Sari la conținut

Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI - un site web cu și despre tehnologie în memoria revistei Tehnium.

    Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI, că în cele mai multe comunităţi online și aici trebuie să vă înregistraţi pentru a vizualiza, descărca fișiere sau postă în comunitatea noastră, dar nu vă faceţi griji acesta este un proces simplu, gratuit, care necesită informaţii minime pentru înscriere. Faceți parte din comunitatea TEHNIUM AZI prin autentificare sau crearea unui cont de utilizator pentru: a începe subiecte noi şi răspunde la alte subiecte; a te abona la subiecte şi forumuri în scopul obținerii de informații actualizate în mod automat; a avea propriul tău profil și ați face noi prieteni; și pentru a vă personaliza experienţa dumneavoastră aici.

    Pentru suport tehnic vizitați:   FORUMUL  TEHNIUM AZI

Ultimele comentarii din Downloads


Ultimele comentarii din galeria de imagini

Tuburi electronice - regresii pentru modelarea curentilor catodici si de grila
* - - - -
RO: In anii '70...'80 eram un entuziast al constructiilor cu tuburi electronice, de orice fel. Ulterior interesul hobbi-urilor mele s-a mutat spre alte domenii. Am ramas totusi cu o zestre marisoara de tuburi electronice, triode, tetrode, pentode, tuburi multigrila (hexode, octode) precum si tuburi muliple de toate felurile. In aceste conditii, din cand in cand ma mai apuca dorul sa mai realizez montaje care sa includa astfel de dispozitive. De asemenea, eu fac parte din categoria celor care isi proiecteaza singuri schemele. In aceste conditii este foarte avantajos sa fac studiile pe CAD (SPICE) simulatoarele, disponibile in urma dezvoltarii fara precedent (dupa anii 90') a computerelor personale. Vazand stradaniile mai multor pasionati ai tuburilor electronice de a aduce pe simulatoare aceste dispozitive, am hotarat sa ma implic si eu, pentru a imbunatati modelele pentru simularea SPICE a tuburilor electronice. Ulterior, vazand ca nu intotdeauna ma satisfac modelele elaborate de altii (Norman Koren, Eugen Karpov si altii) am abordat din ce in ce mai des chestiunile de concepere a modelelor matematice SPICE pentru tuburi vidate si am inceput sa ma preocup de implementarea si utilizarea lor in simulatoarele moderne. Textul de fata este primul meu articol in domeniu si sper in mod sincer ca va aduce multe noutati in sprijinul activitatii entuziastilor constructori cu tuburi electronice, carora le urez lectura placuta. Intrucat nu am avut posibilitatea sa public si in format web acest text, tradus in limba engleza, am intocmit si atasat aici un fisier pdf cu traducerea in limba engleza, pentru toti cei interesati care nu cunosc limba romana.

EN: In the 70s... 80s I was an enthusiast of buildings with tubes of any kind. Later my hobby's interest has shifted to other areas. I left however, with a large dowry of tubes such as triodes, tetrodes, pentodes, multi-grids tubes (hexodes, octodes) and muliple tubes in the same glass balloon, of all kinds. In these circumstances, from time to time, I want to realize assemblies that include such devices. I also belong to the category of those, who conceive their own schemes. In these circumstances, it is very advantageous to do studies on CAD (SPICE) simulation, available after unprecedented development (after the 90s) of personal computers. Seeing endeavors of several enthusiasts of electronic tubes to bring these devices simulators, I decided to involve myself, to improve vacuum tube models for SPICE simulations. Later, seeing that I'm not always satisfy of the models developed by others (Norman Koren, Eugen Karpov and so on) I approached increasingly often issues of designing mathematical models of electronic tube, I started to put them in SPICE simulators and to use them. This handout is my first article in this field and I sincerely hope, it will bring many news to support the activities of builders tubes enthusiasts , which I wish them pleasant reading. Because I have not been able to publish in web format this text translated into English, I have prepared and attached a pdf file here with the English translation for all those interested who do not speak Romanian.

Fișier atașat  Vacuum tube - regression modeling grid and cathode currents..pdf   574,31K   269 descărcări
1. Curentul pe grila de comanda a tuburilor electronice.
Uneori, este nevoie de a tine cont in cazul montajelor cu tuburi electronice de curentul care apare pe grila de comanda. Acesta este in general nul, daca tensiunea efectiva pe grila de comanda ramane in permanenta negativa. Exista insa aplicatii ale tuburilor electronice, in special in electronica de putere (generatoare de unde, sau scheme in regim de impulsuri) unde acest lucru nu este permanent posibil. De aceea este nevoie de regresii matematice capabile sa aproximeze cat mai exact curentul care ia nastere in circuitul grilei de comanda, pe baza datelor de catalog furnizate de producatorul tubului. Aceste regresii, vor putea fi apoi utilizate pentru modelele SPICE corspunzatoare acestor tuburi. Prin regresii asemanatoare, poate fi modelat insa si curentul pe grila ecran a unei pentode sau tetrode. Cum ar trebui deci sa varieze graficul unei functii matematice, pentru ca aceasta sa corespunda variatiei curentului in circuitul gtilei de comanda al unui tub electronic? Ca sa raspundem la aceasta intrebare, sa luam si sa studiem curbele caracteristice ale unor tuburi electronice.
In fig. 1.1 este reprezentata variatia curentilor anodici si pe grila de comanda a triodei de mare putere rusesti ГИ7Б, utilizata in regim de generare continua a undelor cu λ=18,5 cm.
In fig. 1.2 se da tabloul de caracteristici pentru curentii anodici si pe grila de comanda a tubului ГИ7Б, utilizat ca trioda de impulsuri.
In fig. 1.3 este reprezentata (cu linie punctata) variatia curentului de grila pentru pentoda ruseasca 6Ж5П conectata ca trioda in regim pulsatoriu.






Imagine postată

Fig. 1.1 – Caracteristicile curentului anodic si de grila pentru trioda de mare putere ГИ7Б

utilizata in regim de generator continuu pe lungimea de unda λ=18,5 cm

2. Curentul pe grilele ecran ale pentodelor si tetrodelor.

Studiind variatia curentilor pe grilele ecran ale pentodelor si tetrodelor, se remarca ca evolutia acestora este asemanatoare cu cea a curentilor pe grila de comanda in cazul tuburilor utilizate la generarea continua a formelor de unda, sau in regim de generator de impulsuri.
In fig. 2.1, sunt ilustrate caracteristicile curentilor grilei ecran, in cazul tubului ГУ50 (echivalent in mare masura cu tubul EL152) conectat ca pentoda in amplificatoarele de putere. Exemplele pot continua in mod asemenator.

Dupa 1990, odata cu evolutia tehnologiei de calcul aplicata la PC-uri, amatorii de amplificatoare audio cu tuburi vidate au dezvoltat tehnici de calcul bazate pe regresii matematice, cu care au putut simula in tehnologia SPICE modele specifice acestor dispozitive. Din fericire pentru ei, in majoritatea schemelor clasice de amplificatoare audio, curentii pe grila de comanda erau neglijabili, iar cei de pe grila ecran a pentodelor finale nu influientau prea mult amplificarea in putere a semnalelor aplicate grilelor de comanda a pentodelor finale.






Imagine postată

Fig. 1.2 – Caracteristicile anodice si de grila la trioda de mare putere ГИ7Б, in regim de generator de impulsuri.

