Sari la conținut

Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI - un site web cu și despre tehnologie în memoria revistei Tehnium.

    Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI, că în cele mai multe comunităţi online și aici trebuie să vă înregistraţi pentru a vizualiza, descărca fișiere sau postă în comunitatea noastră, dar nu vă faceţi griji acesta este un proces simplu, gratuit, care necesită informaţii minime pentru înscriere. Faceți parte din comunitatea TEHNIUM AZI prin autentificare sau crearea unui cont de utilizator pentru: a începe subiecte noi şi răspunde la alte subiecte; a te abona la subiecte şi forumuri în scopul obținerii de informații actualizate în mod automat; a avea propriul tău profil și ați face noi prieteni; și pentru a vă personaliza experienţa dumneavoastră aici.

    Pentru suport tehnic vizitați:   FORUMUL  TEHNIUM AZI

Ultimele comentarii din Downloads


Ultimele comentarii din galeria de imagini

Calculul parametrilor curentilor și tensiunilor nesinusoidale, pentru dispozitivele ȋn comutație
* * * * *
Alte articole cu tematica asemanatoare publicate de acelasi autor:

Cu datele din exemplul anterior, avem Imagine postatăs, unde X este perioada funcției a(x) iar frecvența Imagine postată Hz.
Din relațiile (6.8) și (6.9) rezultă:

Imagine postată (6.8')

Imagine postată (6.9')

Cu datele din exemplul 6.2, rezultă Imagine postată V.
Iată deci că am reușit să calculăm prin mijloace geometrice, atât componenta continuă A0 (identică de fapt cu Amed) cât și valoarea efectiva Ae, a unei marimi periodice.

Exemplul 6.3: Prin ȋnfășurarea primară a transformatorului unui convertor Fly Back ȋn mod continuu [3] se stabilește un curent i(t) având valoarea de vârf Imax=1,28 A și valoarea diferenței de curent pe timpul activ (Ton) ΔI=0,3 A. Perioada curentului nesinusoidal, este Imagine postată s, iar timpul perioadei active al curentului este Imagine postată s.
Se reprezintă ȋntr-un sistem de coordonate xOy, graficul echivalent i(x) folosind factorii de scală kx= Imagine postatăs/mm și Imagine postată A/mm.
Coordonatele punctelor remarcabile ale graficului se stabilesc conform relațiilor:

Imagine postată (6.11)

Imagine postată(6.11')

Imagine postată (6.12)

Imagine postată (6.12')

Unde pentru relațiile (6.12) și (6.12’) mărimile Ai și ΔAi, se ȋnlocuiesc ȋn cazul de față respectiv cu Ii și ΔIi, i fiind indicele curent al variabilelor considerate. Avem: Imagine postată s și Imagine postată s. Cu relația (6.11) rezultă ȋn mod corespunzător Imagine postatămm și Imagine postată mm. Avem Imagine postată A și Imagine postată A. Cu relația (6.12) rezultă ȋn mod corespunzător Imagine postată mm și Imagine postată mm.
Ȋn figura 6.4, este reprezentat cu roșu, graficul funcţiei i(x) rezultat prin transpunerea in plan a funcției i(t) folosind datele calculate mai sus.
Suprafața totală S1tot determinată de grafic cu abscisa, fiind aria unui trapez, se calculeaza cu relația:

Imagine postată

De unde rezultă aria echivalentă:

Imagine postată

Din relația (6.8’) rezulta:

Imagine postată


Imagine postată

Fig. 6.4 – Construirea curbei i(x) pentru exemplul 6.3


Din graficul din figura 6.4, rezultă Imagine postată mm. Din procedura 6.1 și exemplul 6.2, rezultă Imagine postată. Funcția round(x) realizează rotunjirea variabilei x, la cel mai apropiat ȋntreg. Pentru divizarea domeniului de variație al abscisei curbei j(x) asociată funcției i2(x) se alege un singur interval, având capetele ȋn punctele x1=65,8 și x2=100. Valorile corespunzătoare funcției j(x) asociată funcției i2(x) pentru aceste puncte vor fi Imagine postată și Imagine postată .
Ȋn figura 6.5, este reprezentat cu albastru, graficul redus (rescalat) cu factorul ky al funcţiei j(x) cu aplicație la exemplul 6.3. Aria suprafeței totale S2tot, determinate de funcția j(x) cu abscisa, este aria unui trapez și avem:

Imagine postată

Fig. 6.5 – Construirea curbei j(x) asociata curbei i2(x) pentru exemplul 6.3


Imagine postată mm2

Din relația (6.7) rezultă aria echivalentă:

Imagine postată

Din relația (6.9’) rezulta:

Imagine postată

Ȋn figura 6.6 este ilustrat curentul periodic nesinusoidal rezultat cu datele calculate anterior la exemplul 6.3. Din relația (5.2) rezultă componenta alternativă a curentului periodic nesinusoidal reprezentat ȋn figura 6.6.

Imagine postată


Imagine postată

Fig. 6.6 – Curentul i(t) rezultat la exemplul 6.3


Cei care, dintr-un motiv sau altul nu vor utiliza programul de proiectare asistată, pot construi și prelucra o curbă de variație a unui curent sau tensiune, ȋn modul urmator:

Procedura 6.2
  • Se obține de pe Internet, sau prin fotografiere directă cu un aparat fotografic digital de pe ecranul unui osciloscop, curba care interesează;
  • Se descarcă fotografia pe computerul personal și se salvează ca fisier imagine;
  • Se mărește o porțiune din fotografie, acoperind o perioadă completă, pănă la limita de claritate;
  • Dacă detaliul obținut la pasul 3, este mai mare decât un format A4, atunci se prelucrează cu ajutorul programului Paint din Windows, până ce imaginea se poate ȋncadra ȋntr-un asemenea format;
  • Se printează la imprimantă pe un format normal A4 (coală albă) o copie a imaginii prelucrate ca mai sus;
  • Se prelungesc cu ajutorul unei rigle drepte, liniile reprezentând axele de coordonate, până către marginile corespunzătoare ale colii;
  • Se ia o coala de format A4 prvăzută cu grilă-rețea milimetrică și se prinde ȋn cele 4 colțuri cu câte o pionieză, pe o planșetă din lemn de esență moale;
  • Peste această coală, pe care se trasează viitoarele axe de coordonate, se aplică coala cu desenul, astfel ȋncât cele două axe să coincidă și se fixează ȋn mod precis, cu ajutorul unor crâmpeie de bandă adezivă transparentă;
  • Cu ajutorul vârfului unui ac, se marchează prin străpungere, punctele remarcabile ale graficului;
  • Se ȋndepărtează desenul printat și se desenează graficul pe coala milimetrică cu ajutorul unui pix cu gel de o anumită culoare, prin linii de interpolare trasate ȋntre urmele rămase prin strapungere;
  • Se stabilesc și se ȋnscriu pe graficul funcției notată cu a(x) ȋntocmit pe coala milimetrică, perechile de coordonate pentru toate punctele remarcabile marcate la pasul 9;
  • Se stabilesc și se ȋnscriu pe același desen, cu o altă culoare, perechile de coordonate ale funcției b(x)=a2(x).
Există cazuri ȋn care se dispune de oscilograme ale curentului sau tensiunii, fără a avea amănunte asupra scărilor de unități specifice per diviziune, dar este cunoscută valoarea efiectivă a acesora, alaturi de frecvența de comutație – mărimi ȋn general ușor de măsurat. Se pune problema determinării tuturor celorlalți parametri ai curentului sau tensiunii considerate. Ȋn aceste cazuri se poate face o reprezentare grafică suficient de exactă a graficului funcției considerate. Cunoscând valoarea perioadei funcției T=1/f (prin măsurarea frecvenței) și determinând prin calcul valorile S1tot și S2tot ale ariilor determinate cu abscisa ale funcțiilor a(x) și b(x) asociate funcţiilor a(t) și respectiv a2(t) se pune problema determinării tuturor valorilor remarcabile ale funcțiilor a(t) și respectiv a2(t) precum și valorile medie Amed și respectiv a componentei alternative Aa, ale mărimii periodice nesinusoidale. Ȋntrucât valoarea factorului de scală kx, este direct determinabilă, cunoscându-se perioadele corespunzătoare T ȋn secunde și X ȋn mm, ramâne de determinat doar valoarea factorului de scală ky, factor ce nu poate fi determinat ȋn mod direct, datorită necunoașterii amplitudinii curentului sau tensiunii. Acest factor va fi dat de relația:

Imagine postată (6.15)

Pe baza exemplului de proiectare al unui convertor push-pull din lucrarea [4] vom considera aici urmatorul exemplu.

Imagine postată

Fig. 6.7 – Schema etajului final al convertorului push-pull [4]


Exemplul 6.4:
Prin secțiunile ȋnfășurării secundare ale transformatorului unui convertor Push-Pull, se stabilesc curenții având forma descrisă de oscilograma din figura 6.8 – vezi lucrarea [4]. Frecvența de comutare, pe care presupunem că am obținut-o prin măsurare cu un frecvențmetru, este f=250 kHz. Curentul efectiv indicat de [4] dar pe care presupunem că l-am determinat prin măsurare directă cu un ampermetru de curent
alternativ, este Ie=3,02 A. Orientativ, s-a reprezentat schema etajului final al convertorului ȋn figura 6.7.






Imagine postată

Fig. 6.8 – Curenții prin componentele diodei D1, din schema din figura 6.7


Ȋn figura 6.9, sunt reprezentate curbele i1(x) și i2(x) atașate curenților i1(t) și i2(t) prin fiecare dintre componentele diodei D1. Ȋn figura 6.10 s-a reprezentat funcția rescalată i1(x) atașată curentului periodic nesinusoidal i1(t) determinat pe perioada de conducție a tranzistorului Q1 al schemei din figura 6.7, printr-una dintre secțiunile transformatorului T1. Cei care nu vor utiliza din motive diferite proiectarea asistată, vor putea utiliza procedura 6.2 pentru stabilirea grafică a funcțiilor atașate acestor curenti. Curentului i2(t) determinat de conducția tranzistorului Q2, i se va asocia o curba identică i2(x) dar decalată cu o jumatate de perioadă pe axa absciselor, fața de curba i1(x).

Imagine postată

Fig. 6.9 – Curentii prin ambele secțiuni ale secundarului, rescalați ȋn AutoCAD


Tot ȋn figura 6.10, s-a reprezentat cu trasă de culoare mov, graficul j1(x) atașat funcției Imagine postată. Este evident că cei doi curenți i1(t) și i2(t) se vor ȋnsuma ȋn circuit, după redresare și vor determina un curent i(t) având asociată o funcţie i(x). Graficul acestui curent, se poate obține prin ȋnsumarea valorilor ordonatelor funcțiilor i1(x) și i2(x). Ȋntrucât ȋnsă valoarea efectivă a curentului, s-a măsurat doar printr-una dintre componentele diodei D1, vom studia ȋn continuare curba reprezentată ȋn figura 6.10. Valorile suprafețelor S1tot și S2tot, ȋnchise de curba i1(x) și respectiv j1(x) cu axa absciselor, au fost calculate prin metoda ȋnsumării suprafețelor elementare de formă trapezoidală și au fost specificate ȋn figura 6.10. Valoarea factorului de scala al abscisei pentru curba i1(x) din figura 6.10, este determinabilă ȋn mod direct și este Imagine postată s/mm. Valoarea factorului de scala auxiliar, pentru reducerea dimensiunilor funcției i2(x) este Imagine postată și s-a obținut conform procedurii 6.1.

Ținând cont că ȋn relația 6.15 rolul valorii efective Ae, este deținut ȋn acest caz de curentul efectiv Ie, avem:

Imagine postată A/mm

Cu valorile factorilor de scală calculate astfel, rezultă din relațiile (6.1’) și (6.7):

Imagine postată

Imagine postată


Din relatiile (6.8’) și (6.9’) rezultă respectiv:

Imagine postată A


Imagine postată

Fig. 6.10 – Curbele i1(x) și j1(x) asociată curbei pentru o secțiune a secundarului


Imagine postată

Din a doua relație, regăsim valoarea furnizată de lucrarea [4] ceea ce reprezintă o verificare a corectitudinii calculului.

Imagine postată

Fig. 6.11 – Curba i(t) cu valorile remarcabile ale curentullui


Ȋntrucât I0=Imed, rezultă valoarea componentei alternative, din relația (5.2)

Imagine postată

Ȋn graficul din figura 6.10, ȋnmulțind valorile particulare ale absciselor cu coeficientul de scala kx și valorile particulare ale ordonatelor cu ky, se obțin coordonatele punctelor remarcabile ale curbei i1(t) așa dupa cum rezultă din figura 6.11. Avem:

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Ȋn relațiile de mai sus, mărimea ε este o mărime neglijabilă, introdusă pentru a sugera că ȋntre perechile de puncte A și B; C și D, E și F, G și H, valorile diferite ale funcției se datorează unei variații neglijabile ale argumentului x. S-a făcut această distincție, datorită simplificării graficului. Ȋn realitate porțiunile de curbă AB, CD, EF și GH nu vor fi niciodata linii paralele cu axa ordonatelor, asa cum au fost ele aproximate ȋn acest articol. De asemenea, marimea IO, reprezintă valoarea curentului ȋn originea sistemului de coordonate și este diferită de valoarea I0, cu care s-a notat ȋn capitolele anterioare componenta continuă a spectrului de frecvențe a seriei Fourier.

Bibliografie:
  • S.N. Sokolov – Culegere de Probleme Pentru Radioamatori – Traducere din limba rusă, completată. București, Editura Tehnică 1971.
  • R.W. Erickson – Fundamentals of Power Electronics. Accompanying material for instructors.
  • Michele Sclocchi (Application Engineer) – SWITCHING POWER SUPPLY DESIGN: CONTINUOUS MODE FLYBACK CONVERTER, National Semiconductor.
  • Michele Sclocchi (Application Engineer) – SWITCHING POWER SUPPLY DESIGN: LM5030 PUSH-PULL CONVERTER, National Semiconductor.
Articol realizat de ing. Nicolae Olaru
  • Lui donpetru, dan5588, iulian_zamfir și altor 5 le place asta


3 Comentarii

Poză
iulian_zamfir
apr 11 2012 01:23
In primul rand vroiam sa va felicit pentru articolul realizat si in al doilea rand sa urez tuturor un PASTE FERICIT.
    • babacu54 ii(le) place mesajul asta
Nu am vizitat demult acest site, si cand o fac, ca de fiecare data, observ un continut placut, cum este si acest articol foarte documentat; felicitari autorului.
Poză
mariuselectric
sep 22 2012 08:00
Un articol foarte interesant!

Latest News

Last FAQ

  • ian 11 2013 08:57
    Izolatia externa reprezinta izolația părților exterioare ale unui echipament, constând din distanțe de separare în aer si din suprafețele în contact cu aerul ale izolației solide ale unui echipament, care sunt supuse la solicitări d...
  • mar 03 2013 04:16
    Este o retea electrică al cărei punct neutru nu are nici o legătură voită cu pământul, cu excepia celei realizate prin aparate de măsurare, de protecie sau de semnalizare, având o impedană foarte mare.
  • iul 01 2014 08:27
    Acest nivel de izolatie se defineste astfel:a) pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată < 245 kV:- tensiunea nominală de tinere la impuls de trăsnet si- tensiunea nominală de tinere de scurtă durată la frecvenă indu...
  • ian 11 2013 08:34
    Supratensiunile electrice tranzitorii sunt de trei tipuri:- supratensiune cu front lent: Supratensiune tranzitorie, în general unidirecțională, având durata până la vârf 20 μs < Tp < 5000 μs si durata spatelui T2 < 20 ms...
  • aug 07 2012 08:30
    Sitemele de achizitie de date se clasifica avand in vedere doua criterii:dupa conditiile de mediu in care lucreaza:▪ sisteme destinate unor medii favorabile(laborator);▪ sisteme destinate utilizarii in condii grele de lucru( echipam...

Board Statistics

Total Posts:
70431
Total Topics:
6137
Total Members:
29237
Newest Member:
Aktapur
Online At Once:
136 --- 18-septembrie 17

96 utilizator(i) activ(i)(în ultimele 15 minute)

95 vizitatori, 0 utilizatori anonimi
Bing, Google, Yahoo, sabanc2228

emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc