Parere rebobinare traf reciver 5.1 jvc

[ola_nicolas]

Pentru cei care se feresc sa pun? flexul pe un pachet de tole sudate, trebuie spus c? temperatura dezvoltat? la ?ndep?rtarea surplusului de material, este cam aceea?i cu cea la care s-a dat cordonul de sudura. Poate a?adar sa afecteze cam ?n aceea?i m?sur? calit??ile magnetice ale miezului Apoi, singurul aliaj sudabil cu electrozi speciali, este permalloy-ul. Otelul silicios este practic nesudabil. A?adar tolele sunt foarte probabil din permalloy. Mai mult dec?t at?t, permalloy-ul este cam singurul material care se poate prelucra mecanic ?i apoi refolosi ca miez magnetic, datorit? unei magnetiz?ri remanente practic inexistente. Datorit? acestor propriet??i, permalloy-ul a fost printre pu?inele materiale utilizate la capetele magnetice ale magnetofoanelor ?i din acela?i motiv, singurul utilizat ca scut de ecranare magnetica.

Editat Iunie 21, 2016 de ola_nicolas

[gsabac]

Sudura transformatoarelor se realizeaza fara material de adaos, fara electrozi, doar cu jet de plasma sau laser de mare putere.

Se sudeaza orice tip de material de acelas fel, totul decurge in citeva zecimi de secunda. Daca ne referim la materialele numite

 generic "permaloy", din ele nu se realizeaza tole pentru transformatoare de retea. Se folosesc doar aliaje de ferosiliciu,

 imbunatatite cu metale precum Nichelul, Cromul, Cobaltul sau Vanadiul, pentru marirea permeabilitatii, a zonei lineare

 a curbei de histerezis si rezistentei electrice a materialului. In legatura cu materialul folosit la ecranare magnetica cel mai bun si

 cel mai utilizat este tipul uMetal. Se comercializeaza sub forma de table.

 

Din experienta personala am constatat ca folosirea unor scule mecanice de mare putere,

la dezasamblatrea tranformatoarelor cu tole sudate, induce unele probleme si anume:

- deformarea si chiar ruperea unor bucati din multe tole din margini;

- aparitia unor bavuri in zona de taiere care necesita finisaje la fiecare tola;

- lucrul imprecis cu sculele de mina determina si unele adincituri, destul de mari, in cantul tolelor.

   La tolele "I" nu este nici o problema deoarece se pot intoarce cu cantul celalalt, dar la tolele "E",

   se micsoreaza suplimentar sectiunea de contact cu tolele "I".

- este nevoie de o taietura in volum care nu de poate face manual 

 

Eu am demontat 2 transformatoare audio, de iesire, de circa 40cm2 fiecare si am construit ulterior cu tolele, un transformator de sudura.

Ghinion, transformatorul era impregnat. Am taiat carcasa cu bobinajele in doua, apoi le-am desprins de pe tole.

Am folosit o freza si a rezultat o taietura mai mare in tolele "I", care sa inlature cea mai mare parte a portiunii sudate.

La desprinderea tolelor, au rezultat atit bavuri cu resturi de sudura cit si din prelucrarea mecanica. Fiecare tola a trebuit reconstituita. 

La tolele "I" nu este nici o problema deoarece se intorc cu cantul celalalt, dar atentie la tolele "E", deoarece se micsoreaza

  suplimentar sectiunea de contact cu tolele "I". Transformatorul rezultat a fost asamblat cu tole intretesute.

Aceasta decupare se poate face si manual, deoarece sudura este "moale".

 

Rezultatul final nu merita atita munca !

 

@gsabac

[zal]

Totu?i, 100 Ohmi nu e o valoare normal? ptr un trafo a?a mare, m? a?teptam la maxim 20 Ohmi. Dup? cum arat? izola?ia ro?ie, ori e topit?, ori e jumulit? de cineva, mi-e s? nu fie dec?lit? s?rma, sau nu m?soar? aparatul corect.

.............

Revenind la poz?, dac? ?ntre 1-2 rez e infinit?, e clar c? acolo e sig termic? ?i se face ?trap ?ntre borne sau se alimenteaz? direct pe 2-3 cum au scris mai sus colegii. Aten?ie la folosirea unei siguran?e de re?ea ptr protec?ie, una de 2A e suficient?.

.............

Permalloy am v?zut foarte rar ?n via??, numai la trafo mici adaptoare de semnal ptr microfoane sau ?n echipamente de comunica?ii. Se folosea la capetele de magnetofon ?i casetofon.

...........

Trafo cu miezul sudat se pot t?ia cu o p?nz? de bomfaier ptr un minim de distrugere a suprafe?ei de contact dintre tole. Flexul e imprecis ?i pachetele de tole se ?mpr??tie.

...........

Siguran?ele termice se pot ?ntrerupe la dep??irea temperaturii nominale, de exemplu 150*C, c?t ?i la dep??irea curentului nominal, ac?ion?nd ca siguran?? obi?nuit? la o suprasarcin? sau scc.

Editat Iunie 22, 2016 de zal

[gsabac]

Revin cu transformatoarul de sudura rebobinat si reconstituit dupa finisarea tolelor si reasamblarea lui.

 

 

Se observa cum am asamblat tolele "I" cu tesitura in exterior si pentru aspect am prelucrat si tolele "E".

Intrefierul rezultat din suprapunere, asa cum se vede in poza, nu l-am putut micsora ca la tolele noi.

 

@gsabac

[ola_nicolas]

Cine are un minimum de cuno?tin?e despre propriet??ile generale ale materialelor, ?tie ca sudabilitatea este una dintre propriet??ile cele mai importante. Teoria este complicata ?i nici nu este cazul sa insistam asupra ei. Aliajele cu mult carbon, precum ?i aliajele cu mult siliciu sunt practic nesudabile. A?adar indiferent de cat de modern este procedeul de sudura, materialul nu poate fi sudat. De aceea am presupus ca trebuie sa fie un material diferit de otel silicios. Poate ca nu o fi permalloy!? Poate o fi alt material!? ?nsa nici otel silicios nu cred ca este. Presupun?nd ?ns? ca ar fi otel silicios, este practic interzisa ?n acest caz prelucrarea mecanica a acestuia, f?r? un tratament termic ulterior ?n scopul restabilirii propriet??ilor magnetice. Aceste doua aspecte, conduc ?n mod logic la concluzia ca un transformator ale c?rui tole au fost sudate, nu sunt din otel silicios. Altminteri, chiar ?i super-procedeele de sudura, cum ar fi sudura laser, produc o ?nc?lzire locala destul de importanta. Pana la urma, despre asta era vorba. At?ta timp cat transformatorul bobinat suporta ?nc?lzirea locala ?i nu este un material magnetic la care prelucrarea mecanica este interzisa, cordonul de sudura poate fi ?ndep?rtat at?t manual cu pila (cu mult efort desigur!) cat ?i cu ajutorul unui disc de polizat.

 

 

...Totu?i, 100 Ohmi nu e o valoare normal? ptr un trafo a?a mare, m? a?teptam la maxim 20 Ohmi...

 

Este un alt aspect care poate conduce la concluzia ca miezul este din permalloy, care are o induc?ie magnetica de satura?ie de 0,8... 0,9 T. Probabil ca induc?ia prin miez, nu dep??e?te ?n aceste condi?ii 0,45... 0,5 T. ?ntruc?t tensiunea indusa pe spira este propor?ional? cu induc?ia, asta ?nseamn? ca tensiunea indusa pe spira acestui traf este probabil undeva la jum?tatea celei a unui traf uzual cu tole din otel silicios. Asta ?nseamn? un num?r de spire per volt dublu ?i deci o rezistenta ohmica mai mare a bobinei primare.

 

@gsabac: Problemele pe care le-ai enumerat la prelucrarea mecanica a tolelor din otel silicios (dincolo de faptul ca ele sunt practic neprelucrabile mecanic, f?r? a fi ulterior supuse unui tratament termic special) sunt mult mai mici ?n cazul tolelor din permalloy, care este un material moale iar deform?rile ?i bavurile, se pot remedia relativ u?or. In plus, asa dup? cum spuneam, permalloy-ul suporta prelucr?ri mecanice, f?r? a fi necesar un tratament termic ulterior.

Editat Iunie 22, 2016 de ola_nicolas

[gsabac]

Asa arata un robot automat de sudat si asamblat transformatoare si motoare. 

 

 

In principiu se poate suda orice material dur cu orice alt material dur. Metal-metal, metal-ceramica,

 metal-aliaj, etc. Este vorba de contopirea atomica intre elementele constitutive,

 cu sau fara crearea de constituenti noi, solutii solide sau recristalizare.

Cele mai utilizate metode sunt, difuzia unui material in celalalt si implantul de ioni dintr-un material in celalalt.

 

Numai de bine !

 

@gsabac

Editat Iunie 22, 2016 de gsabac

[zal]

Repet ?nc? o dat?: permalloy-ul nu se folose?te la trafo de re?ea, mai ales ptr scule ieftine, produse dup? 1990. ?n logica calculului cu induc?ia de mai sus, ?nseamn? c? fraierul de japonez pierde cupru c?t ptr c?teva trafo normale.

[ola_nicolas]

Purtam discu?ii paralele, sau sugestiv "vorbim discu?ii". Eu ma refer la caracteristica de sudabilitate, nu la metodele ?i mijloacele de sudura. Din punctul de vedere al sudabilit??ii, aliajele metalice sunt ?mp?r?ite ?n trei grupe. O?elurile din prima grupa, permit ?n mod condi?ionat sau nu, realizarea unor ?mbin?ri sudate garantate din punctul de vedere al propriet??ilor tehnologice. Pentru categoria a doua, sudura este considerata posibila, f?r? a se garanta propriet??ile ansamblului sudat. In grupa a 3-a (aici se ?nscrie ?i otelul silicios pentru tole electromagnetice) intra aliajele care nu pot fi sudate. Eu am f?cut o experienta pentru sudarea ?n puncte a doua tole din otel silicios de 0,35 mm, e?uat?. Nu ?tiu, dac? sudura laser, sau cu plasma, reu?e?te sa ?mbine sau nu un pachet de tole din otel silicios cu 4 % siliciu (p?rerea mea este ca nu) ?ns? chiar dac? ar face-o, tolele s-ar separa mecanic la primele vibra?ii caracteristice miezurilor magnetice ale unui transformator de putere. Altminteri, presupunand ca traful ar fi trebuit rebobinat si deci tolele separate, cum oare ar fi putut fi sudate din nou, dac? nu cu un electrod aliat pe baza de nichel. Presupun ca ini?iatorul topicului nu dispune de instala?ie laser de sudura.

 

In aceea?i ordine de idei ("vorbim discu?ii") utilizarea principala a permalloy-ului este la bobine de induc?ie ?i transformatoare furnizoare de putere, asa dup? cum reiese ?i din imaginea ata?ament, citata din capitolul 11 Soft magnetic materials al unei lucr?ri de larga circula?ie pe Internet - nu am ?n acest moment numele acestei lucr?ri ?i nici autorul. Altminteri, din ce este f?cut miezul, ne poate spune doar ini?iatorul topicului. Eu doar sus?in ca din punct de vedere tehnologic, un pachet din tole sudate nu prea poate fi f?cut din otel silicios cu 4 % siliciu.

 

 

Si apropos, mu-metalul, face parte din categoria Ni-Fe alloys (Permalloy). In ordine ar fi permalloy cu B_s=1,07 T, su-permalloy cu B_s=0,79T si mu-metal cu B_s=0,65 T

 

Editat Iunie 22, 2016 de ola_nicolas

[florynamaria]

Spuneti ca transformatorul functioneaza, pentru certificarea integritatii, trebuie sa il tineti in priza circa 30 de minute.

Urmariti temperatura bobinajelor si miezului.

Deasemenea masurati tensiunile din secundare si curentul de mers in gol.

Acesta trebuie sa fie mai mic de 100mA, daca transformatorul este bun.

 

@gsabac

Spus si facut ! Transformatorul a fost tinut in priza o noapte intreaga la liber. Temperatura miezului si a bobinei nu depasesc 30- 35 grade celsius. Curentul de mers in gol nu lam masurat deoarece multimetrul meu este defect. Cauza cedarii sigurantei termice inca nu o cunosc dar pot spune ca tine de partea alimentarii reciverului deoarece dupa conectarea traului la reciver si aproximativ 30 de minute de ascultat muzica la volum decent transforatorul incepe sa se incalzeasca semnificativ.

Editat Iunie 22, 2016 de florynamaria

[florynamaria]

Totu?i, 100 Ohmi nu e o valoare normal? ptr un trafo a?a mare, m? a?teptam la maxim 20 Ohmi. Dup? cum arat? izola?ia ro?ie, ori e topit?, ori e jumulit? de cineva, mi-e s? nu fie dec?lit? s?rma, sau nu m?soar? aparatul corect.

.............

Revenind la poz?, dac? ?ntre 1-2 rez e infinit?, e clar c? acolo e sig termic? ?i se face ?trap ?ntre borne sau se alimenteaz? direct pe 2-3 cum au scris mai sus colegii. Aten?ie la folosirea unei siguran?e de re?ea ptr protec?ie, una de 2A e suficient?.

.............

Permalloy am v?zut foarte rar ?n via??, numai la trafo mici adaptoare de semnal ptr microfoane sau ?n echipamente de comunica?ii. Se folosea la capetele de magnetofon ?i casetofon.

...........

Trafo cu miezul sudat se pot t?ia cu o p?nz? de bomfaier ptr un minim de distrugere a suprafe?ei de contact dintre tole. Flexul e imprecis ?i pachetele de tole se ?mpr??tie.

...........

Siguran?ele termice se pot ?ntrerupe la dep??irea temperaturii nominale, de exemplu 150*C, c?t ?i la dep??irea curentului nominal, ac?ion?nd ca siguran?? obi?nuit? la o suprasarcin? sau scc.

 

 

 

 

Izolatia a fost indepartata de catre mine in vederea inspectiei iar multimetrul meu pot sa zic ca nu masoara bine. Pot sa va spun ca amplificatorul foloseste in etajul final STK413-400  si STK412-400. Numai bine