Sari la conținut

Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI - un site web cu și despre tehnologie în memoria revistei Tehnium.

    Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI, ca în cele mai multe comunităţi online și aici trebuie să vă înregistraţi pentru a vizualiza, descarca fișiere sau posta în comunitatea noastră, dar nu vă faceţi griji acesta este un proces simplu, gratuit, care necesită informaţii minime pentru înscriere. Faceți parte din comunitatea TEHNIUM AZI prin autentificare sau crearea unui cont de utilizator pentru: a incepe subiecte noi şi răspunde la alte subiecte; a te abona la subiecte şi forumuri în scopul obținerii de informații actualizate în mod automat; a avea propriul tău profil și ați face noi prieteni; și pentru a vă personaliza experienţa dumneavoastră aici.

    Pentru suport tehnic vă rugăm să vizitați:   FORUMUL  TEHNIUM AZI

Today's Birthday's
Surse regenerabile de energie - componentă importantă a dezvoltării energetice durabile
* * * * *
În cele două pagini ale articolului am vrut sa aduc în atenția cititorilor diverse probleme legate de folosirea surselor regenerabile de energie, luand în prim plan câteva argumente în favoarea utilizării energiei solare. La finele articolului am atașat succint o aplicație practică dezvoltată în cadrul unui proiect de diplomă. Așadar, vă invit să savurați acest articol, pe care îl aveam uitat printr-un raft al propriei biblioteci personale.

5. Energia fotovoltaică

Energia electrică obţinută prin conversie fotovoltaică, a fost întotdeauna considerată ca fiind cea mai bună opţiune în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică în viitor, la scară largă. Sistemele fotovoltaice realizează conversia directă a energiei radiaţiei solare în energie electrică, fără o poluare sonoră şi fără emisia unor gaze poluante în mediul ambiant.
Sistemele fotovoltaice au fost folosite la început pentru a echipa sateliţii, după aceea pe scară mai largă la echiparea ceasurilor electronice precum şi a unor calculatoare.

În ultimii 20 de ani, sute de mii de sisteme fotovoltaice au fost instalate în toată lumea. Ele sunt folosite în oraşe mici, precum şi în sate în care implementarea unui astfel de sistem este mai rentabilă decât conectarea la reţeaua electrică sau folosirea de baterii / minigeneratoare de curent. Astfel de sisteme au funcţionat perioade lungi de timp în domenii ca pomparea apei, electrificarea unor localităţi sau case izolate, gestionarea unor rezerve de apă, aparate de taxat pentru parcări, telecomunicaţii sau protecţie catodică.

Totuşi, în ciuda succesului acestor sisteme în toata lumea piaţa lor reprezintă numai un procent mic din ceea ce ar putea reprezenta piaţa de sisteme independente. Motivul principal nu este atât unul care ţine de tehnologie cât de lipsa de informaţie. Existenţa sistemelor fotovoltaice şi rentabilitatea implementării lor, atât la nivel urban cât şi rural nu este cunoscută de potenţialii utilizatori.

De asemenea, exista concepţii greşite privind tehnologia fotovoltaică, ca de exemplu ideea că sistemele fotovoltaice funcţionează numai în lumină solară intensă, tehnologia este prea sofisticată sau ideea că ar fi prea scumpă comparativ cu extinderea reţelei electrice.

Anul 1999, a însemnat punctul de cotitură în dezvoltarea acestei forme de energie, ea fiind implementată în mediul urban unde înlocuieşte cu succes energia electrică convenţională. Spre exemplu, în anul 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney, cu ajutorul panourilor fotovoltaice, s-a livrat energie electrică satului olimpic.

5.1 Conversia fotovoltaică

Conversia fotovoltaică implică transformarea directă a luminii soarelui în electricitate când aceasta vine în contact cu folie de material semiconductor, în special siliciu. Celulele fotovoltaice au fost folosite încă din anul 1950, în cadrul programelor spaţiale. Interesul în folosirea lor în aplicaţii terestre a fost accelerat de criza petrolului din anii ’70. De atunci s-a dezvoltat o industrie care a furnizat celule fotovoltaice în special pentru aplicaţiile unde electricitatea convenţională era prea scumpă. Oricum, în acest moment folosirea urbană a celulelor fotovoltaice a depăşit acele folosiri izolate. După un deceniu, în care creşterea anuală era de 15-20%, în anul 1997 rata de creştere a atins 40%, ceea ce reflectă o schimbare clară de atitudine cu privire la această tehnologie.
Radiaţiile luminoase şi termice în momentul de faţă cu posibilităţile şi cunoştinţele începutului de mileniu III, pot fi absorbite separat şi transformate în curent electric prin două conversii de energie cunoscute:
  • fotovoltaică care transformă lumina în curent electric.
  • termoelectrică care transformă căldura în curent electric.
Se cunoaşte faptul că, randamentul conversiei de energiei atât în conversia fotovoltaică cât şi în cea termoelectrică este foarte redus.
Întru-cât avem la dispoziţie o radiaţie luminoasă şi termică normal ar fi să găsim soluţia care să poată transforma aceasta radiaţie luminoasă şi termică printr-o singură conversie fototermoelectrică.

5.2 Celula fotovoltaică

O celula fotovoltaică din siliciu se compune dintr-o plăcuţă de siliciu de tip n, pe care se obţine o secţiune de tip p prin difuzia unei impurităţi acceptoare, realizându-se o joncţiune p-n, electrodul superior care în unele cazuri este acoperit cu un strat de protecţie transparent şi un electrod inferior.

Imagine postată

Figura 5.1 Celula fotovoltaica cu siliciu

În prezent se utilizează baterii fotovoltaice confecţionate din astfel de celule fotovoltaice pentru conversia energiei solare în energie electrică.
O secţiune printr-o celulă fotovoltaică este prezentată în fig. 5.1. Lumina atinge suprafaţa celulei şi este convertită în curent electric când un consumator este cuplat la bornele celulei.

În trecut, marea majoritate a celulelor fotovoltaice fabricate au avut la bază pastile de siliciu, ca cele folosite în microelectronică. Se folosea o tehnologie serigrafică pentru depunerea contactelor metalice, dând celulei forma finală (ca în fig 5.2). Principalul avantaj al acestei tehnologii este simplitatea. Preţul acestei tehnologii simpliste îl constituie performanţele slabe ale celulei. S-a făcut acest compromis pentru ca preţul celulelor să fie acceptabil.

Imagine postată

Figura 5.2 Celula fotovoltaica standard


La începutul anilor ’80, colectivul de cercetători de la Universitatea New South Wales, a reuşit să aducă îmbunătăţiri substanţiale celulelor fotovoltaice, în condiţii de laborator .

Rezultatul a constat în săparea de mici şanţuri în celulă pentru a îngropa contactele metalice, aşa cum se vede în fig. 5.3. Caracteristica acestei tehnologii este aceea că foloseşte laserul pentru a săpa în suprafaţa celulei. Un studiu recent al Comisiei Europene a arătat că metoda dezvoltată de Universitatea New South Wales, de îngropare a contactelor în celula fotovoltaică, reprezintă cea mai bună abordare din punct de vedere economic. Cu toate că tehnologia contactelor îngropate reprezintă cea mai bună metodă de realizare a celulelor fotovoltaice, aceasta pare neutilizabilă pentru încă 5-10ani. Pe termen lung, cea mai probabilă metodă de realizare a acestor celule, este numită tehnologia foiţelor subţiri. În această abordare, un strat subţire de material fotovoltaic este depus pe un suport. Acest lucru nu numai că reduce cantitatea de material semiconductor folosită (de circa 100 de ori ), dar dă posibilitatea de producere directă a panourilor în locul celulelor standard. Cum grosimea materialului semiconductor depus e de ordinul a 1 micron, nu mai apar probleme în ceea ce priveşte costul materialului semiconductor, orice material fiind un bun candidat din acest punct de vedere. În comparaţie cu celelalte metode, unde, numai siliciul era cel mai ieftin material semiconductor ce putea fi folosit. Un model de celulă-film, compus dintr-un aliaj amorf de silicon, a fost comercializat cu succes de companiile japoneze, încorporate în calculatoare de buzunar şi ceasuri digitale.

Imagine postată

Figura 5.3 Celula fotovoltaica tip contact ingropat


Un al doilea model, are la bază, folosirea unui amestec semiconductor, cupru-indiu. Această variantă a dat cele mai bune rezultate în laborator, pentru categoria celulelor-film, cu un randament puţin peste 17%. Apar totuşi probleme în procesul de fabricaţie.

Al treilea model, bazat pe telură de cadmiu, s-a dovedit a fi cel mai robust din punct de vedere al procesului de fabricaţie, dar toxicitatea sa creează dubii că va fi acceptat pe piaţă.

Al patrulea model este unic din punct de vedere tehnologic, constând din nanocristale de dioxid de titaniu, în combinaţie cu vopsele organice. Această metodă a fost brevetată în Elveţia şi continuată în Australia.

Al cincilea şi cel mai promiţător model, este bazat pe policristale de siliciu, model similar cu cel ce domină piaţa la momentul actual.

Grupul de cercetători de la Universitatea New South Wales, a combinat cu succes tehnologia contactelor îngropate cu celulele-film, realizate din siliciu. Această nouă abordare, implică realizarea de joncţiuni paralele în straturile celulei, rezultând straturi subţiri multijoncţiune ca în figura 5.4.

Imagine postată

Figura 5.4 Celula fotovoltaica thin-film


Având în vedere tehnologiile prezentate mai sus, este foarte probabil ca celulele fotovoltaice să fie disponibile în număr din ce în ce mai mare şi la un preţ din ce în ce mai redus.

Factorii de care depinde eficienţa celulei solare: o celulă fotovoltaică transformă doar o parte din energia radiantă în energie electrică, restul se pierde ca urmare a unei serii de procese ce se petrec în timpul conversiei:
  • procese care intervin când energia este sub forma de radiaţie (pierderi de radiaţie)
  • procese care intervin după ce energia radiantă a fost transferată semiconductorului
  • pentru fiecare proces se poate defini cate o “eficienţă parţială”
  • eficienţa celulei rezultă ca un produs al tuturor “eficienţelor parţiale”
  • pătrunderea luminii prin suprafaţă
  • absorbţia incompletă
  • generarea purtătorilor
  • pierderi de curent datorate recombinării
  • pierderi de tensiune
  • jumătate din energia absorbită de la Soare se pierde sub formă de căldură
  • aceasta pierdere face ca maximum de eficienţă sa fie în jur de 25%.
6. Sisteme de orientare

Sistemul de orientare este de două feluri : activ şi pasiv.

6.1 Sistem de urmărire activ : se mai numeşte sistem de urmărire electrooptic, deoarece este alcătuit în principal din cel puţin o pereche de fotorezistenţe sau fotocelule, conectate antiparalel, care sunt în echilibru la aceeaşi intensitate luminoasă. Acestea două comandă motorul de acţionare. Circuitul de comandă foloseşte un comparator cu fereastră, care menţine motorul de comandă nefolosit, atât timp cât cele două fotorezistenţe sunt supuse aceleiaşi iluminări (figura 6.1).



Imagine postată

Figura 6.1 Sistem de urmarire activ


Acest sistem de orientare este complex şi dacă nu este realizat cu precizie, ineficient. Poate fi combinat pentru o mai mare eficienţă cu temporizatoare electronice.

6.2 Sistem de urmărire pasiv : funcţionarea lor are la bază dilatarea termică a unui gaz (freon) sau a unui lichid cu proprietăţi asemănătoare (figura 6.2). Acest sistem conţine două canistre pline cu lichid, montate la cele două capete ale panoului, conectate printr-o ţeavă îngustă. Pe măsură ce Soarele încălzeşte canistrele, presiunea în ele creşte ducând la expansiunea lichidului. În funcţie de unghiul de incidenţă, presiunea în canistre, variază, ducând la curgerea lichidului dintr-una în alta, modificând poziţia panoului fotovoltaic.

Imagine postată

Figura 6.2 Sistem de urmarire pasiv


La primele ore ale dimineţii, panoul este cu faţa la vest, aşa cum a rămas din ziua anterioară. Pe măsură ce Soarele încălzeşte canistra inferioară, presiunea creşte transferând lichidul în cea superioară, rotind astfel panoul spre est. Când panoul este perpendicular pe direcţia razelor, presiunea este aceeaşi, iar acesta e menţinut în echilibru. Pe baza acestui principiu, panoul, urmăreşte Soarele pe durata întregii zile. La apus, rămâne cu faţa la vest, iar ciclul se reia în dimineaţa următoare. Sistemul de urmărire pasiv, în comparaţie cu cel activ, este mai puţin complex dar are o eficienţă mai scăzută, iar la temperaturi mici, nu funcţionează deloc. În ambele variante pot fi construite sisteme de urmărire pentru una sau două axe (E-V; N-S). În varianta pentru două axe, se dublează perechea de fotorezistenţe, respectiv numărul canistrelor.

7. Aplicație practică - Sistem activ de urmărire

OBS! Daca doriti sa descarcati versiunea mea personala a cablajului sau a proiectului descris mai jos, va invit sa accesati si sa descarcati KIT104:
http://www.tehnium-a...lui/#entry42011

Având în vedere concluziile prezentate anterior privind eficienţa ridicată a panourilor fotovoltaice mobile, am trecut la realizarea unui astfel de sistem. La bază sistemul constă dintr-un motor de curent continuu excitat cu magneţi permanenţi comandat cu ajutorul a două circuite integrate NE555.

Imagine postată

Figura 7.1 Schema electrica a sistemului activ de urmarire


Schema aleasă pentru realizarea sistemului de urmărire, foloseşte circuitul integrat 555 ca detector de luminozitate, deoarece urmărirea se face cu o mai mare precizie.

După cum se observă din figura de mai sus, principalul avantaj al acestei scheme electrice îl constituie simplitatea fără să neglijăm costul realizării ei, care este destul de mic. Pentru orientarea est-vest, sunt folosite două fotorezistenţe realizate pe bază de sulfat de cadmiu, care, împreună cu rezistoarele semireglabile P1, P2, formează câte un divizor de tensiune pentru fiecare din cele două circuite integrate 555. Din aceste semireglabile se reglează şi sensibilitatea fotorezistenţelor, în funcţie de fluxul luminos disponibil fiecărei aplicaţii.

Comparatorul cu fereastră, realizat cu cele două 555, menţine motorul de acţionare nefolosit atât timp cât cele două fotorezistenţe sunt supuse aceleiaşi iluminări. Când se schimbă poziţia Soarelui, iluminarea ce influenţează fotorezistenţele este diferită. În acest caz, tensiunea pe comparatoare este diferită, astfel încât comparatoarele generează semnal de comandă pentru motor, în sens direct sau invers, în sensul egalizării fluxului luminos pe cele două fotorezistenţe.
Urmărind Soarele, panoul va atinge la finalul ciclului LS1, care este limitatorul de cursă-vest. În acest moment circuitul U1 este în stare de reset (pinul 4 fiind legat la masă) şi nu mai livrează la ieşire tensiune indiferent dacă este sau nu comandat. Panoul rămâne în stare de repaos până dimineaţă, când schimbă sensul. Când atinge limitatorul LS2, se opreşte, urmând să reia ciclul din ziua anterioară.

Ciclul se reia datorită unei a treia fotorezistenţă numită “back-tracking cell”, legată în paralel cu PhR2.
Trebuie menţionat că diodele D1…D4, au rol de protecţie. Diodele D1 şi D2, izolează ieşirea circuitelor integrate de tensiunea generată (inductiv) la alimentarea releelor, iar D3 şi D4 au rol de protecţie a releelor.

Valorile componentelor externe (rezistoare, condensatoare), au fost alese prin comparaţie cu schemele tipice de utilizare şi cu ajutorul unui software specializat, numit ”555 Oscillator Designer”

Cablajul imprimat şi dispunerea componentelor este prezentată mai jos:

Imagine postată

Figura 7.2 Cablajul imprimat al sistemului activ de urmarire


Comanda motorului de curent continuu este realizată prin intermediul a două relee electromagnetice alimentate cu tensiunea de 12V de la ieşirea celor două circuite 555 conform celor prezentate anterior. Sunt montate pe un cablaj imprimat cu dimensiunile 30 x 80 mm, împreună cu diodele D3, D4, care au rol de protecţie. Configuraţia pinilor este prezentată mai jos.

Imagine postată

Figura 7.3 Releele de comanda – configuratia pinilor


7.2 Modulul de alimentare
7.2.1
Alimentator stabilizat de tensiune
Acest stabilizator de tensiune este utilizat pentru alimentarea modului realizat cu cele două circuite integrate 555.

Imagine postată

Figura 7.4 Alimentator stabilizat de tensiune


Este un stabilizator conceput pentru a fi montat între o sursă de curent continuu fixă, nestabilizată şi o sarcină ce consumă maxim 0,1 - 0,3A. Montajul prezentat în figura de mai sus reprezintă un stabilizator parametric. Dioda Zener DZ3V6 formează împreună cu T1, R1, R3, şi P1 o diodă Zener sintetizată. Pentru un factor de stabilizare mai bun, a fost adăugat un regulator serie cu tranzistorul T2, de tipul BD140. Rezistorul R1 nu disipă multă căldură, el având 1kohm/0,25W. Tensiunea de ieşire se poate regla cu ajutorul lui P1.
Curentul maxim de lucru se situează în jur de 0,3A, peste această valoare nu se mai poate garanta o funcţionare sigură în parametrii calculaţi.

7.2.2 Alimentator nestabilizat de tensiune

Este un simplu modul de redresare cu filtrare folosit la alimentarea motorului de curent continuu, realizat cu o punte redresoare 6PM8 şi un condensator de 470uF.

Imagine postată

Figura 7.5 Alimentator nestabilizat de tensiune


Motorul având nevoie doar de 3,5 - 3,7A, puntea redresoare nu este prevăzută cu radiator.
Ambele module de alimentare sunt realizate pe acelaşi cablaj imprimat, care este prezentat mai jos:

Imagine postată

Figura 7.6 Cablaj imprimat – modulul de alimentare


Modulele de alimentare împreună cu releele şi schema de comandă a sistemului de urmărire activ, sunt asamblate într-o cutie 160x120x45 mm, după cum se poate vedea în figura de mai jos:

Imagine postată

Figura 7.7 Circuite de comanda si alimentare


La încercările de laborator cu diferite tensiuni, motorul a arătat un consum de curent conform tabelului de mai jos:

Imagine postată


Întregul ansamblu, este montat pe un placă 50x35 mm. În locul panoului fotovoltaic am utilizat un panou din plexiglas cu dimensiunile 35x45 mm. Cadrul de susţinere a fost realizat din profil metalic ambutisat 20x30 mm, în formă de U, cu dimensiunile 37x42x37 mm. Panoul de plexiglas este acţionat de un motor de curent continuu, cu care este cuplat mecanic prin intermediul a două roţi dinţate. Motorul este alimentat la tensiunea de 5 VCC.

Imagine postată

Figura 7.8 Ansamblul sistemului de urmarire activ

Concluzii:
  • Schimbările climatice generate de efectul de seră şi subţierea resurselor de combustibili fosili obligă omenirea să găsească o soluţie care să permită o dezvoltare durabilă a generaţiilor viitoare
  • Utilizarea de resurse regenerabile are avantajul unui impact neglijabil asupra mediului înconjurător, fie că sunt de natură eoliană, solară, geotermală sau hidraulică
  • Energia solară, poate fi transformată în energie electrică prin efect fotovoltaic şi/sau termofotovoltaic şi prezintă câteva avantaje: se obţine electricitate şi apă caldă în acelaşi timp, poluarea este foarte mică sau inexistentă, sistemele de panouri fotovoltaice sunt uşor de montat iar costurile de operare sunt nule.
  • Construite în principal în trei variante : ”mono-crystalline”, ”multi-crystalline” şi ”thin-film”, panourile fotovoltaice constituie o alternativă viabilă de producere a energiei electrice şi termice.
  • Panourile thin-film, sunt performante în condiţiile unui flux luminos mai slab şi sunt puţin influenţate de variaţia temperaturii
  • Panourile cristaline prezintă cel mai mare randament, cu cele monocristal mult de-asupra celor multicristal
  • Deşi randamentul acestor panouri este relativ scăzut, el poate fi îmbunătăţit dacă panoul este ţinut pe direcţie perpendiculară cu fluxul luminos. Acest lucru se realizează prin aşa numitele ”solar trackers” , dispozitive de urmărire (active sau pasive), care rotesc panoul după Soare pe durata întregii zile.
  • Sistemele de urmărire pot fi pentru una sau două axe, în funcţie de zonele geografice în care sunt montate. În comparaţie cu panourile fixe, cele mobile oferă un surplus de energie de 30-40%.
  • Un panou fotovoltaic produce în 3-4 ani aceeaşi cantitate de energie folosită la realizarea lui, iar în toată perioada de lucru mai produce încă de 10 ori aceeaşi cantitate de energie, fapt ce face ca sistemele fotovoltaice să fie atractive din punct de vedere economic.
  • Printre aplicaţiile tipice se pot enumera: telecomunicaţiile, sisteme de control a traficului, livrarea de energie pentru sate izolate, instalaţii de irigaţii, instalaţii de desalinizare a apei, etc.
Notă: Aplicația practică de mai sus a fost dezvoltată de un fost coleg de facultate și a fost o parte componentă a proiectului său de diplomă.

BIBLIOGRAFIE
  • Bauquis, P.R, ”Un point de vue sur les besoins et les approvisionnements en énergie a l`horizons 2050”, Revue de l`Energie, nr.509, 1999.
  • J.A. Eikelboom, ”Determination of the irradiation dependent efficiency of multicrystalline Si PV modules on basis of IV curve fitting and its influence on the annual performance, 14-th European PV Solar Energy Conference”, Barcelona, July 1997.
  • Carl Weinberg, Robert Williams, ”Energy From the Sun, Scientific American”, September 1990.
  • Landsberg, P.T., ”An introduction to the theory of photovoltaic cells”, Solid-State Electronics 18, pp. 1043 (1975).
  • Tom Markvart, ”Photovoltaic Solar Energy Conversion”, School of Engineering Sciences University of Southampton, UK, 2001.
  • Peter Thomas Landsberg, ”Theoretical limits of photovoltaic solar energy conversion”, Faculty of Mathematical Studies, University of Southampton, UK, 2002.
  • M.D. Archer, R. Hill, ”Clean electricity from photovoltaics”, Imperial College Press 2000.
  • F. Lasnier, T.G. Ang, ”Photovoltaic Engineering Handbook”, Bristol, UK, 2000.
  • Poulek V., ”Apparatus for Orientation of Solar Radiation Collectors”, US Patent No. 6,089,224, 2000.
  • Poulek V., Libra M., ”A New Low Cost Tracking Ridge Concentrator, Solar Energy Materials and Solar Cells”, 61, 2, 2000.
  • B. Voss, T. Knobloch, A. Goetzberger, ”Crystalline silicon solar cells”, Imperial College Press 2001
  • Shell Solar- General Installation Guide, U.S. Version, 2002
  • Şerban N., “Montaje practice cu circuitul integrat 555”, Editura Teora, Bucureşti 2000
  • Lui titi, dorustory, wexler și altor 7 le place asta


18 Comentarii

Poză
ola_nicolas
aug 04 2012 07:09
Multe felicitari! Articolul cuprinde date tehnice interesante, pentru care de obicei trebuie sa frunzaresti multe rafturi de biblioteca, sau pagini web. Aplicatia practica, este de asemenea foarte utila.

P.S. - Este prezentata schema unui montaj electronic general, fara detalii tehnice pentru sistemul mecanic propriu-zis de "punere sub soare" al panourilor foto-voltaice pentru miscarea diurna. Cred ca un sistem absolut asemanator, poate face si urmarirea soarelui in functie de anotimp, prin comanda unui alt motor, care face miscarea intr-un plan perpendicular pe cel al traiectoriei diurne.
La Multi Ani Tehnium azi. Felicitari donpetru pentru articolul realizat care asa cum s-a scris mai sus este destul de bogat in prezentare. Este de ajuns sa observati bibliografia. Cu stima.
    • nicubzk ii(le) place mesajul asta
Poză
iulian_zamfir
aug 04 2012 02:54
O prezentare deosebita si subiectul articolului la fel.
Nu aveam cunostinta de sistemele de orientare dar cu acest prilej am invatat. Multumesc.

Week-end placut tuturor.
Poză
politehnica
aug 05 2012 08:26
Un articol simplu si la obiect. Felicitari.
Am citit aici cateva notiuni care habar nu aveam unde le-as putea gasi.
Poză
electricianu2010
aug 06 2012 03:35
Super articol.
Felicitări.
Multumesc tuturor.

Anul acesta mai pregatesc un articol. Dar pana atunci urmariti topicurile despre AV400 v2 si TA200. Va urma acolo prezentarea unor informatii mult asteptate.
Foarte interesant. Multumesc realizatorului articolului.
Felicitari!
Excelent articolul. Felicitari d-lui donpetru.

Eu am inceput(mai demult) sa lucrez la realizarea unui captator de energie solara.Am realizat serpentina si cadrul unde voi monta serpentina,pompa de recirculare o am, iar baiatul meu a realizat partea de comanda a pompei de recirculare(cu microcontroler).Din motive obiective am renuntat momentan sa mai lucrez la instalatie,dar sper sa continuu intr-un viitor apropiat.O sa va tin la curent in momentul in care voi reincepe sa lucrez la respectivul captator.

La multi ani tuturor si un an nou mai bun.
Salut ! Vreau sa va mai spun si eu cate ceva. Dupa studii amanintite pe care le-am facut si dupa calcule economice serioase am ajuns la urmatoarele concluzii tinand cont de actualele preturi ale tehnologiilor regenerabile :
1. Cea mai fezabila forma de energie renenerabila care poate fi folosita la scara industriala este cea produsa in microhidrocentrale de joasa cadere (VLH) . Pentru fiecare MW instalat intr-o hidrocentrala de joasa cadere se obtine anual o energie de 6000 MWh.
2. Pentru fiecare MW instalat in fotovoltaice se obtine anual o energie de 1500 MWh
3. Pentru fiecare MW instalat in eoliene se obtine anual o energie de 2400 MWh.
4. Pentru a instala 1 MW pentru fiecare tehnologie preturile actuale minime sunt urmatoarele : Microhidrocentrale 1,5 mil euro ; Eoliene 0,9 mil euro ; Fotovoltaice 0,8 mil euro.
Cea mai dificila intretinere a echipamentelor este la eoliene.
La ora actuala fara acordarea certificatelor verzi tehnologia FOTOVOLTAICA SI EOLIANA nu cred ca ar dezvolta-o cineva.
5. In legatura cu sistemele de orientare a panourilor fotovoltaice va pot spune ca la scara industriala pentru centralele fotovoltaice mari nu se merita investitia . Cresterea de energie anuala atunci cand se foloseste sistem de orientare este undeva la 30 %.
6. Daca doriti sa fiti independent energetic va pot spune ca solutia pentru voi acasa sunt panourile fotovoltaice dar e bine sa cumperi celulele de la chinezi si sa construiesti tu panoul. Vei cumpara celulele undeva la 0,3 $/W iar cu restul materialelor fara mana de lucru vei iesi undeva la 0,5 $/W.
Alta solutie este motorul stirling . Eu am construit o macheta functionala foarte simpla dar cu putina ingeniozitate se poate construi destul de usor un motor stirling de 500 W care sa alimenteze un alternator si sa inmagazineze energia in baterii.
Uite si linkul meu pt motorul pe care l-am construit
Interesanta solutia propusa mai sus cu acel motor stirling. Ne puteti prezenta mai detaliat, de preferat intr-un nou topic, principiul de functionare a acelui motor.
Multumesc tuturor pentru raspunsurile primite aici.
Motorul Stirling este un motor cu aer cald . Care functioneaza in felul urmator :
In cilindrul mare este un piston displecer care plimba aerul de la sursa calda la sursa rece. In momentul cand aerul din interior se afla in contact cu sursa calda ( reseul) se dilata si astfel membrana de pe cutia de conserve se va dilata si ea si va produce putere. Arborele cotit rotindu-se va pune in legatura aerul cald cu sursa rece (carpa rosie muiata in apa) si astfel se va contracta ducand la contractarea membranei.
Pentru o descriere mai detaliata puteti consulta youtube sau cartea lui Dieter Viebach " Motorul Stirling.

Interesanta solutia propusa mai sus cu acel motor stirling. Ne puteti prezenta mai detaliat, de preferat intr-un nou topic, principiul de functionare a acelui motor.
Multumesc tuturor pentru raspunsurile primite aici.


In legatura cu acest motor stirling pot spune ca la ora actuala lucrez la unul mare . https://www.dropbox....0k/GOPR0001.mpg Se poate vedea prima incercare . Sper sa scot 1,5 kW pana la urma .
Poză
Batrinu Sorin Adrian
oct 29 2014 12:44

In legatura cu acest motor stirling pot spune ca la ora actuala lucrez la unul mare . https://www.dropbox....0k/GOPR0001.mpg Se poate vedea prima incercare . Sper sa scot 1,5 kW pana la urma .


Buna ziua si felicitari.
As fi interesat sa confectionez si eu unul acasa. Puteti sa dati detalii despre schema, materiale folosite etc.?
Va multumesc anticipat. O zi buna.

Buna ziua si felicitari.
As fi interesat sa confectionez si eu unul acasa. Puteti sa dati detalii despre schema, materiale folosite etc.?
Va multumesc anticipat. O zi buna.


Salut domnule Sorin ! Motorul este proiectat de mine . Va pot oferi schemele . Problema e ca trebuie sa aveti un atelier de prelucrari mecanice unde sa realizati componentele . Trimiteti-mi un mail pe dariohid@yahoo.com
Poză
garaba sergiu
mai 12 2015 03:32

salutare tuturor, puteți să-mi spuneți vă rog ce tip de motoare se poate de utilizat, și cum trebuie de conectat, eu am încercat să utilizez un motor pas cu pas EM-35 EPM 4215, el are 6 fire dar pe cablaj îmi rămăne să conectez 2, doar pentru alimentare, ce fac cu cele lalte 4 fire, ajutați-mă vă rog să mă clarific.

Un articol bine documentat si structurat asa cum ne-a obisnuit Donpetru de mult timp. Eu doresc sa aduc in atentie "compatibilitaea" acestor noi energii cu cele clasice, adica ce probleme apar atunci cand sunt variatii mari de producere a energiei electrice regenerabile si cum poate compensa producatorul clasic.

Sa luam un exemplu pentru a se intelege mai bine ce doresc sa spun. Presupunem ca la un moment dat energia regenerabila produsa de vant scade odata cu cea solara si, in acelasi timp creste consumul. Sistemul national trebuie sa faca fata pornind unul sau mai multe grupuri pentru compensare, dar aceste sisteme care trebuie sa fie mereu in stand-by consuma mult. Nu mai spun ca multe dintre aceste sisteme lucrau in regim de CET adica centrala electrica si termoficare. Energia reziduala a CET-urilor era folosita iarna la incalzirea serelor si a locuintelor.

Deja sunt probleme mari, de falimentare, pentru ca regimul de functionare a lor a fost puternic perturbat iar randamentele au scazut simtitor.

Latest News

Last FAQ

  • ian 11 2013 08:57
    Izolatia externa reprezinta izolația părților exterioare ale unui echipament, constând din distanțe de separare în aer si din suprafețele în contact cu aerul ale izolației solide ale unui echipament, care sunt supuse la solicitări d...
  • mar 03 2013 04:16
    Este o retea electrică al cărei punct neutru nu are nici o legătură voită cu pământul, cu excepia celei realizate prin aparate de măsurare, de protecie sau de semnalizare, având o impedană foarte mare.
  • iul 01 2014 08:27
    Acest nivel de izolatie se defineste astfel:a) pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată < 245 kV:- tensiunea nominală de tinere la impuls de trăsnet si- tensiunea nominală de tinere de scurtă durată la frecvenă indu...
  • ian 11 2013 08:34
    Supratensiunile electrice tranzitorii sunt de trei tipuri:- supratensiune cu front lent: Supratensiune tranzitorie, în general unidirecțională, având durata până la vârf 20 μs < Tp < 5000 μs si durata spatelui T2 < 20 ms...
  • aug 07 2012 08:30
    Sitemele de achizitie de date se clasifica avand in vedere doua criterii:dupa conditiile de mediu in care lucreaza:▪ sisteme destinate unor medii favorabile(laborator);▪ sisteme destinate utilizarii in condii grele de lucru( echipam...

Board Statistics

Total Posts:
68736
Total Topics:
6015
Total Members:
28543
Newest Member:
xXBrunoXx
Online At Once:
240 --- 17-ianuarie 15

60 utilizator(i) activ(i)(în ultimele 15 minute)

57 vizitatori, 0 utilizatori anonimi
Bing, flomar, Google, Yahoo, miron1947, Marian78, Facebook

emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc