Sari la conținut

Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI - un site web cu și despre tehnologie în memoria revistei Tehnium.

    Bine ați venit pe site-ul web TEHNIUM AZI, ca în cele mai multe comunităţi online și aici trebuie să vă înregistraţi pentru a vizualiza, descarca fișiere sau posta în comunitatea noastră, dar nu vă faceţi griji acesta este un proces simplu, gratuit, care necesită informaţii minime pentru înscriere. Faceți parte din comunitatea TEHNIUM AZI prin autentificare sau crearea unui cont de utilizator pentru: a incepe subiecte noi şi răspunde la alte subiecte; a te abona la subiecte şi forumuri în scopul obținerii de informații actualizate în mod automat; a avea propriul tău profil și ați face noi prieteni; și pentru a vă personaliza experienţa dumneavoastră aici.

    Pentru suport tehnic vă rugăm să vizitați:   FORUMUL  TEHNIUM AZI

Today's Birthday's
Calculul parametrilor curentilor și tensiunilor nesinusoidale, pentru dispozitivele ȋn comutație
* * * * *
Alte articole cu tematica asemanatoare publicate de acelasi autor:

Programul ne va solicita să introducem factorul de scalare, sau modul „reference”, care se introduce de la tastatură, prin scrierea literei r, sau R, dupa cele două puncte afișate ȋn bara de dialog, urmată de confirmare prin acționarea tastei „enter”. Alegem modul „reference”. Programul ne va solicita introducerea punctului de plecare pentru referința axei X a obiectului (obiectelor) scalat. Răspundem prin click pe punctul de la confluența dintre linia orizontala de jos și cea verticala din stanga ale cadrului construit inițial, folosind eventual și snap-ul „snap to endpoint” din bara de snap-uri a programului. Programul ne va solicita să indicăm cel de-al 2-lea punct pentru referința axei X a obiectului (obiectelor) scalat. Ca raspuns, dăm click pe punctul din dreapta al liniei orizontale de jos a cadrului inițial construit. Programul ne va solicita (ȋn bara de dialog) să specificam primul punct al noii lungimi pentru axa X, a obiectului (obiectelor) scalat. Răspundem cu click pe punctul de la confluența celor doua linii ale sistemului-calibru construit mai sus. Programul ne va cere să desemnam cel de-al 2-lea punct al lungimii axei X. Se raspunde cu click pe celălalt capăt al al liniei orizontale a sistemului-calibru. La fiecare desemnare a punctului solicitat, este bine să se utilizeze și snap-ul „snap to endpoint”, din bara de snap-uri a programului, pentru a evita erori grosolane la scalarea pe axa X. Programul ne va solicita introducerea factorului de scală, sau a modului „reference” pentru scalarea pe direcția Y. Alegem modul „reference”. Programul va relua (ȋn bara de dialog) un șir de solicitari asemănătoare și pentru scalarea pe direcția Y. Raspundem ȋntr-un mod asemanator, folosind ca lungime de referință lungimea de la confluiența liniei orizontale de jos, cu cea verticală din stânga a cadrului inițial, pâna la capatul de sus al liniei verticale menționate. Pentru noua lungime introducem ȋn ordine punctul de la confluiența celor două linii ale sistemului-calibru, până la celălalt capăt al liniei verticale corespunzătoare aceluiași sistem. Vom utiliza de asemenea – de preferință – snap-ul „snap to endpoint” din bara de snap-uri a programului. La sfărșitul acestui proces laturile orizontală și verticală ale cadrului desenului, vor coincide ca lungime, respectiv cu laturile orizontală și verticală ale sistemului-calibru, iar toate celelalte puncte ale desenului inițial, vor fi redistribuite după o lege a geometriei analitice de trecere de la un sistem de referință la altul, prin rescalare diferențiată dupa cele doua axe de coordonate.

Imagine postată

Fig. 4.13 – Rescalarea desenului


Ȋn urmatoarea etapă, ilustrată ȋn figura 4.14, se șterge prin selecție cadru și acționarea tastei „delete” sistemul-calibru. Al doilea pas, este mutarea ȋntregului desen, cu punctul de referință (notat ca atare ȋn figura 4.14) ȋn centrul de coordonate al planului de lucru AutoCAD. Operația se execută prin selecția cadru, a tuturor obiectelor (liniilor) desenului util și utilizarea comenzii „move”, punctul de aplicație solicitat ca referintă a mutării se va stabili la confluiența liniilor orizontala-jos și verticală-stânga a cadrului construit inițial. Punctul de destinație al ansamblului astfel mutat se va introduce de la tastatura, prin scrierea coordonatelor „0,0,0” și acționarea tastei „enter”.

Imagine postată

Fig. 4.14 – Mutarea desenului cu punctul de referinta, ȋn centrul sistemului de coordonate


Ȋn figura 4.15, este ilustrat un șir de operații, ȋncepând cu pasul 1, la care se șterg liniile ajutatoare construite ȋn lera „AM_7”, prin selectare directă urmată de acționarea tastei „delete”. La pasul 2 se execută operația de mutare cu comanda „move” a liniilor curbei, selectate prin click pe fiecare obiect ȋn parte (liniile notate cu „a” ȋn figura 4.15) cu punctul de referință al mutării, identic cu cel din extremitatea din stânga al primei spline, până ȋn punctul de intersecție al liniilor inferioară și din dreapta ale cadrului inițial, devenit centrul axelor de cordonate al sistemului. Acest lucru este posibil, având ȋn vedere că referința este borna de masa a osciloscopului. La pasul 3 se copiază splina notată cu „b”, cu punctul de referintă ȋn extremitatea din stânga până la punctul estrem din dreapta jos al graficului. S-a obținut ȋn acest fel un ȋnceput de nouă perioadă a graficului.

Imagine postată

Fig. 4.15 – Modificări diverse ale graficului


Ȋn figura 4.16, se ilustrează cum se construiește grila-rețea a graficului, cu scopul de a ȋnlesni prelevarea directă a datelor numerice necesare. Primul pas, este copierea multiplă indexată a axelor de coordonate. Se aplică comanda „copy”, spre exemplu axei X, prin selectarea directă a acesteia și copierea la distanța de 0,1 mm ȋnspre direcția pozitivă a axei Y. Se copiază noua linie construită prin selecție directă și comanda „copy”, după care prin alegerea punctului de referință ȋn centrul axelor de coordonate, se aplica acest punct ȋn punctul de intersecție al intersecției primei linii de grilă, cu axa ordonatelor. Ȋn acest mod, rezultă cea de a doua linie de grila orizontala, la distanta de 0,1 mm de prima și deci 0,2 mm de centrul sistemului de axe. Se copiază ȋn mod asemanator cele doua linii construite cu punctul de referință ȋn centrul sistemului de coordonate și se aplica ȋn punctul de intersectie al ultimei linii orizontale construite, cu ordonata. Rezultă ȋncă două linii de grilă. Acest procedeu se repetă până ce la un moment dat, vor exista un anumit numar de linii care depasesc nivelul superior al graficului. Se șterge prin selecție și acționarea tastei „delete”, surplusul de linii. ȋn acest moment liniile orizontale ale grilei-rețea sunt construite. Se procedează ȋn mod similar și cu liniile verticale ale grilei. La pasul 2 se selecteză toate liniile tețelei și se trec la lera „AM_4”. Pasul 3, realizează „nivelarea” figurii prin retezarea cu ajutorul comenzii „trim” a tuturor liniilor care depașesc conturul regulat. La pasul 4 se selectează liniile extreme ale rețelei și se trec la lera „AM_0”, formănd noul cadru al graficului. La pasul 5, se selecteaza liniile din milimetru ȋn milimetru, care formeaza rețeaua marcată a grilei și se trec la lera „AM_2”. La pasul 6 se utilizeaza comanda „multiline text” pentru a creea marcaje numerice ȋn dreptul fiecarei linii de marcaj a grilei, ȋn conformitate cu figura 4.16.

Imagine postată

Fig. 4.16 – Realizarea grilei-rețea


Ȋn figura 4.17, este ilustrat modul cum se vizualizează, cu ajutorul comenzii „locate point” și utilizarea snap-ului „snap to intersection”, coordonatele punctelor de interes pentru utilizator. Ȋn figura 4.17, se ilustrează prin coordonatele centrului sistemului de coordonate și ale punctului „a” de la intersecția graficului cu linia de grilă verticală x=1.

Un lucru deosebit de important pentru prelucrările de date ulterioare, este stabilirea factorilor de scală ale celor doua axe, pentru trecerea de la unitatile de lungime prelevate din grafic, la unitati de timp ȋn cazul abscisei și la valori de tensiune ȋn cazul ordonatei. Se poate observa, ținând cont de datele aferente imaginii descărcate de pe Internet odată cu imaginea oscilogramei ilustrată ȋn figura 4.1, că pentru axa absciselor, 1 mm pe axa, corespunde cu 5 µs. Ȋn mod asemanator, pentru 1 mm pe axa ordonatelor, corespunde o valoare de 20 V. Vom avea deci factorul de scala pentru abscisă Imagine postatăs/mm, iar pentru ordonată Imagine postată V/mm. Deci punctul „a” prelevat ȋn figura 4.17, va corespunde de fapt valorilor Imagine postatăs și Imagine postată V.

Imagine postată

Fig. 4.17 – Exemplu de prelevare a datelor din graficul realizat


Ajunsi ȋn acest punct, suntem pe deplin capabili să extragem din graficul realizat, orice set de coordonate, necesare analizei ulterioare. Astfel putem determina (v. Fig. 4.18) valoarea perioadei tensiunii nesinusoidale reprezentate ȋn figura 4.1. Avem Imagine postatăs. De aici putem calcula frecvența Imagine postatăkHz

Un interes aparte, pentru analiza tensiunii sau curentului nesinusoidal, ȋl are planimetrarea ariei cuprinsă ȋntre axa timpului și graficul funcției, limitat la o perioada T.
Ȋn figura 4.19, se ilustrează cum se prelucrează graficul disponibil, pentru a se putea face planimetrarea ariei menționate. Se obține, pentru cazul de față Imagine postată mm2, asa după cum se poate citi ȋn bara de dialog. Ȋnmultind aria Sg, cu produsul factorilor de scală, se obține o mărime Imagine postată Vs. Programul furnizează și lungimea conturului care delimitează regiunea, Imagine postată mm, dar care nu interesează ȋn această aplicație.

Imagine postată

Fig. 4.18 – Coordonatele extremității din stânga a graficului


Studiind graficul din figura 4.18, se poate constata ca divizarea axei timpului ȋntr-un numar mic divizibil prin 6 nu este posibilă, datorită unei succesiuni multiple de schimbări bruște de sens. Distanța de timp dintre cele două schimbări bruște de sens, apreciata conform metodelor expuse și ilustrate ȋn figurile 4.17 și 4.18, este de Imagine postată s. Deci valoarea diviziunii perioadei trebuie să fie nu numai mai mică ca această valoare, ci ȋn plus să asigure un numar cât mai mare de diviziuni ȋn intervalul scurt dintre cele două schimbări bruște de sens. De regulă un numar de 10 diviziuni ȋn acest interval este suficient. Rezultă ca valoarea unei diviziuni, trebuie să fie mai mică sau egală cu Imagine postată s. Ȋn cazul concret pe care ȋl analizam aici, un număr minimal de diviziuni ale perioadei de timp este de 723. După ce am realizat un calcul de analiză armonică cu un număr de 12 diviziuni și am văzut cât de complicat este, putem să ne facem o idee reală despre ceea ce ȋnseamnă un numar de diviziuni multiplicat de aproximativ 60 de ori. Ce-i de făcut ȋn acest caz?
Raspunsul la această ȋntrebare, se află tot ȋn proiectarea asistată, prin utilizarea programului MathCAD. Problema va fi abordată ȋntr-un mod diferit de cea expusă anterior și pornește de la definirea tabelară prin valori discrete ale graficului descris de curba din figura 4.18. Și atunci ...

5 ... Ne ȋntoarcem la analiza Fourier

Ȋn figura 5.1, s-au stabilit o serie de puncte pentru prelevarea datelor din fișierul AutoCAD, pentru graficul din figua 4.16. Aceste puncte nu trebuiesc neapărat distribuite ȋn mod echidistant.

Imagine postată


Imagine postată

Fig. 5.1 – Pichetarea graficului cu repere, ȋn vederea prelevării coordonatelor


Pentru alegerea pozitiilor acestor puncte, trebuie să se țină cont de câteva reguli dupa cum urmează:
  • Se vor folosi la pichetare „obiecte” rotunde. Pentru AutoCAD se poate folosi așanumitul „donut”, construit cu comanda cu același nume, având diametrul interior nul și diametrul exterior cat mai mic, dar vizibil. ȋn acest caz, s-a folosit un „donut” cu diametrul exterior de 0,025 mm;
  • Ȋn porțiunile curbilinii, donut-urile vor fi mai dese decât ȋn regiunile rectilinii. Cu atât mai dese, cu cât raza aparentă a curbei este mai mică;
  • Ȋn porțiunile cu schimbare bruscă a direcției de variație a graficului, se va picheta punctul unghiular și se vor prevedea atât ȋnainte, cât și după acest punct, ȋncă două puncte de pichetare foarte apropiate. Ele se vor face de regulă la distanțe comparabile cu diametrul exterior al donut-ului;
  • Se va acorda o atenție deosebită amplasării acestor donut-uri, cu centrul ȋn punctul de pichetat de pe grafic, pentru a evita erorile de prelevare ale poziției acestora. Se vor folosi ȋn acest scop snap-urile.
Ȋn tabelul 5.1, s-au notat coordonatele prelevate prin metoda ilustrată la capitolul anterior.
Ȋn tabelul 5.2 s-au notat valorile timpului t, rezultate prin multiplicarea valorilor corespunzătoare lui x din tabelul 5.1, cu factorul de scala kx definit la capitolul precedent și cu u(t) valorile rezultate prin multiplicarea valorilor corespunzătoare lui y, cu factorul de scală ky. Tabelul a fost prelucrat prin programare ȋn EXCEL și datele transferate aici.
Ȋn tabelele 5.1 și 5.2, lipsește punctul de coordonate {0,0} pentru care nu a mai fost loc și care corespunde centrului sistemului.

Imagine postată

Fig. 5.2 – Modalitate practica de transfer al datelor din AutoCAD ȋn MathCAD


Cei foarte atenți, ar fi descoperit probabil chiar și ȋn lipsa unei evidențieri a celulelor din tabelul 5.1, că ȋn celulele respective, ar fi trebuit să apară una și aceeași valoare. Acest lucru s-ar fi datorat modului de construcție al graficului, ȋn care două dintre liniile componente ale graficului sunt paralele cu axa ordonatelor. Valoarea reală a abscisei este cea evidențiată cu o nuanță diferită. Valorile au fost ȋnsă diferențiate, prin scăderea din valoarea evidențiată diferit a câte unei unități din valoarea zecimalei cel mai puțin semnificative, pentru valorile din stânga celei evidențiate ȋn mod diferit. Pentru valorile celor din dreapta, s-a adunat o unitate la zecimala cel mai puţin semnificativă. Această procedură nu schimbă ȋn mod esențial valorile modificate, dar este necesară pentru programarea ȋn MathCAD, unde valorile introduse printr-un tabel de date „insert table” trebuie ȋn mod necesar să formeze un șir crescător. Transferarea datelor din AutoCAD, ȋn MathCAD, se face conform metodei ilustrate ȋn figura 5.2. Se introduce, prin folosirea metodei copy ȋn AutoCAD, paste direct ȋn celula corespunzătoare din MathCAD, fiecare valoare selectată din bara de dialog AutoCAD, dupa ce s-a obținut cu comanda „locate point”.

Imagine postată

Fig. 5.3 – Detaliu din MathCAD, al figurii 5.2


Ȋn figura 5.3, este ilustrat un detaliu din planul de lucru MathCAD al figurii 5.2. Comanda ORIGIN:=1, face ca indicele atașat elementelor unei matrice sau ale unui vector (matrice coloană) să ȋnceapă cu 1. Ȋn mod normal, acest indice este setat de program la valoarea 0. Ȋn planul de lucru MathCAD, se definesc apoi factorii de scală ai celor două axe de coordonate kx și ky. Datele din AutoCAD, se transferă celulă cu celulă ȋn insert table-ul notat cu v. Prin relația de definiție a unei matrice-tabel b’, fiecare element al primei coloane a matricei v, se ȋnmulțește cu kx și fiecare element al celei de a 2-a coloane, se ȋnmulțește cu ky. Rezultatul este ilustrat ȋntr-un tabel de control alăturat. Se definește o funcţie auxiliara a’(t).

Pasul urmator, este minimizarea spațiului din foaia de lucru MathCAD, ocupat de insert table-ul v, eliminarea tabelului de control b’ și inserarea unei arii de lucru MathCAD prin comanda „area” din cadrul meniului „insert”. Situația este ilustrată ȋn figura 5.4, ȋn care toate relațiile prezentate anterior s-au introdus ȋntre cele două linii specifice ale ariei. La următorul pas, cu ajutorul funcției a’(t) si cu un indice n, reprezentând numărul de diviziuni necesre pe axa timpului, se definește o matrice b, având n linii si 2 coloane. Prima coloană, va conține valorile de timp succedându-se la intervale egale. Cea de a 2-a coloană, va conține valorile corespunzatoare ale funcţiei – curentul sau tensiunea analizată.

Se vizualizează apoi, graficul funcţiei definite prin valori discrete ȋn matricea b, cu ajutorul comenzii „X-Y plot”, din cadrul barei de unelte „graph”. Programul furnizează un sistem de coordonate având 6 poziții, unde urmează a fi introduse datele necesare conform schemei ilustrate ȋn figura 5.4. Ȋn figură se vede și modul ȋn care a fost definită funcţia a(t). Programul va ȋnzestra graficul ȋn mod automat, cu un sistem de repere, ilustrat ȋn figură. Daca se dorește un alt numar de repere, atunci obținem un „pop-up menu”, printr-un dublu click pe grafic. Pentru crearea unei grile rețea, ȋn meniurile „X-Y axis”, se bifează opțiunea „grid lines”, atât ȋn secțiunea „X-axis”, cât și ȋn secțiunea „primary Y axis”.
  • Lui donpetru, dan5588, iulian_zamfir și altor 5 le place asta


3 Comentarii

Poză
iulian_zamfir
apr 11 2012 01:23
In primul rand vroiam sa va felicit pentru articolul realizat si in al doilea rand sa urez tuturor un PASTE FERICIT.
    • babacu54 ii(le) place mesajul asta
Nu am vizitat demult acest site, si cand o fac, ca de fiecare data, observ un continut placut, cum este si acest articol foarte documentat; felicitari autorului.
Poză
mariuselectric
sep 22 2012 08:00
Un articol foarte interesant!

Latest News

Last FAQ

  • ian 11 2013 08:57
    Izolatia externa reprezinta izolația părților exterioare ale unui echipament, constând din distanțe de separare în aer si din suprafețele în contact cu aerul ale izolației solide ale unui echipament, care sunt supuse la solicitări d...
  • mar 03 2013 04:16
    Este o retea electrică al cărei punct neutru nu are nici o legătură voită cu pământul, cu excepia celei realizate prin aparate de măsurare, de protecie sau de semnalizare, având o impedană foarte mare.
  • iul 01 2014 08:27
    Acest nivel de izolatie se defineste astfel:a) pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată < 245 kV:- tensiunea nominală de tinere la impuls de trăsnet si- tensiunea nominală de tinere de scurtă durată la frecvenă indu...
  • ian 11 2013 08:34
    Supratensiunile electrice tranzitorii sunt de trei tipuri:- supratensiune cu front lent: Supratensiune tranzitorie, în general unidirecțională, având durata până la vârf 20 μs < Tp < 5000 μs si durata spatelui T2 < 20 ms...
  • aug 07 2012 08:30
    Sitemele de achizitie de date se clasifica avand in vedere doua criterii:dupa conditiile de mediu in care lucreaza:▪ sisteme destinate unor medii favorabile(laborator);▪ sisteme destinate utilizarii in condii grele de lucru( echipam...

Board Statistics

Total Posts:
68462
Total Topics:
5983
Total Members:
28383
Newest Member:
melrok
Online At Once:
240 --- 17-ianuarie 15

82 utilizator(i) activ(i)(în ultimele 15 minute)

80 vizitatori, 0 utilizatori anonimi
Google, Bing, Yahoo, gsabac, rotundu

emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc