Probleme sistem audio Genius SW-HF 5005

[miron1947]

Am vazut multe aplicatii de redresare care au cate un astfel de condensator in paralel cu fiecare dioda de redresare.Dar nu am auzit sau citit pana acum ca se pot duce (crapa).Insa orice este posibil.

Pe placa cu diodele si acesti condensatori,exista si tensiunea de 220V(de la intrerupator),daca da,poate a fost foarte umed placatul de la un eventual condens.

[SIG]

Pe placa respectiva nu ajunge decat unul din secundarele trafului.

Oricum,ramane o enigma.

Am de ex. un uscator de par care are incorporat ceva in genul unei sigurante termice , care

se deschide,opreste alimentarea ,cand nichelina este prea incinsa si care se inchide la loc dupa cateva minute,cand temperatura a scazut .Deci nu este fuzibila.

Nu ar' fi mai practic si la traful meu o astfel de siguranta termica cu revenire ? Poate or' fi prea scumpe?

[miron1947]

Am de ex. un uscator de par care are incorporat ceva in genul unei sigurante termice , care

se deschide,opreste alimentarea ,cand nichelina este prea incinsa si care se inchide la loc dupa cateva minute,cand temperatura a scazut .Deci nu este fuzibila.

Acolo are rolul de termostat.

Nu ar' fi mai practic si la traful meu o astfel de siguranta termica cu revenire ?

Ce avantaj ar fi,daca se opreste fara sa stiti de ce si sa porneasca tot asa,fara sa va atraga atentia asupra unui eventual defect?

[SIG]

Am avut un atelier de bobinat in cartier dar am aflat azi ca s-a mutat.

Pana sa ajung la noua lor locatie,care e nitel cam departe,am o intrebare.

De ce diametru sa pun primarul ? In dublu strat,doua fire, cu diam. de 0,43 mm fiecare ?(asa era originalul) sau in simplu ,un singur fir,cu vreo 0,6 diametru?

D.p.d.v. al infaurarii cred ca e mai usor de infasurat cu cat sarma este mai subtire.(foloseste mai eficient spatiul alocat )

mersi.

[SIG]

Ca un facut,

se pare ca aceste modele de Genius (SW 5005) sunt predispuse la a li se arde

condensatoarele de pe diode ?

Am gasit pe net o discutie care scoate in evidenta acest aspect.

Citez din discutia respectiva:

 

Geniusurile sunt axate direct pe low cost.Nu au probleme cu satelitii.5005 are o pb de fabricatie.Condensatorii de pe diodele subwooferului se pun in scurt din cauza caldurii.O alta problema ar fii lipsa izolatiei fonice cea ce ii aduce si basuul huruit.5000 si 3600 au izolatie fonica.Cel mai bun difuzor de bass il are 3600.Membrana de subwoofer cu o cursa lunga.Foarte rar se ard.Cat despre 6000 am vazut prima data o mostra acum 2 luni.Azi a venit primu in service.Nu e extraordinar dar e peste 5005.Finalu de bass e tda7293~110W la o tensiune ceva mai mare alimentat iar difuzoru e pe 6ohmi.cel de 5005 e pe 8.Cursa difuzorului e mult mai generoasa la fel si diametru~20cm.Radiatoru a ramas la fel la si procesoarele si preamplificarea.Satelitii au aceiiasi 7269 alimentati ceva mai sus.Aceleasi condensatoare is lipite de diodele subwooferului probabil cauzand aceleasi probleme la temperaturii mari.Transformatorul este mai mare, iar sigurantele de pe secundar au disparut.Izolatie fonica nu are.Problema e ca a disparut conceptia foarte eficienta a subwooferului cu o camera izobarica acum fiind n simplu bass reflex.Satelitii au castigat si eu ceva putere fiind notati la 20w iar tweeterele la 5w.

 

Ce spuneti?

 

[donpetru]

De ce diametru sa pun primarul ? In dublu strat,doua fire, cu diam. de 0,43 mm fiecare ?(asa era originalul) sau in simplu ,un singur fir,cu vreo 0,6 diametru?

Daca facem raportul cel mai convenabil si recomandat: 50/S atunci numarul de spire pe volt va fi 3,66

 

In primar vom avea: 230*3,66 aprox. 842 spire

 

In secundar vom avea:

 

a). pt. alimentare TDA7294 consideram doua infasurari de 18V (daca subwoofer-ul e de 4Ohmi): 18*3,66 aprox. 66spire per infasurare (deci vom spune 2 x 66 spire pentru primul secundar).

Obs. Daca TDA7294 lucreaza pe un subwoofer de 8Ohmi atunci vom avea: 24*3,66 aprox. 88 spire per infasurare (deci vom spune 2 x 88 spire pentru primul secundar).

 

b). pt. alimentarea simpla a celor trei TDA7269A o infasurare de circa 12V este suficienta. Deci, numarul de spire va fi: 3.66*12 = 44 spire (al doilea secundar).

 

Pentru subwoofer, implicit TDA7294, va trebui sa alocam o putere egala cu cel putin jumatate din puterea secundara a transformatorului.

Deci daca P_trafo=S^2=13.63*13.63=186VA atunci P_secundar=0.85*P_trafo= aprox. 160VA. Pentru calcule simplificate si acoperitoare vom adopta P_sub=100VA. In aceasta ipoteza curentul prin infasurarile secundare va fi:

I1s=P_sub/2*Us1=100/2*18=2.78A - pentru subwoofer de 4 Ohmi sau

I1s=P_sub/2*Us1=100/2*24=2.10A - pentru subwoofer de 8 Ohmi.

 

Pentru cealalta infasurare secundara vom avea:

I2s=(P_secundar-P_sub)/Us2=160-100/12=5A

 

Avand cunoscute valorile curentului prin infasurarile secundare putem trece la determinarea diametrului conductorului Cu-email considerand densitatea de curent J=3A/mmp. Vom avea:

 

- sectiunea secundarului nr.1 din care se alimenteaza TDA7294:

S21=I1s/J=2.78/3=0.92, vom adopta S21=1mmp ceea ce corespunde unui diametru d21=1.12mm sau STAS d21=1.2mm - subwoofer de 4 Ohmi;

S21=I1s/J=2.10/3=0.7, vom adopta S21=0.7mmp ceea ce corespunde unui diametru d21=0.94mm sau STAS d21=1mm - subwoofer de 8 Ohmi.

 

- sectiunea secundarului nr.2 din care se alimenteaza TDA7269A:

S22=I2s/J=5/3=1,66, vom adopta S22=1.7mmp ceea ce corespunde unui diametru d22=1.47mm sau STAS d22=1.5mm

 

- sectiunea infasurarii primare:

S11=I1/J=P_trafo/J*U1=186/3*230=0.269mmp, vom adopta S11=0.27mmp ceea ce corespunde unui diametru d22=0.58mm sau STAS d22=0.6mm.

 

Deci aceasta ar fi calculul transformatorului, calcul pe care am vazut ca ati incercat sa-l schitati mai sus dar nu in totalitate si pe alocuri inexact.

 

Later edit: Inainte de cumpararea conductorului se va face un calcul de unde sa rezulte daca incap sau nu infasurarile pe carcasa sau in ferestrele miezului transformatorului. Daca nu incap se va mari densitatea J la 4 sau 5A/mmp si se va recalcula sectiunea conductorului aplicand formulele de mai sus.

[SIG]

Multumesc mult @donpetru.

Sa vad cand am niste timp sa ajung pe la un atelier de bobinat.

M-a surprins insa sa regasesc pe net faptul ca la acest model de Genius problema aparuta la mine (arderea condensatoarelor de pe diodele de redresare) este in fapt o problema specifica acestui model.

[SIG]

Ptr. a izola primarul de secundar,si secundarele intre ele,am citit intr-un articol se foloseste hartie parafinata de prin condensatoare.

Electroliticele au asa ceva? Cam cata hartie din aceasta pot scoate dintr-unul?

Sau cu ce altceva pot izola,fara sa imi manance mult din spatiul disponibil?

Mersi.

[miron1947]

Electroliticele au asa ceva?

Nu,doar cele cu hartie,nepolarizate,cum sunt cele pentru tuburile fluorescente.

[donpetru]

Pentru separarea infasurarilor primara si secundare dispuse una peste alta, am utilizat de multe ori, cu rezultate foarte bune folie de mica electroizolanta cartonata pe ambele fete de grosimii aprox. 0.25...0.5mm. Si folia dielectrica a condensatoarelor electrolitice se poate folosi cu conditia sa gasiti condensatoare de gabarit mare, aprox. 50x80mm sau cele de la bateriile de compensare a energiei reactive.

[SIG]

Inca cateva nelamuriri/intrebari:

- peste piesele de pe placa electronica este dat din loc un loc cu un fel de prenadez .

In unele din acele locuri culoarea acelei solutii este mai rosiatica.

Se poate presupune ca acele portiuni sunt mai "incinse" ?fapt care duce la inrosirea solutiei?

- Are ceva daca inlocuiesc condensatoarele de pe diodele de redresare cu altele de 40 nF ?

Originalele,dintre care vre-o doua arse , sunt de 100 nF dar sunt destul de mici ca marime.

- Diodele de redresare sunt 1N5402.

Am observat in datasheet ca supoarta max. 3A.

Sunt suficiente ptr. a redresa tensiunea ptr. a alimenta TDA7294 ?Nu se vor incalzi

la functionarea sistemului ?

Mersi.

[donpetru]

Daca diodele 1N5402 nu sunt defecte atunci nu are rost sa le inlocuiti cu alte diode echivalente. Inlocuiti doar condensatoarele de pe diodele puntii redresoare cu alte condensatoare de calitate buna. Spre exemplu, cumparati condensatoare ceramice cu tensiunii caracteristice de 1kV sau mai mult. Sunt mult mai scumpe dar... mai sigure.

[SIG]

Daca traful tot este mare si poate se incalzeste chiar si in stand-by nu ar' fi binevenit un traf mic si destept care cu ajutorul acestui circuit sa comande conectarea si deconectarea trafului mare la retea,functie de prezenta semnalului sonor?

Ma gandesc ca poate tot mai bine sa stea alimentat permanent un traf mic decat traful mare,daca uit sa sting alimentarea de la comutator.

Ce parere aveti ? Merita complicarea ?

[donpetru]

Ce parere aveti ? Merita complicarea ?

Nu prea merita.

[SIG]

Atunci cum sa fac ca macar ledul de power sa ramana aprins daca sting din telecomanda iar sistemul intra in stand-by?

Astfel as' avea posibilitatea sa vad ca sistemul nu este stins de la intrerupatorul din spate .

In fata am mai multe leduri:

- cel de power (care doresc sa ramana mereu aprins cat traful e conectat la retea)

- cele de la selectorul de intrari (4 buc. cate surse si sunt)

- cel de pe butonul de volum (sub forma de liniuta)

 

Toate acestea se aprind cand apas butonul de power din fata si se sting cand apas acelasi buton sau din telecomanda.

 

Cred ca trebuie sa il alimentez ledul respectiv din alta parte?

Firele care duc in zona butoanelor din fata sunt:

- un cablu cu doua fire

- un cablu cu 3 fire

Ma gandesc ca un cablu este poate ptr. senzorul IR si celalalt poate furnizeaza vre-o alimentare a ledurilor ?

Care o fi cel de IR ? cel cu doua fire su cel cu 3 ?

Mersi.

 

Later edit.

Sau cel indicat cu sageata mai jos o fi senzorul de IR ? Eu l-am luat drept led de power.