulkemble/sound8c.html ?

 

Referitor la, citez: Offering 100W into 8ohms, low THD, a high slew-rate (300V/?S) and a -3dB response of 1Hz to 120kHz, attention was paid to the repeatability of performance and thermal management.

Vreau sa va spun ca asemenea performante nu se pot obtine fara a prevede in schema un circuit de reglaj OFFSET in regim dinamic si permanent. Scheme avand la baza o asemenea topologie fara implementarea circuitelor de care va aminteam nu pot prezenta astfel de performante doar daca prin absurd am presupune ca toate componentele din schema (prototip) sunt extraodinar de bine imperecheate (ideale), ceea ce ma cam indoiesc si nici nu putem regasi practic.

Acum cateva zile in urma recomandam unui utilizator sa studieze o schema de service Dynacord, mai exact S1200. Daca o sa va uitati pe schema respectiva o sa vedeti circuitele de reglaj de care amintesc mai sus. Nu este singura schema care folosesti asa ceva. In plus, observ in mai toate schemele utilizarea filtrelor RC pe iesire cam de acelasi tip dar Slew Rate-uri foarte diferite. Acum va intreb: chiar asa o fi ? Nu mai adaog aici multe altele.

In concluzie, e o schema care arata bine pe hartie dar nu neaparat poate fi extraordinara dupa conceperea practica...

 

P.S. Pentru toti utilizatori pasionati de amplificatoare, am postat in paginile revistei un mic indrumar de calcul care se aplica cu succes si in domeniul audio. Spor la citit.

 

Numai bine.