Imagine postată
Fig. 1.3 – Caracteristici anodice si ale grilei 1 la pentoda 6Ж5П (in conexiune trioda si regim de impulsuri)

Imagine postată
Fig. 2.1 – Caracteristici pentru curentul grilei ecran la pentoda ruseasca ГУ50

3. Modelarea variatiei curentilor grilelor de comanda si al grilelor ecran.

In urma regresiilor (ecuatiilor) introduse in anii '90 de constructorul amator de amplificatoare audio cu tuburi, Norman Koren si perfectionate continuu de alti hobby-isti in domeniu, au putut fi utilizate modele ale celor mai multe dintre tuburile cu vid in simularea schemelor de amplificatoare. Cu toate avantajele aduse de aceste regresii la simularea tuburilor, acestea nu pot face obiectul simularii (fidele cu realitatea) a unor scheme, altele decat amplificatoarele audio cu tuburi. Astfel, neglijand rolul curentilor grilei ecran si/sau al grilei de comanda al unui tub electronic, Koren a hotarat ca pentru simularea in special a curentului grilei ecran la schemele de amplificatoare audio, este suficient sa se aplice modelul vechii regresii pentru triode – „We continue to use equation (3) for pentode screen grid current for three reasons: 1. Screen current is not as critical to the tube performance as plate current. 2. Good data on screen current is scarce. 3. The model should be kept as simple as possible for use with evaluation version of PSpice.” – am citat din articolul
[1] Traducerea acestui citat este: „Vom continua să utilizam ecuația (3) pentru circuitul curentului grilei ecran al pentodei pentru trei motive: 1. Curentul grilei ecran, nu este la fel de critic pentru performanța tubului precum curentul anodic. 2. Datele legate de curentul grilei ecran sunt limitate. 3. Modelul trebuie să fie cât mai simplu posibil pentru a fi utilizat cu versiunea de evaluare a PSpice”. In figura 3.1, este ilustrata variatia curentilor de grila modelati cu ecuatia (3) din articolul citat, care este transcrisa aici in relatia urmatoare.





Imagine postată (3.1)

Simpla comparatie a curbelor din fig. 3.1, cu cele din fig. 3.2 preluata din fisa de date, ne conduce la concluzia ca relatia (3.1) de mai sus (vezi ecuatia (3) din articolul citat) nu descrie deloc fidel variatia curentului in circuitul grilei ecran al unei pentode, deoarece ea depinde mult de tensiunea dinamica a anodului.
Pe de alta parte primul motiv dintre cele trei invocate de Koren, nu mai este actual, atunci cand vorbim despre o alta aplicatie a unui tub electronic, in afara amplificatoarelor. In orice caz pentru un generator de unde (spre exemplu) sau pentru un circuit de prelucrare a impulsurilor, trebuie tinut cont de variatia reala a curentilor grilei de comanda si a grilei ecran a unei eventuale pentode, sau tetrode, sau in cazul triodelor, numai de variatia curentului grilei de comanda. Una dintre primele consecinte ale ignorarii curentilor grilelor de orice fel, este un curent catodic care evolueaza diferit fata de cel real si deci imposibilitatea simularii in spatiul PSPICE al negativarilor automate ale grilelor de comanda.


Imagine postată
Fig. 3.1 – Variatia curentului pe grila ecran a pentodei 6Ж5П

conform relatiei (3.1) propusa de Koren.

Aceasta consecinta, poate fi ignorata in cazul amplificatoarelor, prin inlocuirea negativarii automate cu o sursa de negativare cu tensiune constanta, asa cum se practica de fapt in marea majoritate a schemelor de amplificatoare audio Hi-Fi. Orice alta aplicatie a unei pentode, care include in circuitul catodic cel putin un rezistor, nu va putea fi simulata in mod fidel pe un simulator PSPICE.
Cel de-al 2-lea motiv invocat de Koren in articolul citat, pentru care nu a cautat o regresie care sa rezolve variatia fidela a curentului grilei ecran (in mod special) dar si al grilei de comanda, nu sta in picioare deoarece existau si in anii 90 si cu atat mai mult in epoca actuala, mijloace moderne foarte eficiente pentru verificarea si trasarea (eventual automata) a variatiei reale a curentilor de grila.

Cel de-al 3-lea motiv invocat de Koren in citatul de mai sus, care probabil era putin mai greu de depasit in anii '90, nu mai este de asemenea un impediment, avand in vedere dezvoltarea din toate punctele de vedere a mijloacelor actuale de proiectare si simulare electronica, asistate de calculator.

Asadar, atat profesionistul, cat si hobby-istul, va gasi in fisele de date ale tuburilor electronice, sau va determina cu un trasor automat, curbele de variatie ale grilei ecran ale unei pentode, sau ale grilei de comanda ale unei triode. Demonstrativ, vom lua cazul pentodei rusesti 6Ж5П pentru care caracteristicile grilei ecran sunt trasate cu linie intrerupta in figura 3.2. Tinand cont de grupul de ecuatii (5) din articolul [1] dar si de contributii ulterioare [2] avem:


Imagine postată (3.2)
Imagine postată(3.3)

Se determina cu metode matematice specifice, setul factorilor caracteristici pentru tubul in discutie si avem:


Imagine postată (3.4)

Imagine postată

Fig. 3.2 – Variatia curentului anodic si al grilei ecran (linie punctata) la pentoda 6Ж5П conform fisei de date

In figura 3.3, este reprezentata diagrama caracteristicilor anodice ale modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, ridicate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie anodica.
In figura 3.4, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentului de catod ale modelului obtinut prin insumarea curentului anodic si al celui de grila ecran, pentru toate punctele caracteristicilor. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, ridicate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie catodica (curentul de disipatie anodica plus curentul de disipatie pe grila ecran). Pentru realizarea modelului, s-au utilizat urmatoarele ecuatii:






Imagine postată

(3.5)

Imagine postată(3.6)

Prin metode matematice specifice, s-a determinat setul de factori caracteristici:

Imagine postată

(3.7)

In figura 3.5, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentilor de grila ecran ale modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, ridicate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie pe grila ecran. Curbele au fost obtinute din ecuatia:

Imagine postată
Fig. 3.3 – Variatia curentului anodic la pentoda 6Ж5П conform modelului



Imagine postată(3.8)

In ecuatia (3.8) E1 este dat de relatia (3.2) iar E2 de relatia (3.5).
Sa vedem in continuare cum poate fi modelat curentul grilei de comanda in cazul unei triode. Ecuatiile modelului pentru curentul anodic, vor fi in acest caz:

Imagine postată(3.9)

Imagine postată(3.10)

Sa analizam trioda ruseasca de mare putere ГИ7Ђ in regim de impulsuri. Conform relatiilor (3.9) si (3.10) se poate gasi urmatoarea solutie:


Imagine postată

(3.11)


Imagine postată
Fig. 3.4 – Variatia curentului catodic la pentoda 6Ж5П conform modelului

In figura 1.2 este reprezentata diagrama caracteristicilor anodice si ale grilei de comanda conform fisei de date tehnice, pentru aplicatia de generator in regim de impulsuri.

In figura 3.6a, este reprezentata diagrama caracteristicilor anodice ale modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, relevate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie anodica.

In figura 3.6b, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentului de catod ale modelului obtinut prin insumarea curentului anodic si al celui al grilei de comanda, pentru toate punctele caracteristicilor din fisa tehnica. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, relevate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie catodica (curentul de disipatie anodica plus curentul de disipatie pe grila de comanda). Pentru realizarea modelului, s-au utilizat urmatoarele ecuatii:

Imagine postată(3.12)
Imagine postată(3.13)

Conform relatiilor (3.12) si (3.13) se poate gasi solutia:


Imagine postată(3.14)

Imagine postată
Fig. 3.5 – Variatia curentului grilei ecran la pentoda 6Ж5П conform modelului


Imagine postată
Fig. 3.6 – Model de deteminare a caracteristicilor curentilor anodici,

catodici si respectiv ai grilei de comanda la trioda de mare putere ruseasca ГИ7Ђ,

pentru utilizarea in regim de impulsuri.

In figura 3.6c, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentilor prin circuitul grilei de comanda a modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, relevate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie pe grila de comanda conform fisei de date. Curbele au fost obtinute din ecuatia:


Imagine postată(3.15)

4. Despre rezultatele practice.
In figura 4.1, este ilustrata simularea in Multisim a unui trasor de caracteristici, care verifica caracteristica curentului anodic a modelului tubului 6Ж5П. Setarea este facuta pentru tensiunea de -2 V pe grila de comanda (indicata de voltmetrul virtual U1) si tensiunea de 150 V pe grila ecran. Osciloscopul virtual XSC1, a trasat caracteristica curentului anodic (numeric egal cu caderea de tensiune pe rezistorul R1 de 1Ω) corespunzatoare in aceste conditii. Osciloscopul virtual XSC2, indica forma tensiunii furnizata de generatorul virtual de functii V3, avand amplitudinea de 300 V. Indicatorul de scala nr. 1 al osciloscopului virtual XSC1, a fost fixat pe pozitia corespunzatoare tensiunii de 250 V de pe axa X (canalul B al osciloscopului) si dupa cum se vede indica pe axa Y (canalul A al osciloscopului) un curent de 9,778 mA.

In figura 4.2, trasorul verifica caracteristica curentului catodic pentru modelului tubului 6Ж5П. Setarea este facuta pentru aceiasi parametri (-2 V pe grila de comanda si 150 V pe grila ecran). Osciloscopul virtual XSC1, a trasat caracteristica curentului catodic (numeric egal cu caderea de tensiune pe rezistorul R3 de 1Ω) corespunzatoare in aceste conditii. Indicatorul de scala nr. 1 al osciloscopului virtual XSC1, a fost fixat pe pozitia corespunzatoare tensiunii de 250 V de pe axa X (canalul B al osciloscopului) si indica pe axa Y (canalul A al osciloscopului) un curent de 11,602 mA.

In figura 4.3, trasorul verifica caracteristica curentului grilei ecran a modelului tubului 6Ж5П. Setarea este facuta pentru aceiasi parametri (-2 V pe grila de comanda si 150 V pe grila ecran). Osciloscopul virtual XSC1, a trasat caracteristica curentului pe grila ecran (numeric egal cu caderea de tensiune pe rezistorul R2 de 1Ω) corespunzatoare in aceste conditii. Indicatorul de scala nr. 1 al osciloscopului virtual XSC1, a fost fixat pe pozitia corespunzatoare tensiunii de 250 V de pe axa X (canalul B al osciloscopului) si indica pe axa Y (canalul A al osciloscopului) un curent de 1,824 mA.






Imagine postată

Fig. 4.1 – Simularea trasarii automate a caracteristicii curentului anodic al tubului 6Ж5П,

pentru o tensiune de negativare a grilei de comanda de -2 V si o tensiune de 150 V pe grila ecran


Imagine postată

Fig. 4.2 – Simularea trasarii automate a caracteristicii curentului catodic al tubului 6Ж5П,

pentru o tensiune de negativare a grilei de comanda de -2 V si o tensiune de 150 V pe grila ecran.


Imagine postată

Fig. 4.3 – Simularea trasarii automate a caracteristicii curentului pe grila ecran a tubului 6Ж5П,

pentru o tensiune de negativare a grilei de comanda de -2 V si o tensiune de 150 V pe grila ecran.


Rezultatele acestor simulari, cred ca sunt mai mult decat concludente. Nu am mai realizat simulari similare in cazul triodei ГИ7Ђ, deoarece ea nu face parte din „zestrea” mea de tuburi si deci nu am fost direct interesat. Aceasta sarcina, ramane ca o tema pentru cititorii direct interesati in urcarea pe simulator a acestui tub.

5. In loc de concluzii.

Toate calculele si reprezentarile grafice din acest articol, au fost realizate cu MathCAD 14.
Modelele prezentate mai sus, au fost implementate si simulate in diferite scheme pe simulatorul SPICE MultiSim 11 de la National Instruments. Nu s-au semnalat disfunctionalitati.
Este de remarcat, precizia suficient de buna a coincidentei curbelor omonime din fisa de date, cu cele ale modelului, in zona mediana a domeniului considerat.
Pe de alta parte, este evident ca incercarile de a utiliza modelele simplificate ale pentodelor si ale triodelor, in conformitate doar cu ecuatiile si recomandarile lui Norman Koren din articolul [1] la simularea unor scheme, altele decat cele ale unor amplificatoare audio, vor avea putini sorti de izbanda. Numai in prezenta unor variatii cat mai fidele posibil ale curentilor catodici, a grilei de comanda, a grilei ecran si a grilei supresoare (in aplicatiile in care aceasta grila nu se leaga la catod) se vor putea simula spre exemplu schemele unor generatoare de unde, sau de impulsuri cu tuburi electronice.
Ramane de rezolvat (din punctul de vedere al posibilitatii simularii complete a aplicatiilor tuburilor electronice) problema modelarii caracteristicilor curentilor anodici in mod suficient de fidel incat sa contina si portiunile cu rezistenta negativa , in special la tuburile cu mai mult de 3 electrozi.

Deorarece epoca moderna a computerelor coincide cu epoca de dupa inventarea tranzistorului, multe aspecte tehnice ale tuburilor electronice au ramas necercetate si nerezolvate. Se pare insa ca amatorii si hobby-isti din electronica nu sunt de acord cu acordarea pentru tuburile electronice doar a statutului de obiecte de muzeu, si din ce in ce mai multi aleg sa utilizeze aceste dispozitive in diferite domenii ale electronicii. De aceea cred ca este sarcina acestor amatori si hobby-isti (sau a profesionistilor pasionati de tuburi) sa realizeze cercetarea si studiile teoretice necesare aducerii tuburilor electronice de orice fel pe simulatoare. Multi au avut si au in vedere acest obiectiv. Printre ei, sper sa aduc si eu o modesta contributie in domeniu, prin prezentul articol.

Fișier atașat  Vacuum tube - regression modeling grid and cathode currents..pdf   574,31K   269 descărcări

Aprilie 2015
Nicolae Olaru

Bibliografie:

1. Norman Koren – Improved vacuum tube models for SPICE simulations - Part 1: Models and example - http://www.normankor...ce_article.html
2. Eugene V. Karpov – The mathematical models of electronic tube and how to use them – http://www.next-tube...od/matmod_e.inc
3. Fisele de date ale triodei ГИ7Б – http://frank.pocnet..../018/g/GI7B.pdf
4. Fisele de date ale pentodei 6Ж5П – http://musicangel.ru/mess232.htm


3 Comentarii

Poză
leo_electro
mai 10 2015 09:08

Aveti in plan intr-un viitor apropiat prezentarea unui calcul de dimensionare a unui amplificator audio cu tuburi, simplu. Mi-ar place sa vad un calcul pentru tuburi asemenea unui tranzistor. Nu prea am vazut documentatie de asa ceva, de asta intreb.

Poză
ola_nicolas
mai 11 2015 02:03

Asa dupa cum se poate citi si din textul articolului, eu nu sunt un constant utilizator al tuburilor electronice. Mai mult decat atata, am depasit de mult faza in care eram acaparat de constructia amplificatoarelor audio. Aceasta etapa am parcurs-o in anii 70'... 80'. Practic, atunci cand mai scot cate o lampa de la "naftalina" (pentru ca exista un "ceva" care ma face sa nu le abandonez) pun in practica alte montaje, inafara celor de amplificare (de obicei generatoare de unde, sau de impulsuri). Amplificatoarele audio reprezinta un "microb" care iti acapareaza tot timpul, iar timpul meu se imparte intre cateva activitati tehnice diferite. Mai realizez cate un amplificator, doar atunci cand el intra in componenta unui proiect mai complex. Altminteri, sunt interesat mai degraba de electronica de putere (inclusiv cu lampi) Studiul realizarii spice-modelelor pentru tuburile electronice, a devenit cu timpul pentru mine, o preocupare de sine-statatoare deoarece are drept rezultat, posibilitatea punerii in planul unui simulator a unor scheme utilizand astfel de dispozitive - care nu se poate realiza in alte conditii decat pentru cele 10... 15 modele aflate in biblioteca unui simulator - toate corespunzatoare unor tipuri de tuburi americane, in timp ce  la noi, cele mai multe lampi de circulatie sunt cele europene (Philips, Tesla, Tungsram, etc.) sau cele rusesti. De aceea la aceasta data nu am in plan sa produc si sa public articole in acest domeniu. Poate cu totul izolat sa public date constructive pentru vre-unul dintre montajele la care mi-a placut mai mult sa surubaresc. De altfel, ceea ce doresti (literatura tehnica pentru proiectarea amplificatoarelor audio cu tuburi) se gaseste din abundenta pe internet. Cele mai multe titluri sunt in limbi straine (engleza, rusa, etc.) deoarece utilizatorii romani de internet sunt mai degraba din categoria celor care vand si cumpara, decat dintre cei pasionati de diferitele hobby-uri tehnice. Atunci cand vom intalni pe Internet in limba romana, cel putin 10% din titlurile de literatura tehnica care circula in principalele limbi straine, vom deveni poate si noi o natiune care conteaza  in aceste domenii. Deocamdata, pe Internet se "invart" in mod constant doar foarte putini romani interesati de asa ceva (vre-o cateva zeci sau sute, mereu aceiasi) care pot fi intalniti cam pe toate forumurile de specialitate. Acest lucru nu ma astept sa fie prea curand, deoarece romanii sunt cei care isi pun unii altora bete in roate mult mai des decat cei care colaboreaza in scopuri care conteaza pentru stiinta, tehnica si cultura nationala.

    • George Carlin ii(le) place mesajul asta

Aveti din pacate dreptate ...

 

cu respect bogdan

Latest News

Last FAQ

  • ian 11 2013 08:57
    Izolatia externa reprezinta izolația părților exterioare ale unui echipament, constând din distanțe de separare în aer si din suprafețele în contact cu aerul ale izolației solide ale unui echipament, care sunt supuse la solicitări d...
  • mar 03 2013 04:16
    Este o retea electrică al cărei punct neutru nu are nici o legătură voită cu pământul, cu excepia celei realizate prin aparate de măsurare, de protecie sau de semnalizare, având o impedană foarte mare.
  • iul 01 2014 08:27
    Acest nivel de izolatie se defineste astfel:a) pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată < 245 kV:- tensiunea nominală de tinere la impuls de trăsnet si- tensiunea nominală de tinere de scurtă durată la frecvenă indu...
  • ian 11 2013 08:34
    Supratensiunile electrice tranzitorii sunt de trei tipuri:- supratensiune cu front lent: Supratensiune tranzitorie, în general unidirecțională, având durata până la vârf 20 μs < Tp < 5000 μs si durata spatelui T2 < 20 ms...
  • aug 07 2012 08:30
    Sitemele de achizitie de date se clasifica avand in vedere doua criterii:dupa conditiile de mediu in care lucreaza:▪ sisteme destinate unor medii favorabile(laborator);▪ sisteme destinate utilizarii in condii grele de lucru( echipam...

Board Statistics

Total Posts:
70731
Total Topics:
6155
Total Members:
29345
Newest Member:
florin2017
Online At Once:
136 --- 18-septembrie 17

91 utilizator(i) activ(i)(în ultimele 15 minute)

89 vizitatori, 0 utilizatori anonimi
Bing, Google, ola_nicolas, miron1947

emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc