Sari la conținut

Poză

Osciloscop cu tubul catodic 5DEP1

* * * * - 3 voturi

  • Conecteaza-te daca doresti sa raspunzi
195 răspunsuri în acest subiect

#151
flomar

flomar

    Premium User

  • Editors
  • 826 postari
  • Resedinta:segarcea dolj

Dispun de 3 bucati BF583...http://pdf1.alldatas...LIPS/BF583.html....

Sunt recuperati din televizoare vechi, la masuratori sunt buni....daca corespund ,pot sa-i trimit....


  • ola_nicolas ii(le) place mesajul asta

#152
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.237 postari
  • Resedinta:Bucuresti

Sigur exagerati cu frecventele obtinute, care nu pot depasi 50MHz pentru o excursie

  egala cu 1/2 din cursa verticala. Trebuie sa tineti seama de nivelul de +/- 20V la iesire

  si de puterea disipata pe tranzistorii finali care nu poate depasi 2W cu radiatoare

  ventilate. Daca puneti toate capacitatile initiale ale schemei veti vedea ca tranzistorii

  driver de la frecventa de 40MHz in sus nici nu mai conteaza, oricit de performanti sunt.

In realitate daca obtineti 20 de MHz este maximum maximorum din ce se poate obtine.
Deasemenea trebuie tinut seama de linearitatea amplificarii (pe scala lineara

  a curbelor masurate) care nu trebuie sa depaseasca 3% la nici o frecventa.

Nici o firma de prestigiu nu a obtinut mai mult cu acesti tranzistori si cu aceste tuburi.
Pentru 100MHz rezistentele de colectori trebuie sa fie sub 400 ohmi tranzistorii finali

  de talia lui 2N3866 selectionati (de la Motorola) si sensibilitatea tubului catodic

  de la 5V/cm la 7V/cm. Acesta este si motivul pentru care nu v-am trimis librarii cu

  tranzistori de frecventa mai mare.

Alt motiv este acela ca schemele simple, fara anumite corectii antioscilatie nu functioneaza.
Daca doriti sa va jucati cu tranzistori de frecventa mai mare folositi tipurile de mai jos care se gasesc pretutindeni,
 si sunt si 3 modele de de curenti mari, TME, ADElectrocom, ConexElectronic, TOR, Adeleida, etc.
Tranzistorii cu frecvente de taiere intre 5GHz si 7GHz de tipurile BFR92, BFT93, BFR96, BFR106, BFT92, BFT93
  costa intre 1leu si 2 lei. Este adevarat ca in acelas lot, la unele tipuri de tranzistori de MW, tranzistorii sunt foarte
  apropiati ca performante insa selectarea lor este necesara pentru imperechere. O diferenta de 10% este foarte bina pentru finali,

  deoarece lucreaza in baza comuna si 2% -3% pentru driveri si celelalte perechi.

Pentru puteri mai mari se poate folosi BFG591(20V-max200mA-7GHz-2W 4lei).

In legatura cu distorsiunile se poate spune ca sunt mici datorita amplificatorului care nu poate reda frecvente mai mari,
 deci nici armonicile care se iau in calcule la distorsiuni. Distorsiunile se masoaara la o frecventa de 10 ori mai mica decit
 frecventa maxima de lucru ca sa incapa cel putin 10 armonici la calcule.

@gsabac


Editat de gsabac, 17 septembrie 2016 - 02:38 .


#153
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county

@gsabac: Eu m-am "jucat" în jurul schemei de baza pe care ați desenat-o dv. Schema, este data în atașamentul 1. In atașamentele următoare sunt date seturi de parametri simulați la frecvente diferite. Puteți sa îmi spuneți unde este greșeala? Sau mai bine, încercați sa aplicați rezultatelor de aici, comentariul de mai sus. Chestiunea este aceea ca în practica, încep greutățile mai mici, sau mai mari, cum ar fi de pilda, cat de bine pot eu sa dimensionez o bobina de corecție de exact 510 nH, în condițiile în care la ora actuala, nu am nici cu ce sa masor o inductanță. Apoi, unele dintre aprecierile dumneavoastră de mai sus, sunt făcute în planuri guvernate de standarde diferite, cum ar fi aceea, ca la 100 MHz, trebuiesc în colectorii finalilor, rezistente cu valori mici. Totul este relativ și depinde de dispozitivele pe care se urmărește a fi utilizate. Eu nu am urmărit dispozitivele cele mai performante, ci doar am încercat ca tatonând (în general doar cu ceea ce am la dispoziție pe multisim) sa scot cat mai mult posibil din schema data. Cu alte cuvinte, încerc ca înainte de a realiza practic ceea ce mi-am propus, sa întocmesc mai întâi un standard de nivel cat mai înalt, pentru a ma putea apropia în final de ceea ce este realizabil în practica - o banda cat mai apropiata de 50 MHz, chit ca în realitate (știu sigur) foarte rar voi avea aplicații la o frecventa care sa depășească 1MHz, nefiind depanator, sau electronist profesionist. In reprezentările de mai jos, am utilizat o scara liniara pentru diagrama Bode, numai în intervalul 10MH la 115 MHz. In realitate, conform calculului hârtiei, maximumul benzii, este de 113 MHz. Dar având în vedere ca schema am calibrat-o la frecventa de 1 kHz, am constatat ca fata de aceasta frecventa, nu exista o atenuare mai mare de 3 dB.

Fișier atașat  Schema.jpg   131,34K   0 descărcăriFișier atașat  1k.jpg   137,69K   0 descărcăriFișier atașat  10k.jpg   138,02K   0 descărcăriFișier atașat  1M.jpg   137,31K   0 descărcăriFișier atașat  10M.jpg   134,32K   0 descărcăriFișier atașat  20M.jpg   136,94K   0 descărcăriFișier atașat  40M.jpg   132,94K   0 descărcăriFișier atașat  60M.jpg   116,93K   0 descărcăriFișier atașat  80M.jpg   134,64K   0 descărcăriFișier atașat  100M.jpg   137,65K   0 descărcăriFișier atașat  115M.jpg   138,25K   0 descărcări


Editat de ola_nicolas, 18 septembrie 2016 - 12:47 .


#154
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county

Ok! Acum pornind de la schema de la #153 (standardul de nivel maximum realizabil) am adaptat și simulat cu ceea ce as putea avea efectiv la dispoziție și am ajuns la schema din atașamentul 1. In atașamentul 2, am dat rezultatul simulării acestei scheme la frecventa de 75 MHz, maximumul teoretic realizabil. Iată cum încep sa se piardă (Chiar și teoretic) posibilitățile! In practica, apar capacitățile parazite despre care vorbiți, precum și imposibilitatea tehnica de a realiza și măsura anumite componente, precum inductanțele de corecție. Cum ar fi fost sa fi studiat schema cu "suficienta", doar pana la 40... 50 MHz?! La o inventariere sumara a ceea ce dispun, am reușit sa identific 3 tranzistoare BF257, care provin de pe la televizoarele a/n demolate. Foarte probabil, doua dintre ele au lucrat împreună și deci pot fi asociate. Dispun de asemenea de vreo 7... 8 tranzistoare BF199, pentru prefinali. O varianta pe care o iau în calcul, este sa accept oferta lui flomar de la #151. Am cautat însă fără succes un spice-model pentru acele tranzistoare, așadar nu pot sa le utilizez decât la "risc". Alte posibilități, s-ar putea ivi eventual, după ce demolez doua monitoare de la niște calculatoare vechi și doua CD-playere O problema, va fi faptul ca nu am alte posibilități de selecție ale tranzistoarelor, decât pe baza factorului beta, utilizând beta-metrul din componenta testerului universal pe care îl am. In atașamentele 3 și 4, am realizat și niște simulări în modul "AC Sweep", atât pentru cazul schemei din atașamentul 1 (vezi atașamentul 3) cat și pentru schema atașată la #153. Toate aceste precauții, în timp ce alții nu își fac probleme și vor sa realizeze un osciloscop performant, doar pe baza unor termene limitate în timp, după principiul ca: "... doar nu fac o lipitura pe zi ..."

Fișier atașat  Schema_.jpg   130,61K   0 descărcăriFișier atașat  75M.jpg   147,96K   0 descărcăriFișier atașat  AC Sweep_.jpg   49,89K   0 descărcăriFișier atașat  AC Sweep.jpg   50,62K   0 descărcări

 

@gsabac: După ce trageți eventualele concluzii, as vrea sa discutam despre cum va trebui sa arate schema pentru amplificatorul pe verticala, în cazul utilizării unui comutator pentru 4 canale, pe care va trebui sa mi-l recomandați. Apoi trebuie sa discutam despre schema amplificatorului pe orizontala.


Editat de ola_nicolas, 18 septembrie 2016 - 08:44 .


#155
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.237 postari
  • Resedinta:Bucuresti

Revin cu o detaliere a capacitatilor parazite care trebuiesc luate in calcul pentru simularea etajului final vertical.

Rezultatele practice sunt insa mult mai mici, apreciez dupa experienta mea ca intre 30% si 60%.

attachicon.gifCapacitati parazite pentru etajul final vertical.jpg

C1, C6 capacitatile radiatorilor la masa;

C3 capacitatea intre radiatori;

C2, C5 capacitatile firelor de conexiune la masa plus a rezistentelor si bobinelor;

C4 capacitatea dintre conexiunile spre soclu si ale soclului;

C7, C8 capacitatile din catalog intre placi si restul, fara placa opusa;

C9 capacitatea intre placile Y1 si Y2.

Puteti adauga si Dvs. capacitati cu 50% mai mari pentru rezultate acoperitoare.

 

@gsabac

Ati realizat optimizari de valoare pentru schemele utilizate si rezultatele sunt pe masura. Trazistorii pe care ii aveti puteti sa ii folositi

 fara nici un risc, sunt cei mai buni iar bobinele se calculeaza cu GElectronic Synthesis, daca nu merge la Dvs. scrieti ce valori doriti

 si le sintetizez eu ca model fizic. In legatura cu ce rezultate au altii eu intotdeauna am realizat mai prost, mai scump, intr-un timp

 mult mai indelungat, cu o finisare execrabila, dupa laudele lor. Cu 10K in colectori (vazuti de mine pe circuite) deabia atinge 2MHz nu 20MHz.

V-am rugat sa luati in consideratie pentru rezultate reale, capacitatile tubului 5DEP1 din catalog si sa le adaugati pe schema pentru simulari.

C7 adaugat intre placa 1 si masa si C8 intre placa 2 si masa.

In catalog sun urmatoarele date, adica capacitatile din catalog intre placi si restul, fara placa opusa:

-Deflecting Plate 1o to All 10pF;

-Deflecting Plate 2o to All 6,5 pF.

Adaugati, simulati si vedeti ce rezultate obtineti, dupa aceste corectii.

 

 

@gsabac



#156
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county
... V-am rugat sa luati in consideratie pentru rezultate reale, capacitatile tubului 5DEP1 din catalog si sa le adaugati pe schema pentru simulari ...

Am reținut chestiunea. Urmează sa o aplic. Eu am doua foi de catalog. Una de la Sylvania si una de la Jedec. Intre aceste doua fise de date exista diferențe de date. Am sa utilizez foaia de la Sylvania, care pare mai credibila printr-o mai buna structurare a datelor. Deocamdată, studiez încă la modul general. Problema este ca fac studiu doar în ferestre foarte înguste de timp și nu am efectiv timp sa pun pe simulator toate ideile, care uneori îmi vin într-un mod "amestecat". Momentan, studiez o foarte interesanta posibilitate de a utiliza în locul tranzistorilor finali, o dubla trioda de radiofrecvență. Am ajuns cu un model comun de pe ms14, la 125 MHz. Problema cel mai greu de rezolvat, este tensiunea de alimentare, care la tuburi trebuie sa fie ceva mai mare. La tensiuni mari, tuburile comune lucrează excelent, și se obțin frecvente mai mari și indici THD mult mai mici ca la tranzistoare. La tensiuni înalte însă, tuburile trebuie sa realizeze niște disipații imposibile pentru aceste dispozitive, care nu pot fi utilizate cu radiatoare. Sunt în curs de realizare și punere la punct a unui model pentru dubla trioda E188CC, care este conceputa în mod special pentru amplificatoare video la tensiuni anodice mai mici - 90... 220 V. Eu personal, dispun de o echivalenta ruseasca - 6N23P. După o seceta de o vara întreagă, în sfârșit au sosit și la noi ploile. Astăzi și probabil mâine (conform prognozelor meteo) voi avea ceva mai mult timp pentru studiu pe simulator. Toate Bune!


Editat de ola_nicolas, 19 septembrie 2016 - 08:26 .


#157
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county

După introducerea capacităților parazite, banda a scăzut atât pentru schema din #153, cat și pentru cea din #154 la aceeași valoare de aproximativ 52 MHz. Distorsiunile armonice totale (la cap de banda) au crescut în cazul schemei #153 la o medie de aproximativ 1,6 %, în timp ce pentru schema #154 sunt ceva mai mici - 1,48 %. Cel mai bine se comporta montajul cu final pe dubla trioda comuna, la care banda este de 61 MHz, iar THD<0,2 %. In acest moment lucrez la punerea pe simulator a modelului tubului E188CC. Voi reveni!


Editat de ola_nicolas, 19 septembrie 2016 - 03:42 .


#158
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county

Schema cu final pe tuburi, este data în imaginea din atașamentul 1. Cuplarea în derivație a ambelor triode dintr-un tub, a fost singura modalitate de a nu depăși curentul catodic limitat. Tensiunea de 120 V,a fost cea mai mare tensiune la care disipația de putere pe tranzistorii prefinali a devenit admisibila. Cu toate acestea, asa după cum se vede și din diagrama Bode a simulării AC Sweep din atașamentul 2, capătul de banda are o valoare de peste 58 MHz, iar valoarea distorsiunilor armonice totale la capătul benzii de frecventa, este în medie de aproximativ 1,26 %. Dacă s-ar putea utiliza tensiuni mai mari, distorsiunile s-ar reduce în mod spectaculos pana la valori apropiate de 0,1 %. Pentru cine vrea sa verifice, am dat în atașamentul 3 și sub-circuitul pentru simularea dublei triode E188CC.

Fișier atașat  Schema__.jpg   125,28K   0 descărcăriFișier atașat  AC Sweep__.jpg   86,39K   0 descărcăriFișier atașat  Subcircuit simulare E188CC.jpg   42,55K   0 descărcări


Editat de ola_nicolas, 19 septembrie 2016 - 09:52 .

  • Nardu ii(le) place mesajul asta

#159
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.237 postari
  • Resedinta:Bucuresti

 Foarte interesanta folosirea dublelor triode in paralel. Tektronix a utilizat pentru osciloscoapele sale de 10MHz

  cu tuburi, triode de 12,5W putere disipata pe anod si adaptari speciale pentru filamente. Gama de tuburi ECC88

  merge la frecvente VHF si chiar UHF, deci alegerea lor oportuna. Ma asteptam sa scoateti pina la urma adevarul din simulari.

Pe diagrama de la postarea #158 se vede clar aceasta, nivelul semnalului este de la 3KV la 6KV

  si nelinearitatea de 100%. Pentru a fi utilizabil acest final cu tuburi, ca si cel cu tranzistor,

  linearitatea in banda trebuie sa fie de la 1% la 3% cit mai mult posibil de la CC in sus.

Pentru aceasta pastrati metoda de masuratori pentru alte simulari.

Rezultate mai bune se obtin cu simularea de regim tranzitoriu.

In lagatura cu tranzistorul BF199 sau cu orice alt tranzistor folosit ca driver, trebuie sa aiba cel putin 100mA,

deasemenea si pentru tuburi, deoarece curentul de virf se duce spre 80mA.

 

@gsabac


Editat de gsabac, 20 septembrie 2016 - 04:49 .


#160
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county

Am reprezentat în cele patru imagini atașate, în ordine: 1 - Diagrama Bode scalata logaritmic atât pe orizontala, cat și pe verticala; 2 - Diagrama Bode scalata logaritmic pe orizontala și scalata liniar pe verticala; 3 - Diagrama Bode scalata liniar pe orizontala și logaritmic pe verticala; 4 - Diagrama Bode scalata liniar atât pe orizontala cat și pe verticala. Toate cele 4 diagrame Bode, sunt prelevate de pe schema simulata la #158.

Fișier atașat  B1.jpg   65,85K   0 descărcăriFișier atașat  B2.jpg   70,18K   0 descărcăriFișier atașat  B3.jpg   61,22K   0 descărcăriFișier atașat  B4.jpg   51,28K   0 descărcări

Haideți acum sa precizam niște chestiuni teoretice, pe care practicienii le utilizează de obicei fără sa le știe suficient de bine înțelesurile. Aproape în exclusivitate în manualele de electronica, la capitolul amplificare, se utilizează noțiunile de factor de amplificare, banda de frecventa și liniaritate (referitoare la amplificare) noțiune pe care o consider bine înțeleasă de marea majoritate. Factorul de amplificare este definit în cazul amplificării în tensiune, ca raportul dintre tensiunile de ieșire și intrare ale amplificatorului în studiu. Banda de frecvente, este sugestiv definita în atașamentul 5, care reprezinta  o poza parțială, după pagina 70 a materialului care poate fi găsit și descarcat în format pdf la adresa: http://www.phys.ubbc...mplificarea.pdf

Fișier atașat  BF.jpg   84,77K   0 descărcări

După ce am precizat toate acestea, va rog sa observați ca toate reprezentările grafice din partea de sus a atașamentelor prezentate anterior de mine sub genericul de "AC Sweep", nu sunt altceva decât diagrame Bode aflate în cazul 4 prezentat mai sus. Ca definiție ad-hoc, diagrama Bode, este o reprezentare grafica, în care factorul de amplificare (cel care variază pe axa ordonatelor) este funcția, iar banda de frecventa (cea care variază pe axa absciselor) este așanumita variabila independenta. Așadar, funcția (factorul de amplificare) este o mărime adimensionala și ca atare simbolurile de pe axa ordonatelor nu reprezinta kV - adică kilo-volți. Simbolurile k, M și G utilizate de regula de către producătorii de programe de simulare în cazul diagramei Bode, sunt de fapt niște factori de multiplicare, având valorile k=103, M=106 și G=109. Exemplificativ, în locul notațiilor 3k și 6k înscrise pe ordonata, vom citi 3000 și respectiv 6000, în cazul scalarii liniare. Faptul ca diagrama Bode reprezentata în acest mesaj nu seamănă cu diagrama Bode reprezentata în partea de sus a atașamentului 2 din mesajul #158, se datorează factorilor de scalare pe orizontala/verticala, diferiți în cele doua imagini. Dacă ne-am putea reprezenta o diagrama ca cea din atașamentul 4, mult alungita pe orizontala (păstrând aceeași dimensiune pe axa ordonatelor) curba limitata la stânga de axa ordonatelor, iar la dreapta de capătul de banda, va avea o alura mult mai apropiata de o linie dreapta. Astfel, am definit și chestiunea liniarității, care este una geometrica. In ceea ce privește capetele benzii de frecventa, ele sunt definite matematic în atașamentul 5.

 

Trecând acum la recomandările dumneavoastră din mesajul #159, unde ați dat niște valori concrete ad-hoc liniarității, care sunt sugestive (deși nu sunt adecvate din punct de vedere geometric) trebuie spus ca oricine și-ar dori ca o banda de frecvente sa fie cat mai larga, iar factorul de amplificare sa varieze (spre exemplu) intre 5,94k si 6k - adică intre 5940 și 6000 - în cazul coeficientului de 1% sugerat de dumneavoastră. Din păcate, marea majoritate a teoreticienilor au considerat (iar marea majoritate a practicienilor au admis) ca o liniaritate este în regula, dacă factorul de amplificare se găsește intre Am și Am -3 dB, dacă scala ordonatei este logaritmica, sau intre Am si  Am/√2, dacă scala ordonatei este liniara. Așadar dacă 6000 (6k) este maximumul factorului de amplificare, atunci minimumul admisibil, este 6000/√2=4242,640687. Recunosc ca eu am făcut greșeala (nefiind electronist de profesie) de a aplica un standard mai vechi, în care referința era amplificarea medie Amed, iar limitele factorul de amplificare admisibile în cazul scalei logaritmice, era Amed±3 dB. Voi relua și voi corecta toate studiile făcute pana acum, însă conform definiției decibelului (la amplificarea în tensiune) cerințele definite de dumneavoastră prin acel domeniu de 1... 3 %, sunt inaplicabile. In ceea ce privește chestiunea verificării sistematice pe tot parcursul benzii de frecventa (de la curent continuu, pana la cea mai înaltă frecventa) a veridicității dublei inegalități Am-3<A<Am dB în cazul scalei logaritmice, sau Am/√2<A<Am, în cazul scalei liniare, ea nu este practic posibila. De aceea, eu personal fac toate modificările în schema pentru o frecventa de 1 MHz, după care verific dacă nu sunt abateri semnificative pentru câteva valori remarcabile din domeniul de frecvente. In fapt, nimeni nu ma poate opri, dacă eu am un osciloscop având drept capete de banda curentul continuu și respectiv un maximum de 50 MHz, sa utilizez instrumentul și peste aceasta frecventa, în cazul în care factorul total al distorsiunilor armonice este încă acceptabil și nu ma interesează în mod determinant sa realizez o măsurătoare foarte precisa a amplitudinii. M-ar putea interesa, spre exemplu mult mai mult, forma semnalului și timpii dintre diferitele repere ale acestuia.

 

Am făcut aceasta succinta incursiune în teoria amplificării, pentru cei care s-ar mai putea eventual ghida într-un fel sau altul după mesajele acestui subiect.


Editat de ola_nicolas, 20 septembrie 2016 - 10:30 .


#161
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.237 postari
  • Resedinta:Bucuresti

Tot ce ati expus este foarte corect, in valori relative dar nu caracterizeaza un aparat de masura.

 Nu am fost atent la marimile de pe diagrama Dvs. scuze.

Revin din nou, faceti analiza AC-Sweep simpla si alegeti ca marime de iesire tensiunea de pe placile verticale.

Setati generatorul de intrare atit pentru analiza, AC analisis magnitude si Voltage(Pk) la aceeasi marime, de exemplu 8mV.

 Diagrama care intereseaza pentru precizia aparatului trebuie sa arate cam asa:

Fișier atașat  Banda de frecvente.jpg   65,48K   0 descărcări

Pentru a finaliza valorile componentelor din schema Dvs. dupa aprecierea mea ochiometrica,

 faceti ca nivelul mediu pe axa verticala sa fie 20V si linearitatea de +/-1,5% pina la 25MHz,

 apoi sa urmeze o cadere lina spre 30MHz unde sa obtineti -3dB, adica 0,707*20=14,1V

Obs: Pe diagrama mea trebuia sa fie desenata linia de -3dB putin mai sus.

"Linearitatea in banda trebuie sa fie de la 1% la 3% cit mai mult posibil de la CC in sus.",

  adica cit mai mult linie dreapta, apoi sa urmeze caderea lina spre -3dB. Mai departe caderea de nivel

  sa fie cu o panta cazatoare deasemenea lina, adica fara cresteri, scaderi sau inflexiuni.

In acest mod aparatul se incadreaza in clasa de precizie data, de exemplu 5%, pina la frecventa maxim posibila.

 apoi urmeaza o cadere spre 0,707 din nivel.

Aceste date asigura reprezentarea corecta pe ecran atit a sinusoidelor cit si a semnalelor dreptunghiulare. 

Pe cele 2 iesiri veti avea la frecvente mari tensiuni diferite, datorita capacitatilor inegale ale tubului catodic 5DEP1.

Daca continuati cu un alt mod de reprezentare, nu stiu sa evaluez amplificatorul si nu mai pot sa fac aprecieri.

 

@gsabac


Editat de gsabac, 21 septembrie 2016 - 07:19 .


#162
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county

Ok! Am înțeles ca ceea ce rezulta la analiza AC Sweep, nu este diagrama Bode, ci o alta reprezentare grafica în care pe verticala variază tensiunea dintre cele doua placi de deflexie. Refac reglajele și revin.


Editat de ola_nicolas, 21 septembrie 2016 - 10:20 .


#163
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county

Tot ce ati expus este foarte corect, in valori relative dar nu caracterizeaza un aparat de masura....

Pentru un moment am pierdut din vedere ca de fapt urmăresc sa construiesc un aparat de măsură și am luat-o pe "coclauri" cu simulările. Ceea ce spuneți este corect și nu exista nici o îndoială ca asa trebuie sa fie. Au trecut ploile și sunt din nou ocupat cu construcțiile. Timpul de studiu, s-a redus din nou la 2... 3 ore târziu în noapte. Totuși din simulările de pana acum, am putut trage unele concluzii destul de importante asupra calităților diverselor variante pe care le-am studiat. In final, cred ca voi dezvolta varianta cu tranzistori finali BF257 (la tensiunea de 120 V nici nu se pune problema altor dispozitive) și cu driveri BF199. Schema cu tubul E188CC, este interesanta teoretic, dar nu oferă prea multe posibilități de reglaj din cauza rigidității în ceea ce privește puterea de disipare a anozilor și curentului catodic limitat. Totuși, asa după cum mai spuneam, am de dezmembrat niște aparatura electronica care include și amplificatoare video și s-ar putea ca acolo sa mai găsesc și alte dispozitive utilizabile. Trebuie sa țin cont de faptul ca este destul de greu pentru mine, cu mijloacele pe care le am, sa sortez tranzistorii. Faptul ca ei au lucrat deja într-un amplificator video, presupune unele garanții  ca au caracteristici foarte apropiate. Rămâne de văzut ce tipuri de tranzistori voi găsi acolo. Toate Bune!



#164
ola_nicolas

ola_nicolas

    Editor

  • Editors
  • 1.018 postari
  • Resedinta:Olt county
... Realizati schema completa si subcircuitul si simulati pentru banda de frecventa liniara pina la 30MHz.

Pentru 8mVv la intrare se obtine 20Vv la placile de deflexie...

In atașament este schema pusa pe simulator exact asa cum mi-ați desenat-o la #104, completata de mine cu circuitele de intrare, cele de atenuare și capacitățile parazite conform catalogului. Conform datelor furnizate de simulator, maximumul amplificării, se situează în jurul frecventei de 363 Hz. Conform indicațiilor dumneavoastră, pentru aceasta amplificare maxima, ar fi trebuit sa pot regla din potențiometrul de câștig tensiunea pe plăcile de deflexie la 20 Vv. Cu potențiometrul R30 la 100% (cea mai mica amplificare posibila) se obține la plăcile de deflexie o tensiune de vârf de aproximativ 26,8 V. Verificați dacă și dumneavoastră aveți aceleași rezultate în aceleași condiții și apoi sa vedem ce este de făcut. Schemele intrinseci ale sub-circuitelor SC2, SC3 și SC4, le-am dat în mesajul #134. Eu am scăzut amplificarea coborând valoarea rezistorilor din colectorii finali pana la 820 de ohm, valoare pentru care tensiunea la plăcile de reflexie poate fi reglata la 20 Vv. Aștept o părere.

Fișier atașat  Ampli vertical -gsabac completat.png   86,5K   0 descărcări


Editat de ola_nicolas, 22 septembrie 2016 - 08:50 .


#165
gsabac

gsabac

    Senior Member

  • Tehnium Azi
  • 1.237 postari
  • Resedinta:Bucuresti

Trebuie sa se fi strecurat, printre atitea componente, o mica modificare care da o amplificare mai mare, 

 deoarece la postarea Dvs. #108, aveti un nivel de 20Vv cu 8mVv la intrare si potentiometrul de reglaj situat la 25%.

La mine merge la fel ca la inceput.

 

@gsabac






0 utilizatori citesc acest topic

0 utilizatori, 0 vizitatori, 0 utilizatori anonimi

emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc