Sari la conținut

Poză

Dezbatere privind "clasele de functionare a tranzistoarelor" ???


  • Conecteaza-te daca doresti sa raspunzi
7 răspunsuri în acest subiect

#1
politehnica

politehnica

    Editor

  • Editors
  • 415 postari
  • Resedinta:RO

Sa lamurim un aspect rastalmacit de foarte multa lume:

 

Clasa B de functionare este fara curent de repaus prin finali, iar o clasa B cu curent de repaus prin finali este clasa AB. Asta spune teoria si trebuie luata practic ca atare.



#2
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.955 postari
  • Resedinta:Bucuresti

De fapt clasele se definesc dupa unghiul de conductie al elementelor active si astfel se poate face o distinctie clara intre ele.

Mai rastalmacesc si eu un mod de functionare,

 orice amplificator care este setat in clasa AB lucreaza in clasa A la nivele mici si pina la un anumit nivel,

 dupa care trece in clasa AB si unghiul de conductie devine mai mic de 180 de grade. 

 

@gsabac


  • viobio ii(le) place mesajul asta

#3
viobio

viobio

    Utilizator Tehnician

  • Members
  • 148 postari
  • Resedinta:BUCURESTI

Sa lamurim un aspect rastalmacit de foarte multa lume:
 
Clasa B de functionare este fara curent de repaus prin finali, iar o clasa B cu curent de repaus prin finali este clasa AB. Asta spune teoria si trebuie luata practic ca atare.

Fără a intra in polemică , după dv ......clasa B nu consumă nimic cind nu are un semnal la intrare ? Nu ?

#4
remus68

remus68

    Utilizator Tehnician

  • Members
  • 239 postari
  • Resedinta:Timisoara

http://www.etc.tuiasi.ro/esa/lab3.pdf



#5
politehnica

politehnica

    Editor

  • Editors
  • 415 postari
  • Resedinta:RO

De fapt clasele se definesc dupa unghiul de conductie al elementelor active si astfel se poate face o distinctie clara intre ele.

Mai rastalmacesc si eu un mod de functionare,

 orice amplificator care este setat in clasa AB lucreaza in clasa A la nivele mici si pina la un anumit nivel,

 dupa care trece in clasa AB si unghiul de conductie devine mai mic de 180 de grade. 

 

@gsabac

 

Unghiul de conductie pentru clasa B si AB este acelasi, diferenta o face ce spuneam eu mai sus: curentul de mers in gol sau de repaus.

Punctul static de functionare in regim de functionare in c.c. este una, unghiul de conductie este alta. De fapt, unghiul de conductie se refera la un comportament a amplificatorului in regim dinamic, cu semnal aplicat pe intrarea lui si reprodus pe iesire. Asa cum mentionam anterior, clasa B si AB au acelasi unghi de conductie dar diferenta rezulta din prezenta curentului de mers in gol. De acord ?

Chestiunea asta e mentionata in foarte multe carti, documentatii, vezi exemplul dat de remus68.



#6
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.955 postari
  • Resedinta:Bucuresti

Unghiul de conductie pentru clasa B si AB este acelasi, diferenta o face ce spuneam eu mai sus: curentul de mers in gol sau de repaus.

Punctul static de functionare in regim de functionare in c.c. este una, unghiul de conductie este alta. De fapt, unghiul de conductie se refera la un comportament a amplificatorului in regim dinamic, cu semnal aplicat pe intrarea lui si reprodus pe iesire. Asa cum mentionam anterior, clasa B si AB au acelasi unghi de conductie dar diferenta rezulta din prezenta curentului de mers in gol. De acord ?

Chestiunea asta e mentionata in foarte multe carti, documentatii, vezi exemplul dat de remus68.

 Dupa cum am mai postat, clasele de functionare se definesc dupa unghiul de conductie si explicitez cu poza.

   Fișier atașat  Clasele de functionare amplificatoare.jpg   62,13K   0 descărcări

Zonele portocalii reprezinta intervalele de conductie.  

Ca idee, amplificatorul în clasă B este polarizat astfel încât să funcţioneze în regiunea liniară
într-un interval de 180° al perioadei semnalului de intrare şi să fie blocat în celelalte 180°.
Amplificatoarele în clasă AB sunt undeva între amplificatoarele din clasa A şi clasa B,
tranzistorul conduce mai mult de 50% din timp dar mai puţin de 100%.

 

@viobio, ce ati dorit sa aratati cu caracteristicile tubului EL34 in regim ultralinear,

  parca era vorba despre un amplificator cu KT88?

 Am o intrebare, transformatorul de iesire suporta curentii celor doua tuburi in paralel,

  adica vreo 160mA?

 

@gsabac


Editat de gsabac, 23 septembrie 2018 - 09:32 .


#7
politehnica

politehnica

    Editor

  • Editors
  • 415 postari
  • Resedinta:RO

Diagrama aia de functionare pentru clasa AB nu am vazut-o pentru ca practic nu prea vad cum ai putea sa o obtii. Adica cu ce tip de schema credeti ca se poate realiza ?



#8
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.955 postari
  • Resedinta:Bucuresti

Elementele active din etajele finale de audiofrecventa in contratimp lucreaza in clasa A sau AB si prin 

 ele se preseteaza un curent initial de polarizare (bias)

In clasa AB acest curent de polarizare poate fi de citiva mA, zeci de mA, sute de mA sau chiar amperi,

 acesta depinzind de performantele ce trebuiesc obtinute, dar in functie de aceste valori si randamentul

 ce se poate obtine este intre 30% si 70%.

Explicatia: la unghiul de conductie normal pentru o alternanta de 180 de grade, se adauga unghiul de

  conductie pentru anularea curentului de bias. Aceasta se face prin scaderea nivelului instant al semnalului

  de audiofrecventa, conjugat cu cresterea curentului prin elementul opus din etajul in contratimp.

Pentru exemplificare am modificat un amplificator audio din clasa A in clasa AB prin scaderea curentului initial

 si rezultatul este in poza. Click pentru marire.

   Fișier atașat  unghiul de conductie in clasa AB.jpg   171,86K   0 descărcări

Si cu tranzistoare se construiesc amplificatoare de audiofrecventa clasa A sau AB, mai putin in clasa C

  dar rezultatul si explicatia calitativa este asemanatoare. In radiofrecventa functionarea in clasa B, AB sau C

  se foloseste si pentru un singur element activ pe etajul de amplificare.

In clasa C se pot obtine chiar randamente mai mari de 75%

 

@gsabac   






0 utilizatori citesc acest topic

0 utilizatori, 0 vizitatori, 0 utilizatori anonimi

emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc