Sari la conținut

Most Liked Content


#41138 Depanarea placilor electronice aferente centralelor termice

Publicat de donpetru pe 05 mai 2012 - 04:33

In primul rand, deschid acest topic pentru a veni in sprijinul celor care vor avea ocazia sa depaneze diverse placi electronice de la centrale termice, placi care sunt inlocuite pe sume destul de mari (spre exemplu, cei care monteaza centrale termice si "le depaneaza", nu se mai straduie sa repare placa, ci e mult mai usor sa o inlocuiasca pe aprox. 450 lei, in conditiile in care piesa electronica defecta poate sa nu coste mai mult de 5 lei). Bine, trebuie mentionat aici ca sunt situatii cand nu se mai justifica depanarea placii, dar in exemplu meu nu a fost cazul, depanarea placii fiind pe deplin justificata.

Deci, printre alte treburi am avut ocazia recent sa repar o placa electronica de la o centrala termica Ferroli DOMIProject F 24 a carei descriere am s-o prezint in continuoare.

Schema electrica de principiu a placii (din pacate nu am gasit manualul de service) am atasat-o mai jos:
Fișier atașat  electrical diagram Ferroli DOMIProject F 24.jpg   65,85K   2306 descărcări

Si cateva imaginii cu placa electronica Ferroli DOMIProject F 24:
Fișier atașat  Ferroli domiproject_1.JPG   241,07K   2283 descărcări Fișier atașat  Ferroli domiproject_2.JPG   193,47K   1588 descărcări

Dupa verificarea cu atentie a placii, asa cum banuiam de la bun inceput, singura piesa defecta a fost asazis-ul driver SMPS FSD210 care costa aprox 2,5 lei. Celelalte componente electronice, in special microcontrollerul ST72334J4T, functioneaza corect.

Daca aveti intrebari referitoare la placile electronice de la centrale termice Ferroli, atunci puteti sa le adresati in acest topic, unde sper sa adunam cate mai multe probleme si modul cum le inlaturam.

Numai Bine
  • Lui cascada, 25L91N11, MARIUS URDA și altor 13 le place asta


#46705 Teorie smps

Publicat de smilex pe 28 iunie 2013 - 10:16

Deschid acest topic din dorinta de a prezenta sau discuta mai mult notiuni teoretice (dar si practice) despre surse in comutatie, poate putem, eu sau altii, sa aducem un plus celor interesati. As incepe cu lucruri mai cautate si dorite.

Calculul transformatorului forward

In terminologia actuala, vad ca prin forward se intelege strict cele doua variante cu unul sau doua tranzistoare (conduc deodata). Cele push-pull (in contratimp) puntea, semipuntea si primarul cu mediana ar fi tratate cumva separat. Dar toate astea sunt cu conversie directa iar eu le-am numit mereu forward. Chiar daca difera ca si configuratie, functioneaza pe acelasi principiu: atunci cand tranzistoarele sunt in conductie, se investeste energie consumatorului. Principiul este determinat prin alegerea capetelor infasurarii secundare astfel incat odata cu tranzistoarele intra in conductie si diodele redresoare din secundar. La flyback, diodele redresoare conduc numai dupa blocarea tranzistoarelor care comanda traful. Eu voi face referire (acum) strict la trafo forward. Tranzistoarele, traful si redresarea exista pentru a forma impulsuri. De obicei acele impulsuri ataca o inductanta foarte importanta pentru stabilizare si care n-ar trebui tratata separat de traf, dar se poate si ca redresarea sa atace direct o capacitate de filtraj. In cazul in care inductanta exista, dimensionarea secundarului ca numar de spire trebuie facuta astfel incat pentru cea mai mica tensiune posibila aplicata primarului, secundarul trebuie sa genereze impulsuri avand o tensiune mai mare decat cea dorita a fi stabilizata. Daca inductanta lipseste, tensiunea secundarului (ca varf de impuls) se va regasi pe condensatorul de filtraj, iar dimensionarea secundarului se face dupa caz. In ambele variante, tensiunea obtinuta respecta raportul de transformare: Up/Us=Np/Ns (tensiuni si numere de spire p=primar si s=secundar). Si ca atare, abandonez secundarul si ma refer strict la primar.
Formula magica cea mai simpla e: N=U∙Ton/(B∙S) unde N=numarul de spire, U=tensiunea la bornele infasurarii (V), Ton=timpul cat tensiunea exista pe infasurare (µs), B=inductia in miez (T), S=sectiunea miezului (mm²). In paranteze sunt unitatile de masura in care trebuie se exprime marimile din formula respectiv volti, microsecunde, tesla, milimetri patrati. Despre fiecare:
N, numarul de spire.
Dimensionarea conductorului trebuie sa se faca tinand cont de efectul pelicular. Fenomenul are ca si consecinta scaderea curentului spre mijlocul conductorului la cresterea frecventei. Scaderea are loc dupa o relatie exponentiala, este in functie de material si frecventa. Pentru cupru, exista o adancime de patrundere pentru care se poate considera ca valoarea curentului se pastreaza aceiasi. De fapt, ea scade, dar nu foarte semnificativ. Adancimea de patrundere: d=√(4.4/f) adica 4,4 se imparte la frecventa exprimata in kHz si din rezultat se extrage radicalul, obtinand adancimea in milimetri. Ca exemplu, la 30kHz, adincimea de patrundere in cupru este de d=0,38mm. Dublul adancimii determina maximul diametrului conductorului, in cazul asta, la 30kHz se poate folosi un conductor cu diametrul de 0,75mm. Conductorul folosit poate fi mai gros, dar se pierde spatiu, prin mijlocul conductorului nu va circula mare lucru, ar semana cu o teava. De aceea, daca se doreste un curent mai mare, trebuie multiplicate conductoarele care compun firul de bobinat. Ideal ar fi sa fie cat mai subtiri si izolate intre ele (emailate). Densitatile uzuale sunt de 3-5A/mm², pentru ca lungimile conductoarelor sunt mici, iar puterea disipata e destul de mica pe acele lungimi. Grosier, daca se respecta adancimea de patrundere, se poate considera ca acel curent care parcurge conductorul, determina puterea disipata pe infasurare strict pe rezistenta ohmica a cuprului, rezistenta care se poate calcula (e greu de masurat). Puterea se disipa pe durata Ton, iar pe intreaga perioada T/2 (T=1/f unde f=frecventa) se face o medie care e mai mica (T/2=Ton+Toff la push-pull). Puterea disipata in cupru la acelasi curent, e mai mare daca Ton tinde catre T/2, adica pentru sursele stabilizate, daca tensiunea de alimentare e mai mica. Similar si pentru secundar, se adauga puterii disipate in primar. Se poate aproxima astfel puterea disipata in cupru, care alaturi de cea din miez ofera informatia randamentului transformatorului. Randamentul trafului trebuie sa fie mai mare de 95%.
Si curentul respecta raportul de transformare, adica Up/Us=Np/Ns=Is/Ip.
Daca numarul total de spire nu incape in fereastra, se alege un miez mai mare sau unul cu fereastra mai mare.
U, tensiunea la bornele infasurarii.
In cazul forward cu unul-doua tranzistoare sau push-pull (primar cu mediana si punte), tensiunea pe infasurare este data de cea de alimentare maxima posibila. Pentru primarul cu mediana, tensiunea se regaseste pe o singura infasurare, de la mediana spre una din capete, pe tot primarul se regaseste dublul alimentarii. Pentru semipunte, tensiunea pe primar este jumatate din alimentarea maxima. Pentru aceste tensiuni se determina numarul de spire, dar daca exista inductanta serie dupa puntea redresoare (sursa stabilizata), secundarul se determina tinand cont de tensiunea minima posibila pe infasurarea primarului, moment in care se iau in considerare toate caderile de tensiune de pe diode redresoare, tranzistoare, riplul pe filtrajul alimentarii, deadtime-ul si condensatorul inseriat cu primarul (daca exista). Scurt despre fiecare. Tranzistoarele si diodele redresoare au caderi de tensiune in functie de curentul care le parcurge, valorile se afla din PDF-ul lor. Condensatoarele de filtraj se incarca pe varful sinusoidei de la retea, intre varfuri se descarca la o anumita tensiune, in functie de capacitate si curentul consumat (relatie: C∙U=I∙t). Reteaua redresata cu punte ofera varfuri la 10 milisecunde (100Hz). Daca e de la un acumulator, conteaza minima lui posibila. Deadtime-ul este impus de CI-ul folosit, nu se poate obtine practic o umplere de 100%. Uzual, valoarea deadtime depinde de condensatorul folosit in oscilatorul din CI, se extrage din PDF. Daca deadtimeul este de 5% (exemplu), tensiunea minima in secundar trebuie sa creasca cu acelasi procent. Condensatorul inseriat cu primarul are ca scop suprimarea componentei continue, dar pe durata maxima a Ton, are un riplu calculabil ca si cel de filtraj, insa la frecventa de lucru a trafului. O variatie pe el de 10-20% din minima de alimentare este acceptabila. Dar de toate caderile de tensiune trebuie tinut cont, astfel incat, in cel mai rau caz, tensiunea livrata de redresare sa fie cel putin egala cu cea stabilizata la care se adauga procentul deadtime-ului. De exemplu, pentru o stabilizata de 10V cu un deadtime de 10%, diodele redresoare trebuie sa livreze impulsuri care ataca inductanta de minim 11V la minima de alimentare, cu toate caderile maxime de tensiune de pe componentele implicate. Situatia e mai simpla daca nu exista stabilizare, in care caz tensiunea continua finala obtinuta variaza in functie de riplul alimentarii, consumator, etc, dar secundarul se dimensioneaza simplu conform raportului de transformare.
Ton, timpul de conductie.
Aici ar exista cele doua posibilitati ca separat: sursa stabilizata si nestabilizata. Cea nestabilizata are Ton impus de deadtime, acel Ton intra in calcul (cu tensiunea maxima). In cazul surselor stabilizate care au Ton variabil, pentru ca inductanta nu mai intra in discutie iar aflarea Ton minim nu mai conteaza, as zice ca e mai usor a se calcula numarul de spire la U minim si Ton maxim (Ton=T/2). Daca in calcul intra U maxim, atunci trebuie calculat Ton minim pentru acea maxima pe infasurare. Ton minim este dat de relatia: Ton=(T/2)∙Umin/Umax, adica este o parte din semiperioada de T/2 si este data de raportul dintre tensiunea minima pe primar cu cea maxima. Aflarea Ton minim foloseste la aflarea Toff maxim si la dimensionarea inductantei conform variatiei de curent dorite prin ea (L∙I=U∙t). De asemenea, Tonmin∙Umax=(T/2)∙Umin adica oricare parte a egalitatii poate fi folosita in formula calculului numarului de spire la numitorul fractiei de acolo.
B, inductia in miez.
Inductia in miez se alege. O valoare prea mare duce la saturatie si de obicei la distrugerea tranzistoarelor sau incalzirea excesiva a miezului. O valoare prea mica duce la un numar de spire prea mare, care nu incape in fereastra sau care duce la pierderi mari in cupru. Trebuie aleasa in functie de puterea disipata in miez la frecventa de lucru. Exista in PDF-ul materialului feritei un grafic "specific power loss" sau asemanator, care arata la ce frecventa o anume inductie ce putere disipata produce in material, putere exprimata in W/cm³ sau kW/m³. Pentru o ventilatie naturala ar fi bine sa nu se depaseasca 100kW/m³ sau 0.1W/cm³. Miezul folosit are un anumit numar de cm³, numar care inmultit cu puterea disipata din grafic conform inductiei alese, determina puterea disipata in intreg miezul. De exemplu, daca se alege o inductie care determina 0.09W/cm³ la acea frecventa conform pdf, un miez de 50cm³ va avea o putere disipata de 4,5W. Alaturi de puterea disipata in cupru, da o imagine asupra randamentului trafului. 98-99% este un randament foarte bun, si se poate obtine.
S, sectiunea miezului.
Dimensionarea geometrica a trafului se poate face cu relatia P=5∙B∙j∙f∙Sm∙Sf. Exista si alte relatii. In formula sunt P=puterea (W), B=inductia (T), j=densitatea de curent (A/mm²), f=frecventa (kHz), Sm=sectiunea miezului (cm²), Sf=sectiunea ferestrei (cm²). De exemplu, de la un traf cu Sm=1,5cm² si Sf=2cm² la o frecventa de 30kHz, cu o inductie de B=0,2T si o densitate folosita de 3A/mm², ne asteptam la o putere de 270W in conditii foarte bune de randament. Supradimensionarea (dar nu exagerata) are ca efect cresterea randamentului la o putere data, asemeni trafului de retea. Dimensionarea ofera o imagine, nimic nu e batut in cuie, e doar un punct de plecare. Calculul randamentului ofera informatia corecta, feritele difera oricum in functie de material. Cu precizarea ca in formula numarului de spire, Sm apare in mm².

Inductanta serie (cum am numit-o) este prezenta dupa redresare si inaintea primului condensator de filtraj. Este obligatorie pentru stabilizare. Pe net apar scheme de surse stabilizate fara inductanta, schemele sunt gresite. Inductanta inmagazineaza energie la momentul on, iar la momentul off energia este redata condensatorului de filtraj (si sarcinii). Daca redresarea din secundarul trafului ataca direct un condensator de filtraj fara inductanta serie, tensiunea la care se incarca condensatorul este de valoarea varfului impulsului generat de secundar indiferent de factorul de umplere (latimea lui) si nu se mai poate controla valoarea tensiunii prin modificarea umplerii. Cum spuneam, aflarea Toff maxim (la Umax) foloseste la calculul ei. Toff=T/2-Ton (la configuratia contratimp), unde Ton este cel minim si Ton=(T/2)·Upmin/Upmax. Pentru acel Toff maxim (Ton minim) se calculeaza variatia de curent (ΔI) dorita prin inductanta. Aceasta variatie se alege uzual intre 0,15 si 0,3 din curentul maxim pe ce trece prin inductanta. Dar limitele nu sunt batute in cuie. O variatie de curent mare creaza riplu mare pe filtraj dar si un raspuns bun (rapid) al sursei la variatia sarcinii. Deci e un compromis. Ca exemplu, la un maxim de 10A se poate alege o variatie de 2A, ceea ce determina o variatie de +/-1A prin inductanta, suprapusa peste curentul de 10A. Atentie, numai variatia de curent produce putere disipata in miezul inductantei serie, nu si curentul de 10A (din exemplu). Variatia de curent produce o variatie de inductie ΔB=B·ΔI/Imax unde ΔB= variatia inductiei, B=inductia aleasa (poate fi 0,5-0,7 din maxima admisa in material indiferent de frecventa pentru ca nu produce putere disipata). Si puterea disipata de ΔB poate fi un criteriu in alegerea variatiei. Pentru ca procesul se bazeaza pe autoinductie la Toff, inductanta se calculeaza pentru tensiunea stabilizata, autoinductia face ca tensiunea invesa pe inductanta sa egaleze tensiunea stabilizata (neglijez caderea pe diodele redresoare). Formula de calcul a inductantei este L=Uout·Toff/ΔI unde in ordine, L=inductanta (μH), Uout=tensiunea stabilizata la iesire (V), Toff=timpul de blocare maxim (μs), ΔI=variatia de curent aleasa (A). Sigur ca si aici e nevoie de o relatie de dimensionare. O relatie ar fi: Sm·Sf≥(0,05·L·Iout²/B)^4/3 adica paranteza la puterea 4/3 sau la puterea 1.3333, unde B=inductia aleasa (T) iar L este exprimat (atentie!) in mH. Numarul de spire este N=L·ΔI/(ΔB·Sm) unde L in μH, B in T, Sm in mm². Intrefierul necesar este i=0,13·N²·Sm/L unde i=intrefier in mm, Sm=sectiune miez in (!) cm² iar L in μH. Intrefierul se poate confectiona pe coloana din mijloc folosind smirghel, daca e o ferita, iar marimea intrefierului se rectifica pana la obtinerea inductantei dorite. Se poate folosi si un toroid cu pulbere de fier care indeplineste conditia de dimensionare, pe care se bobineaza spire pana la obtinerea inductantei daca raportul L·Iout/(N·Sm), unde L in μH si Sm in mm², ofera o cifra mai mica decat inductia maxim admisa in miez, asta necesitand insa date (pdf) despre material. Pulberea de fier admite 0,5-1T. Daca numarul de spire e prea mic, miezul se poate satura si incalzi, dar de obicei cea mai mare putere disipata se regaseste pe cupru, in inductanta serie. Ar fi bine a se respecta si aici adancimea de patrundere, cu toate ca cea mai importanta componenta este continua si nu influenteaza patrunderea (∆I influenteaza patrunderea). Transformatorul si redresarea asigura existenta impulsurilor care ataca inductanta, dar aceste impulsuri pot fi asigurate si de catre un tranzistor. De exemplu daca se are la dispozitie un acumulator de 24V si se doreste o stabilizare la 12V, un tranzistor poate asigura impulsurile necesare stabilizarii. In care caz configuratia este buck (coboratoare) iar calculul inductantei este valabil si pentru aceasta configuratie.

La traful in discutie mai intra ceva: inductanta de scapari. Aceasta inductanta se poate masura in primar, facand scurt in secundar. Ea depinde de cuplaj, sau de modul de executie. In acest sens, ar fi bine ca secundarul sa fie intercalat intre doua sectiuni de primar sau invers daca e ridicator. Inductanta de scapari poate fi vazuta ca o inductanta inseriata cu primarul (ideal) si se manifesta mai pregnant cu cresterea frecventei, limitand curentul maxim, chiar si pe cel de scurtcircuit. Uneori e benefica (limitare), alteori nu (pierderi), in functie de asta poate fi aleasa si executia. Valoarea ei poate fi aproximativ anticipata in functie de executie numai dupa multa experienta cred, personal nu pot anticipa scaparile, intotdeauna le-am masurat dupa executie. Inductanta de scapari creste odata cu raportul de transformare si cu intrefierul (nu e cazul la forward) si e parcursa de acelasi curent ca si primarul, determinand anumite pierderi. Uzual, fara intrefier, se pot obtine scapari de a mia parte din inductanta in gol a primarului.
Daca se porneste de la premisa (si se proiecteaza ca atare) ca randamentul este foarte bun, nu conteaza inductanta primarului. Se controleaza pierderile prin alegeri corecte si ajunge asta.
Calculul randamentului nu e obligatoriu, maximele de 3A/mm² si 0,1W/cm³ asigura un randament foarte bun mereu.
Condensatorul inseriat cu primarul poate sa lipseasca daca nu exista componenta continua si riplu pe filtraj, adica daca timpii de comutatie sunt precisi si egali si daca alimentarea se face dintr-un acumulator (sa zicem punte forward la 12V).
Exista o chichita la sursele stabilizate. Cum ziceam Ton e variabil in functie de alimentare, dar nu numai. In functie de valoarea inductantei serie respectiv a variatiei de curent si in functie de reteaua de compensare, se ofera un anumit timp de raspuns la variatia sarcinii. Daca sarcina variaza mereu, umplerea nu e stabila, CI cauta mereu sa compenseze variatia tensiunii de la iesire. Se poate intampla ca in anumite momente cateva impulsuri sa aiba loc la o tensiune mare odata cu un Ton mare care sa duca la saturatia scurta a miezului si sa implice curenti ce pot distruge tranzistoarele. Se poate evita cu o retea RC de compensare buna, ca si prin supradimensionarea numarului de spire astfel incat sa fie minimul necesar ca sa satisfaca reletia numarului de spire cu Umax, Tonmax si B maxim admisibil in miez (nu cel curent utilizat). Exista posibilitatea ca supradimensionarea sa nu fie necesara pentru simplul fapt ca numarul de spire deja obtinut satisface relatia in conditii maximale. Asta ofera fiabilitate chiar si in cazul unor instabilitati, dar supradimensionarea spirelor mareste pierderile in cupru (se poate compensa cu un conductor mai gros). De asemenea benefica si mult mai fiabila e si comanda in curent puls cu puls, a se vedea configuratii.
Trafurile se pot ventila daca sursele se afla in carcase perforate. Intr-un mediu inchis, se pot monta pe radiatoare care disipa spre exteriorul carcasei.
Se poate folosi banda izolatoare pvc, ieftina si gasibila. Izoleaza bine daca e integra mecanic.
Exista o oarecare tensiune intre doua spire alaturate, ar fi bine sa existe o mica distanta intre ele. Se poate folosi manunchiul de conductoare ce formeaza firul, intr-un termocontractibil, exista role (daca e cazul) de 15-30m prin care poate fi tras. Manunchiul se poate torsada initial, nu exagerat, e mai usor de prelucrat.
Tot pentru pastrarea izolatiei, ar fi bine ca bobinajul sa nu ajunga la capetele carcasei, chiar daca asta presupune suplimentarea straturilor. Locul gol dinspre marginile carcasei se poate umple cu un material izolator flexibil de grosimea bobinajului.
Se poate folosi platbanda de cupru pentru curenti mari, cu grosimea maxima de dublul patrunderii.
Ar fi ideal un lac de impregnare si cuptor.
Nu ma pot abtine, ar fi ideal un stingator.
Toate sunt opinii personale. Orice corectie/completare e binevenita, este posibil sa-mi fi scapat vreo greseala, am prostul obicei.
De asemenea, orice discutie despre oricare afirmatie de aici e binevenita (probabil mult mai simplu ar fi daca s-ar discuta practic, cu cifre).
In functie de timp si reactia voastra la prezenta, revin cu un calcul concret, practic, pe o semipunte de la retea, forward cu doua tranzistoare de la retea, primar cu mediana de la 12V (sa zicem) si flyback continuu si discontinuu de la retea (dupa trecere in revista a calcul traf flyback), toate pentru aceleasi conditii (sa zicem 30Vcc/4A la iesire) si toate cu stabilizare.
  • Lui genugeo85, dodo007, dom_88 și altor 9 le place asta


#64042 Almanahul Tehnium Azi ?

Publicat de cristi_74 pe 29 ianuarie 2016 - 09:30

Nel65,asa cum ai umblat tu pe la chioscuri in vremea copilariei dupa cate un exemplar din tehnium,poate ca se vor gasi tineri si astazi care vor voi sa rasfoiasca un almanah,o carte care poate mai tarziu le va marca viitorul.Asa cum "poate" revista tehnium a ghidat tineri pasionati de electronica sa-si caute o meserie in domeniu,poate si noul almanah tehnium va "scoate" ceva ingineri electronisti.Eu unul ma bucur de initiativa lui donpetru,voi sta in "varfu'" patului rasfoind almanahul,departe de monitor/calculator/tableta.Si acum cand ma apuca nostalgia,scot colectia de reviste tehnium si le mai rasfoiesc,mai ales ca asta o dispera pe nevasta-mea :whistling: .


  • Lui genugeo85, Seppy, cordial și altor 4 le place asta


#40653 Scheme De Variatoare Si Regulatoare De Tensiune

Publicat de donpetru pe 14 aprilie 2012 - 03:47

Am observat in ultimii ani o cerere din ce in ce mai mare de scheme de variatoare sau regulatoare de tensiune. Ca drept urmare, am rasfoit biblioteca si am facut o mica colectie de scheme electronice, pe care va invit sa o imbogatiti cu propriile voastre scheme, pe care le-ati testat sau nu.

Am atasat mai jos 15 scheme de variatoare si regulatoare de tensiune cu puterii de pana la 2kW si chiar mai mult, daca se schimba tipul triacelor sau tiristoarelor de putere.

1. Regulator de tensiune continua cu L200
Fișier atașat  Regulator de tensiune continua cu L200.jpg   61,45K   832 descărcări
2. Regulator de turatie motor cc 12V 6A
Fișier atașat  Regulator de turatie motor cc 12V 6A.jpg   201,87K   1040 descărcări
3. Variatoar la 230V
Fișier atașat  variatoare la 230V.gif   32,82K   1119 descărcări
4. Variator 1
Fișier atașat  Variator.png   28,63K   1242 descărcări
5. Variator 1kW SGS-Thomson (una dintre cele mai bune scheme de variatoare - cablajul mai jos, vedeti schema nr.29)
Fișier atașat  Variator 1kW SGS-Thomson.jpg   111,83K   1452 descărcări
6. Variator 2
Fișier atașat  Variator 2.gif   17,34K   1100 descărcări
7. Variator 230V 2kW
Fișier atașat  Variator 230V 2kW.jpg   169,03K   851 descărcări
8. Variator 230V 200W
Fișier atașat  Variator 230V 200W.jpg   184,51K   636 descărcări
9. Variator 230V pentru letcon 1
Fișier atașat  Variator 230V pentru letcon.jpg   187,15K   589 descărcări
10. Variator 230V pentru letcon 2
Fișier atașat  Variator 230V pentru letcon 2.jpg   115,91K   601 descărcări
11. Variator 230VAC 500W
Fișier atașat  Variator 230VAC 500W.jpg   316,71K   648 descărcări
12. Variator 230Vac max-100W
Fișier atașat  Variator 230Vac max-100W.jpg   208,1K   469 descărcări
13. Variator becuri 230V 100W
Fișier atașat  Variator becuri 230V 100W.jpg   151,76K   416 descărcări
14. Variator becuri 230V
Fișier atașat  Variator becuri 230V.jpg   70,63K   591 descărcări
15. Variator de turatie 230V max 1000W
Fișier atașat  Variator de turatie 230V max 1000W.jpg   84,88K   904 descărcări

Numai Bine si va rog, aici postati numai scheme de variatoare si regulatoare de tensiune. Pentru suport tehnic deschideti un topic nou unde veti face referire la o schema postata aici (din acest motiv le-am si enumerat si va recomand sa faceti la fel, adica sa continuati cu 16, 17...).

Editare ulterioara:
Intrebare @molioa: 15. Variator de turatie 230V max 1000W. Ce poate sa fie T1?

Raspuns @miron1947: Tranzistor NPN uzual, conform tensiunii inscrise la condensator reiese ca aceasta nu depaseste 25V.
Pentru siguranta(in cazul in care potentiometrul este la minim), eu as monta in paralel cu condensatorul de 47uF, un zener de 18V.
  • Lui cornel30k, babacos, 25L91N11 și altor 3 le place asta


#73216 AV400v3 - amplificator audio Hi-Fi de 400W - 4 Ohm

Publicat de niksound pe 18 ianuarie 2018 - 11:14

Ziua buna,am reusit sa finalizez lucrarile la Av400v3.Reglat fara osciloscop,functioneaza foarte bine,zgomot de fond inexistent,o dinamica foarte buna,nu stiu mie imi da senzatia de foarte tare si puternic la volum mic!Trebuie sa dau comanda de transformator(pentru probe am folosit transformatorul de la AV400) si gata cu el.

Urmeaza varianta pe bipolari!

 

Atasez cateva imagini dar fara transformator.

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui donpetru, iulian_zamfir, politehnica și altor 2 le place asta


#73131 Review MP100.v3

Publicat de donpetru pe 11 ianuarie 2018 - 07:51

Si rezultatul final (statia a fost vanduta):

Fișier atașat  Statie de amplificare cu DP0342 & DP0725 & 2xMP100v3_ 01.JPG   659,38K   1 descărcări

Fișier atașat  Statie de amplificare cu DP0342 & DP0725 & 2xMP100v3_ 02.JPG   452,23K   0 descărcări

Fișier atașat  Statie de amplificare cu DP0342 & DP0725 & 2xMP100v3_ 03.JPG   654,85K   1 descărcări


  • Lui iulian_zamfir, prog, remus68 și altor 2 le place asta


#73016 DP0342 - Stereo tone control circuit with MP3-radio FM input

Publicat de donpetru pe 01 ianuarie 2018 - 07:03

Am postat mai jos proiectul DP0342 folosit in dezvoltarea statiei de amplificare descrisa aici:

http://www.tehnium-a...0v3/#entry72941

 

Cu ajutorul acestui proiect, care are si functie de preu pentru etajul de amplificare pe care il comanda, se poate folosi ca sursa de semnal audio o asazisa sursa auxiliara (reprezentata de un PC sau chiar smartphone) si o intrare audio de la un Radio MP3 player. Cele doua intrari se comuta cu ajutorul comutatorului tip push buton S1 si a releului aferent K1. Circuitul DP0342 are posibilitatea reglarii castigului in etajul preu pentru a puterea aduce semnalul aplicat etajelor de amplificare la o valoarea maxima dorita sau impusa. Proiectul a fost special conceput sa fie folosit impreuna cu DP0725. Daca pe cablajul DP0725 folositi jumper-ul J7 atunci pe cablajul DP0342 nu conectati masa de semnal audio a MP3 player-ului.

 

Fișier atașat  DP0342 - Stereo tone control circuit with MP3-radio FM input.pdf   880,9K   30 descărcări

Fisier actualizat la data de 04.01.2017

 

Succes la mesterit!


  • Lui prog, remus68, niksound și altor 2 le place asta


#67625 Osciloscop home-made cu tuburi

Publicat de CARTESIUS pe 07 august 2016 - 04:36

Buna ziua! Dupa cum spune si titlul am reusit sa realizez un osciloscop home-made. Schema si alte detalii sunt aici : http://danyk.cz/osc_en.html
Contribuita mea a fost adaugarea unui generator de unda dreptunghiulara cu frecventa de 1kHz pentru calibrare, a unui trimer si pentru pozitia 1/1 (vezi schema) si micsorarea tensiunii de pe grila 2 a tubului la o valoare mai mica, in jur de 150 V. De mentionat este ca am folosit alt tub si anume 8LO29i. Blindajul tubului este facut de mine din tabla de aprox 1 mm, decalita in foc si prinsa cu nituri decalite in foc. Totusi, am preferat ca traful sa nu il plasez in aceiasi cutie cu tubul si ca atare ii voi confectiona o cutie separata. Comutatorul pentru baza de timp este o claviatura de Telecolor la care am schimbat butoanele dreptunghiulare cu cele rotunde de Glorie. La capitolul performante...ce sa zic...nu exceleaza, dar avand in vedere simplitatea schemei eu zic ca se descurca binisor. Mai concret, am obtinut dreptunghi aproape perfect pana pe la 50 kHz. La 100kHz dreptunghiul era un pic deformat. Posibil sa mearga si mai sus (danyk spune ceva de 250kHz) dar nu prea am cu ce testa intrucat eu am testat cu un oscillator facut cu NE555 si banuiesc ca are si el partea lui de "vina" (adica nu stiu daca generatorul facut de mine scoate dreptunghi perfect la frecvente asa mari). Plus ca nici sonda nu am avut. Oricum, eu am construit mai mult acest osciloscop pentru a-l folosi la constructia unui invertor cu frecventa de lucru la vreo 42 kHz,, deci pentru mine e suficient. Sonda am improvzat una dintr-un cablu de test de la un multimetru si niste fir ecranat.  In incheiere tin sa multumesc foarte frumos userului Voltus de pe un alt forum (am prezentat constructia si acolo) care m-a ajutat cu proiectarea cablajelor.  Intre timp am facut rost si de un ecran de fabrica, pentru tub, dar si cel facut de mine isi facea datoria. Daca cineva doreste sa realizeze osciloscopul si are nevoie de cablaje, i le pun la dispozitie. Mai jos va prezint cateva poze cu aparatul:

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui donpetru, Nardu, prog și altor 2 le place asta


#65101 TA1000PS MODIFICARE,ADAPTARE...

Publicat de niksound pe 07 aprilie 2016 - 08:42

Seara buna, doresc sa va prezint cateva modificari aduse sursei cu softstart si protectii,TA1000PS creeata de Donpetru.

Cu acordul dumnealui am eliminat  partea de softstart si protectii a TA1000PS, am redesenat partea de redresare , pentru condensatori de 30mm si am adaugat KITUL  softstart si cuplare intarziata pentru 2XTDA7294 in punte. http://www.tehnium-a...cinte-acustice/

Se poate realiza pcb si pentru 2XTDA7294 stereo

http://www.tehnium-a...as-2050/,schema din postul 2

Din TA1000PS initial,ramanand doar partea de control a turatiei ventilatoarelor.

In functie de necesitatile fiecaruia se poate alege folosirea,sau nu si a alimentarii simetrice +/- 12V  de pe placa TA1000PS.

Montajul functioneaza foatre bine.

Dimensiunea PCB-ului rezultat este de 140X140mm.

In continuare va prezint cateva imagini cu ce am realizat:

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)

  • Fișier atașat  S1.jpg   296,78K   2 descărcări
  • Fișier atașat  S2.jpg   298,32K   2 descărcări
  • Fișier atașat  S3.jpg   274,65K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S4.jpg   219,62K   0 descărcări
  • Fișier atașat  S5.jpg   296,9K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S6.jpg   172,17K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S7.jpg   174,14K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S8.jpg   150,62K   0 descărcări

  • Lui donpetru, ionut90, rascudan și altor 2 le place asta


#64988 Este posibil să se repare rezistenţe de ciocan de lipit sau prăjitoare de pîi...

Publicat de gsabac pe 02 aprilie 2016 - 08:32

S-au ars in decursul anilor, 2 rezistente de ciocan de lipit

Weller de 50W. Acum m-am hotarît să le desfac să văd

ce tehnologie foloseşte şi dacă este posibil să le repar.

Zis şi făcut în 11 poze comentate şi o animaţie.

 

reparatie.gif

 

Corpul  are 2 cilindri coaxiali între care este bobinată rezistenţa. Montarea rigidă este realizată prin

sudură în puncte. Acestea au fost pilite de mine cu o pilă cu diamant, acolo unde se văd crestăturile.

rez1.jpg

 

Cei 2 cilindri se pot separa cu uşurinţă după eliminarea ceramicii din interior, prin ciocănire cu un corp

 plat de asa manieră, încit să nu deformeze corpul. Se mai şi răsuceşte uşor.

rez2.jpg

 

A apărut rezistenţa. Este arsă cam pe la mijloc. Este bobinată pe o foiţă de mică, bifilar, după cum se vede.

Presupun că după plasarea pe mică a fost turnat caolin pentru izolatie, apoi introdusă în tub şi coaptă.

 

rez3.jpg

 

Piesele componente şi sîrma înlocuitoare

rez4.jpg

 

Foaia de mică pentru izolaţie şi rezistenţa de crom-nichel de la un feon defect. 

rez5.jpg

 

Aici se vede ce lungime trebuie să fie bobinată, pentru a încălzi vîrful

rez6.jpg

 

Am bobinat rezistenţa pe un suport mai mic şi am introdus-o forţat prin rotaţie.

rez7.jpg

 

 

Am acoperit rezistenţa cu argilă dizolvată in apă, cu o pensulă fină, pentru a ţine spirele distanţate şi pentru

  rigidizare, apoi am ars corpul circa 1 minut la flacăra aragazului.

rez8.jpg

 

Izolaţia firelor de ieşire pentru stratul din interior este făcută cu foaie de mică. Terminalele de ieşire sunt

 răsucite peste firele originale de conexiune, pentru a se încălzi mai puţin.

rez9.jpg

 

Totul este acoperit cu o foaie răsucită de mică şi introdus in corpul exterior, uşor lărgit conic la vîrf.

Rigizarea am făcut-o prin strîmbarea fină a crestăturilor, alternativ în interior şi exterior.

Am finisat diametrul exterior prin răsucirea între fălcile unui patent.

rez10.jpg

 

Aici am făcut proba, puţin timp deoarece se supraîncălzeşte fără termoreglare.

rez11.jpg

 

Rezistenţa este bine să vă iasă ceva mai mare de 12 Ohmi, valoarea originală, deoarece nu este o

 decît o constructie amatoricească. O valoare de  la 15 Ohmi la 17 Ohmi este foarte bună. Puterea

 va fi ceva mai mică dar va tine mai mult.

 

Înainte de folosire verificaţi izolaţia rezistenţei faţă de vif.

Recomand acest tip de reparatie numai pentru ciocane de lipit la tensiune sub 24V.

 

Sper ca v-a placut foarte mult atit initiativa cit si realizarea. Reparatia a durat circa 1 ora si am

 facut si poze pe faze în acest timp.

Postarea a durat mai mult.

 

Succes la rîcîit !

 


  • Lui remus68, baldovica, Barbos Radu și încă 1 le place asta


#61511 Convertor de inalta tensiune (16KV) pentru osciloscop cu tub

Publicat de gsabac pe 11 iulie 2015 - 02:08

   Convertor de inalta tensiune (16KV) pentru osciloscop cu tub.

 

  Tuburile de osciloscop cu deflexie electrostatica, de inalta performanta, necesita tensiuni mari de post

   accelerare,  de la circa 4000V la 24.000V, tensiune continua cu polaritatea pozitiva fata de masa.
  Acestea se pot obtine cu usurinta utilizind un transformator de linii de televizor cu tub catodic, care contine
   si partea de redresare de inalta tensiune. Se poate utiliza unul recuperat sau unul nou (24 lei).
 
  Am experimentat diverse moduri de obtinere a tensiunilor inalte:
  1- Transformator homemade pe ferita cu secundar de 5,5KV la 18KHz si triplare tensiune.

      Acesta avea descarcari corona in transformator desi era izolat cu hostafan si ceara.

      Necesita 3 diode de 12KV si 3 condensatori de circa 500pF la 7,5KV si unul de 360pF la 18KV.
  2- Transformator homemade de 2,3KV la 18Kz si multiplicare x7 de tensiune. Sunt necesare 7 diode de  
      4KV, 6 condensatori de 3KV si unul de 360pF la 18KV.

 

  Am cautat condensatori si diode de inalta tensiune de frecventa mare, la toate firmele specializate cu vinzari
   de componente si am gasit urmatoarele:

   - dioda DD1600 16KV/20mA 1,5...5lei lei
   - dioda BA159 1KV/1A 0,2lei
   - condensator 10nF/3KV ceramic 1,5 lei
   - condensator 2,2nF 10KV 3lei
   - 390pF/15KV stiroflex 7lei

  

   Doar a doua metoda este valabila si pot folosi 7 diode DD1600, 6 condensatori de 2,2nF/3KV si unul

     de  390pF la 15KV.
   Tot montajul impreuna cu convertorul trebuie izolat la minimum 20KV, intr-o cutie metalica din care sa
    iasa fisa de inalta tensiune. Metoda este incomoda si nesigura, deoarece unii condensatori au

    marcata  tensiunea de incercare si nu cea reala de lucru continuu iar izolatia este greu de facut.

 

  Convertorul pe care l-am realizat genereaza o tensiune continua de 16KV, necesara tubului D13-450GH/01.
  Filtrajul tensiunii inalte este realizat prin condensatorul dintre metalizarile
   interne ale tubului si suprafata externa grafitata, conectata la masa.
  Tensiunea de alimentare este 12V si consumul de curent in sarcina de 200mA.
  Am pornit de la numarul de spire necesare pentru functionarea la tensiunea de alimentare din televizor,
   circa 140V si am dedus un numar de 5 la 6 spire necesare pentu un nou primar alimentat la 12V.
  Cu ajutorul schemei, prezentate in descriere, am verificat ca miezul nu se incalzeste in gol la frecventa

   optima si consum minim. Am masurat tensiunea inalta 16kv, curentul consumat 200mA si frecventa optima

   75KHz. Temperatura miezului nu depasea 40 de grade la 1 ora de functionare in spatiul liber.

  Pentru reglajul tensiunii inalte am folosit o rezistenta de 0,47Ohmi conectata in serie cu alimentarea.
  Circuitul final l-am facut pe o placa de proba cu buline, montata pe o placa de plexiglas impreuna cu

   transformatorul.
  Tranzistorul este montat izolat pe un radiator de aluminiu de circa 5x5cm cu aripioare.
  Temperatura lui nu este mai mare de 50 grade.
  Schema este realizata cu circuitul TL494 si conexiuni pentru comanda unui singur tranzistor.
  Conexiunea de masa a bobinajului transformatorului de linii se conecteaza la masa montajului,

   iar "ciuperca" de inalta tensiune la borna de inalta tensiune a tubului catodic.
  Daca tubul nu are metalizare exterioara, se poate folosi un condensator extern de circa 330pF la 16KV,

   montat intr-o cutie izolata care suporta 20KV. 
  
  Atentie la inalta tensiune! Poate produce arsuri ale pielii sau socuri electrice.

 

  Am utilizat un transformator de linii din televizorul NEI-72.
  Bobinajul primar de 5 spire l-am facut cu sirma izolata cu plastic pe portiunea libera a miezului.
  Peste transformator am bobinat 4 spire in scurtcircuit, care micsoreaza radiatia transformatorului.
  Bobinajul 1-10-7 are o tensiune de circa 700V~ sinusoidala si se poate folosi prin redresare pentru
   obtinerea unei tensiunii negative (-1400V prin dublare si -2100V prin triplare) necesare

   polarizarii tubului catodic.
  Infasurarea 4-5 se utiliza pentru alimentarea filamentului tubului cinescop.
  Prin redresare si filtrare in serie cu o rezistenta se poate alimenta filamentul tubului de osciloscop.
  Pentru diverse tensiuni de iesire, la diverse tensiuni de alimentare, se modifica numarul de spire din primar.
  Numarul de spire/volt trebuie sa fie mai mare de 2...2,5 pentru 1cm patrat sectiunea feritei.

  La miez cu sectiunea mai mica se mareste numarul de spire proportional iar pentru sectiune mai mare

   se scade proportional.
  Astfel miezul nu intra in saturatie si deci nu se incalzeste suplimentar. Aceste date sunt de folos,
   deoarece in general nu se cunosc datele tehnice ale miezului de ferita.
   

  Montajul prezentat poate fi de ajutor celor care au intimpinat probleme in constructia unui osciloscop
   homemade, sau pentru reparatii de osciloscoape.

  Sunt posibile si alte metode de obtinere a tensiunilor continue inalte la curenti mici?

  Astept raspunsuri si dezbateri!

  Fotografiile prezentate ilustreaza modul de constructie si amplasarea in osciloscop.

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui em2007, amihail484, Dan57 și altor 2 le place asta


#430 Topic cu bancuri

Publicat de SIG pe 13 august 2007 - 05:07

Nick era un cavaler al regelui Arthur si avea o obsesie pentru frumosii sani ai reginei, stiind bine ca daca i-ar fi atins ar fi fost condamnat la moarte.
Intr-o zi Nick isi face cunoscuta dorinta lui secreta la magul Merlin care gaseste o solutie pentru a satisface dorinta acestuia, dar ii comunica pretul: 1000 monede de aur. Nick accepta fara sa ezite (ca orice barbat cu o fantezie care se afla in posesia unor monede de aur).
In dimineata urmatore, magul Merlin prepara o pulbere si o pune in sutienul reginei in timp ce ea isi facea dusul. Imediat ce regina se imbraca incepe sa simta o mancarime din ce in ce mai mare. Regele Arthur il convoaca pe mag pentru a-i cere un remediu si acesta ii spune ca doar o saliva speciala aplicata pentru patru ore ar putea trata aceasta teribila urticarie si ca din testele facute de el a observat ca doar saliva lui Nick are aceste caracteristici. Regele il cheama imediat pe Nick, care deja isi luase antidotul.
Nick saruta pentru cateva ore sanii pe care i-a visat dintotdeauna si pe deasupra este sarbatorit de curte ca un erou.
Inainte de a se intoarce in camera lui, este oprit de mag care ii reaminteste datoria de 1000 de monede de aur. Nick, deja satisfacut, refuza sa plateasca, deoarece magul nu l-ar fi putut da in vileag pentru ca era complice la ceea ce s-a intamplat.
In dimineata urmatore magul Merlin pune aceeasi pulbere in chilotii regelui...

Morala: plateste-ti intotdeauna datoriile.
  • Lui kery23k, cristi_74, IsLucian și altor 2 le place asta


#40795 energie electrica gratis

Publicat de puriu pe 19 aprilie 2012 - 10:25

Se pot gasi pe Internet escrocherii mult mai elevate privind energia moca, din care unii castiga bani buni. Parafrazandu-l pe Einstein se poate spune ca singura resursa inepuizabila este ignoranta oamenilor.
  • Lui remus68, Chirac, valesco și altor 2 le place asta


#30281 Cartea de vizita a utilizatorilor - esecuri, reusite, amintiri

Publicat de ola_nicolas pe 22 noiembrie 2010 - 10:14

Era probabil prin anul 1963. Un unchi de-al meu, mi-a facut cadou piesele necesare, impreuna cu schema unui circuit basculant bistabil cu doi tranzistori cu germaniu. Marea problema, era ca nu aveam cu ce sa fac lipiturile. Am insistat vre-o cateva zile pe langa tata, sa-mi cumpere un letcon. Nu va ganditi la un pistol de lipit. Probabil pe vremea aceea nici nu exista asa ceva in Romania. Era vorba despre un letcon cu rezistenta electrica, cu o putere de aproximativ 50 W. Pretul acestui accesoriu era - imi amintesc foarte bine - de 60 lei. Salariul lui tata, probabil unul ce depasea salariul mediu pe economie, era de 1200 lei. Acel letcon, costa deci 5% dintr-un salariu marisor. Bineinteles ca demersurile mele pe langa tata, au fost zadarnice. Acum, inteleg de ce. Salariul lui era singura sursa la bugetul unei familii cu 4 membri. Am inceput sa adun banii pe care tata mii dadea in fiecare dimineata pentru gustarea din pauza mare, adica un leu pe zi. Cand suma se apropia de cea necesara, s-a imbolnavit grav sora mea mai mica si a fost internata la un spital din Bucuresti. Intrucat se punea problema banilor de drum pentru tata, care era cu vre-o cateva zile inainte de salariu, am spart pusculita si i-am donat tatalui meu - nu fara parere de rau. Deoarece atractia catre electronica era mult prea mare, m-am apucat in aceeasi zi sa realizez montajul. In acest scop, am imaginat eu o metoda prin legarea impreuna a terminalelor convergente in acelasi nod, prin matisarea cu conductor de bobinaj de 0,45 mm recuperat de la un drosel de balast, pe care foarte greu l-am desfacut, nereusind sa recuperez tolele. Am curatat in prealabil conductorul de emailul izolator, mai intai prin ardere la flacara aragazului, apoi lustruire cu un capatai de smirghel, pe care l-am procurat cu chiu cu vai de la un tovaras de joaca. Tatal acestuia era electrician de meserie, si proabil ca avea destul astfel de smirghel, insa a trebuit sa ma rog mult timp de el ca sa mi-l dea. Cu patentul si cu surubelnita pe care le avea tatal meu in setul de scule, in care mai intrau un ciocan si un cleste de cuie, am reusit lucrand cam toata ziua sa realizez montajul dupa sistemul "in aer", sau "paianjen". Am gasit o baterie de 4,5 V - cam uzata - intr-o lanterna si am alimentat montajul prin doi conductori de conexiune din aceeasi sarma de bobinaj, dar fara a mai indeparta izolatia. Montajul a functionat din prima, bucuria mea fiind enorma. A doua zi dupa prima proba incununata de succes, intreaga familie - mai putin sora mea, internata in spital - ne-am mutat intr-un apartament nou, repartizat tatalui meu la bloc, intr-un mare oras al tarii. Au trecut vre-o doua/trei zile in care totul era vraiste si nu am putut lucra. Stateam ca pe ghimpi. Dupa despachetare si instalarea definitiva, profitand de toata aceasta vanzoleala, am gasit si solutia de a furniza montajului meu o caseta (care, nu-i asa, era indispensabila) Am batut doua cuisoare de cismarie, pe care le avea tata ca sa-si bata placheurile la pantofi, in interiorul penarului meu de scoala (confectionat din lemn) facandu-mi socoteala ca mutatul in casa noua, era un prilej tocmai bun sa-i spun tatei ca l-am pierdut. De cele doua cuisoare, am legat cat mai din scurt sarmele de alimentare ale montajului. Am practicat doua gauri, folosind un cui mai mare, pe care-l avea tata prin sertarul cu scule. In acest scop am inrosit de fiecare data cuiul la flacara aragazului, tinandu-l in mana cu clestele de scos cuie si l-am trecut presand si rotindu-l insistent, prin fiecare dintre cele doua semne pe care le stabilisem anterior cu creionul pe capacul penarului. Gaurile rezultate, le-am curatat apoi de zgura rezultata prin ardere la patrunderea cuiului si le-am largit, folosind ca sfredel un crac de la foarfeca de croitorie a mamei mele, astfel incat cele doua beculete de lanterna de 3,5 V ale CBA-ului sa intre putin fortat. Am montat bateria in compartimentul cel mai mare al penarului, apoi am facut a doua proba incununata de succes. A doua zi tata m-a luat cu el si m-a dus la o scoala apropiata, unde m-a inscris pentru continuarea studiilor. Eram in primul trimestru al clasei a 3-a. Penarul cu montajul instalat in el, l-am luat cu mine si m-am laudat la toti colegii de clasa, pe care inca nici nu ii cunosteam. Imi amintesc ca vre-o cativa au ras de montajul meu si nu am inteles de ce, caci doar functiona. Mult mai tarziu, am inteles ca invidia era de vina. Asa am devenit eu "electronist".
  • Lui kery23k, Dan57, aurelpan@yahoo.com și altor 2 le place asta


#74567 SA100 - Sursa de alimentare performanta cu iesiri de tensiune fixe si simetri...

Publicat de niksound pe 06 aprilie 2018 - 07:52

Seara buna va prezint cateva imagini,cu ceea ce am reusit sa lucrez pana acum la sursa.

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui donpetru, hixpp02, gsabac și încă 1 le place asta


#72527 AV400v3 - amplificator audio Hi-Fi de 400W - 4 Ohm

Publicat de donpetru pe 01 noiembrie 2017 - 05:56

AV400v3 l-am finalizat de testat. Am facut si un material video cu testarea noului v3 - clic aici:

Astazi a venit si oferta de pret pentru realizarea unor cablaje de fabrica. E vorba de aceeasi fabrica cu care am mai lucrat si la celelalte proiecte.

Avand in vedere ca cablajul lui v3 e putin mai mare decat v2, ma asteptam ca si pretul per bucata sa fie putin mai mare ca in cazul lui v2.

Fișier atașat  AV400v3.png   78,78K   2 descărcări

 

Dintre caracteristicile AV400v3 mentionez mai jos pe cele mai importante:

- impedanta de iesire minim adminsa - 4 Ohm;

- configuratie complet simetrica cu etaj de tip triplet pe iesire;

- clasa de functionare: AB;

- randamentul de functionare: aprox. 70%;

- factorul de utilizare a tensiunii de alimentare aprox. 87%;

- protectie la scurtcircuit pe iesire prin limitarea curentului prin tranzistoarele finale;

- posibilitatea reglarii tensiunii de offset si a limitarii curentului pe fiecare alternata in parte;

- distorsiuni armonice THD totale reduse (tipic 0,02% la Pnom pe 4 Ohm);

- valoarea de crestere a tensiunii de iesire in sarcina minim admisa de amplificator (15...20V/us masurat) la cea mai mare tensiune de alimentare recomandata (a nu se confunda cu SlewRate-ul care este aproape de doua ori mai mare);

- plaja relativ mare de alimentare in c.c.: +/-40Vdc....+/-80Vdc (suporta si mai mult de +/-80Vdc, chiar si un +/-85Vdc daca folosim un radiator pentru racirea finalilor adecvat si impedante de 8 Ohm);

- un sunet impecabil.

 

Pana in acest moment s-au adunat 32 de comenzi ferme. Cred ca o sa mai adaug eu 8 bucati ca sa facem un rotund 40 sau poate o sa comand 50 de bucati, mai ma gandesc, asta in functie si de bani care se strang pana luni-marti saptamana viitoare cand ma gandesc sa lansez efectiv comanda.

 

Pretul unui PCB AV400v3 este de 34lei / bucata + transport de la mine la voi (cu FanCurier se mai adauga 24lei).

Daca dau drumul la comanda lunea care vine, pana la sfarsitul lunii ar trebui sa soseasca cablajele si in jurul lui 1 Decembrie 2017 sa le aveti.

 

PROIECTUL IN FORMAT PDF contine urmatoarele "capitole":

1. AV400v3 - Coperta
2. AV400v3 - Schema electronica v3.1 si 3.2
3. AV400v3 - Lista de componente electronice
4. AV400v3 - Indicatii pentru punerea in functiune a amplificatorului
5. AV400v3 - PCB All Layers
6. AV400 v3 - PCB Copper Bottom
7. AV400 v3 - Drill Info

 

DOCUMENTATIA ESTE DISPONIBILA PENTRU VANZARE (in limba romana, momentan) SI VA FI VALABILA SI IN LIMBA ENGLEZA CAT DE CURAND POSIBIL (deci, sunt doua PDF-uri diferite).

 

Proiectul sau documentatia in format PDF costa 10 Euro. 

Cei care au platit cablajele in avans vor avea documentatia gratis.

-------- INTREBATI DESPRE COSTURILE DE LIVRARE INAINTE DE A CUMPARA PRIN PAY-PAL -----------

ATENTIE!!! 
1. Faptul ca ati cumparat proiectul in format PDF nu va da dreptul sa produceti in serie acest amplificator (personalizand cablajul imprimat). Deci, nu aveti dreptul asta. Ca sa faceti asta trebuie sa achizitionati o asazisa "licenta de productie" a carui pret este cu totul altul. Daca in decursul timpului - vom vedea - se va cumpara licenta de productie, documentatia amplificatorului in format PDF va fi retrasa de la vanzare. Oricum, sunt constient ca sansele sa ajungem acolo sunt mici, dar le-am mentionat pentru orice eventualitate.

2. Topicul acesta nu va fi pentru suport tehnic ci doar pentru diverse nelamuriri in ceea ce priveste cumpararea produsului si cateva intrebari izolate care nu conduc la postarea de imagini cu schema amplificatorului s.a.m.d (lucru valabil in special pentru cumparatori). Totusi, puteti intreba aici daca e bun un radiator nu stiu care sau cum se prinde kitul electronic de radiator, dar nu aveti voie sa postati fragmente din documentatie.

3. Suportul tehnic complet va fi disponibil prin adresa de e-mail a site-ului web: www.tehnium-azi.ro, respectiv: tehnium [dot] gmail [@] gmail [dot] com sau prin mesageria privata a site-ului.

 

IMPORTANT!!! Cateva cablaje de fabrica, cand vor veni, se pot vinde intr-o forma "dezasamblata" sau "semiasamblata". Intrebati la adresa de e-mail a redactiei tehnium azi si ar fi pacat sa nu profitati de ocazie - adica, decat sa faceti comanda dupa alte piese, nu ar fi rau ca in aceeasi comanda sa aveti aproape sau chiar tot ce va trebuie.

 

Asadar, nu ratati ocazia sa achitati in avans cablaje de fabrica pentru a avea documentatia gratis. In acest sens e sufcient  sa mentionati cantitatea de PCB-uri dorita aici urmand sa va adaug in conversatia privata deschisa cu utilizatorii care deja s-au abonat la cablaje (acest lucru se poate face doar saptamana asta pana la 5...6 noiembrie 2017). Ulterior, in ani care vor mai urma, daca vor mai fi cereri, pot lansa si alte comenzi de fabrica dar pana atunci mai e, acum sa ducem la bun sfarsit prima comanda.

 

Daca mai aveti intrebari vis-a-vis de cele spuse in acest topic, va rog sa le adresati aici.

Tot aici se pot atasa/posta imagini cu amplificatoarele realizate avand la baza acest kit si chiar se pot adresa intrebari de conectare/cablare.

 

Numai bine 


  • Lui leo_electro, iulian_zamfir, dcerebel și încă 1 le place asta


#71311 Analiza Aмфитон 50у-202с

Publicat de donpetru pe 01 iulie 2017 - 09:12

Da, se poate folosi si o dioda Zener in locul lui VT1 dar cu conditia ca R44 sa fie recalculata (de la 200k, o sa fie nevoie de o valoare mai mica).

 

Intre timp, in seara asta am masurat puterea de iesire a acestui amplificator si comportarea in frecventa. Am masurat chiar si cat de mult se incalzesc tranzistoarele finale, totul in clipul de mai jos (va rog sa ma scuzati dar la un moment dat, datorita oboseli cred, am mentionat 7V/us fara sa raportez aceasta valoare la marimea Vpp de pe iesirea amplificatorului):

Scuze si pentru calitatea video. Am folosit o camera foto pe post de camera video si cum sursa de lumina era pozitionata in spatele camerei (acolo este locul de lampa pe perete), nu am reusit sa focalizez bine de fiecare data. Oricum informatiile importante se pot citi usor in anumite cadre cu putina rabdare.

 

Facand un mic rezumat general, topologia amplificatorului nu este foarte grozava dar trebuie remarcat utilizarea pe partea de volum a unui "atenuator rezistiv" (un comutator cu divizor rezistiv, destul de scump in comertul actual), atenuator care nu cred ca s-a folosit vreodata in echipamente audio romanesti inainte de '89 !!! Sa fie din cauza pretului, destul de piperat a unui asemenea atenuator!!! Poate fi si asta o explicatie. 


  • Lui leo_electro, prog, laolinux și încă 1 le place asta


#71244 Service manual A350

Publicat de remus68 pe 23 iunie 2017 - 11:39

Manualul service al amplificatorului A350 se poate descarca de aici:

http://www.postaonli...e_A350.pdf.html


  • Lui em2007, d-david, aureliann și încă 1 le place asta


#71136 SA100 - Sursa de alimentare performanta cu iesiri de tensiune fixe si simetri...

Publicat de donpetru pe 12 iunie 2017 - 08:45

Mentionam in mai multe postari din acest forum ca am inceput de cativa ani buni sa proiectez o sursa de alimentare de tensiune continua stabilizata, cu iesiri fixe si reglabile simetrice. In acest sens, am abordat in decursul timpului mai multe scheme existente pe net si prin diverse carti, incepand cu banalul LM317 sau celebru LM723 si pana la schemele cu amplificator operational, mixte si de ce nu, chiar si in comutatie. Am efectuat destul de multe teste practice ca sa ajung la rezultatul care o sa-l vedeti in acest topic iar din acest motiv am considerat necesar ca acest proiect sa fie de tipul pay-per-view sau cu alte cuvinte, plateste ca sa ai acces la schema si la PCB-uri. Precum deja stiti, unele proiecte prezentate in acest site vor avea acest statut, din mai multe motive, unele expuse deja, in plus poate cu acest prilej voi starni si mai mult interesul unor utilizatori ca sa se aboneze la cablaje de fabrica. In fine, mai este pana ajungem in acest moment dar e bine de spus de acum.

 

Intr-un final am optat pentru o versiune mixta cu amplificatoare operationale si cu circuite integrate stabilizatoare de tensiune din seria 78XX, 79XX, precum si perechea LM317/337. Partea cu amplificatoare operationale este inspirata din proiectul urmator unde eu am venit cu propria contributie plus am adaugat partea negativa de alimentare care si ea trebuia proiectata de la zero (in al doilea rand, am folosit cu totul alte tranzistoare):

Fișier atașat  Schema sursa reglabila v.2.7.4 - functioneaza foarte bine.pdf   59,23K   145 descărcări

In plus, am implementat un circuit comparator cu TL081 care ajuta la comutarea infasurarilor secundare pentru obtinerea unei puteri disipate minime pe tranzistoarele de putere. Circuitul l-am proiectat pe partea negativa de alimentare, cel pe partea pozitiva fiind doar usor ajustat deoarece este un circuit comun prezent si prin alte documentatii tehnice.

 

Cu SA100 am ajuns la forma finala a prototipului, e vorba de a nu stiu cata revizie ca sa-i spun asa, pe care urmeaza sa o implementez cat de curand in cutia din imaginile postate mai jos:

Fișier atașat  SA100_01.JPG   148,05K   6 descărcări Fișier atașat  SA100_02.JPG   154,08K   3 descărcări

Fișier atașat  SA100_03.JPG   95,09K   3 descărcări Fișier atașat  SA100_04.JPG   162,57K   3 descărcări

Am ales si transformatorul. Panou frontal a fost facut la c-da la un pret cam 33% din pretul normal a pietei, asta acum doi ani in urma, desi omul care mi-a facut panou frontal a gresit niste notatii, a uitat sa treaca niste tensiuni corect, dar in fine... ! Precum observati va fi nevoie de doua cablaje. A trebuit sa fac lucrul asta deoarece schema finala este destul de laborioasa si nu se incadra pe cablajul principal. Asa ca, a trebuit sa apelez la un cablaj secundar ca sa se potriveasca totul in carcasa. Aparatele de masura provin dintr-un stoc mai vechi de la tehnoelectric, sunt binecunoscute printre electronisti, eu doar le-am calibrat si am mutat virgula ca rezultatul sa fie mult mai aproape de ceea ce doream eu.

 

Dupa validarea prototipului din imaginile de mai sus voi definitiva documentatia kitului SA100 care va fi contracost (la ce pret, ramane sa mai ma gandesc). Tot atunci voi adresa aici intrebarea daca se doreste cablaje de fabrica, cei care le voi achizitiona putand lua documentatia kitului la jumatate de pret. Dar, repet, nu trebuie sa va abonati de acum la asa ceva, asteptati validarea prototipului si definitivarea documentatiei.

 

Numai bine


  • Lui politehnica, prog, ionut90 și încă 1 le place asta


#67648 Osciloscop home-made cu tuburi

Publicat de CARTESIUS pe 08 august 2016 - 11:12

Dupa cum am promis revin cu poze si alte detalii. Grila reticulara este de la un alt osciloscop, ceva romanesc si este cumparata de pe elforum.ro. La fel si lampile si soclurile. Lampile si soclurile nu au costat foarte mult...soclurile cred ca au fost 5-6 lei bucata iar lampile le-am primit ca bonus la un pachet ce continea mai multe lampi, dar cred ca toate trei se pot cumpara la un pret de 30 - 40 lei. Traful l-am luat de la un alt proiect de amplificator audio cu tubul G-807. In acel amplificator am pus un alt traf mai capabil si acesta, de pe osciloscop, a stat o vreme nefolosit, pana la constructia osciloscopului. Oricum, initial traful scotea in secundar doar 24 de volti. Asa ca am pastrat doar primarul si am bobinat eu secundarele pentru filamentele lampilor si inalta tensiune. Carcasa osciloscopului nu e din tabla, este din circuit imprimat. Eu aplic cu success tehnica asta cand am nevoie de o carcasa pentru un aparat electronic. Carcasele ies destul de aratoase si rigide. Initial ma gandisem sa vopsesc carcasa, dar pana la urma am lasat-o asa.

Este adevarat, acum se gasesc osciloscoape digitale, dar pentru mine pretul lor e prohibitiv. Pentru un amator ca mine, mi se pare mult  1500 - 2000 de lei cat costa un osciloscop digital. Nu ma refer aici la osciloscoapele sub forma de kit sau pentru care ai nevoie de un computer, ma refer la aparatele stationare. Gasisem la un moment dat sa cumpar un osciloscop analogic, foarte putin folosit, la pretul de 250 lei. Era ceva facut in China si mergea pana la 10 Mhz. Poate era mai nimerit sa-l fi cumparat pe acela, dar mare parte din piese la aveam cumparate deja, schema o probasem si functiona asa ca l-am construit pe acesta.

 Legat de utilitatea aparatului, pentru mine a fost util. Repet, eu l-am facut ca sa pot pune la punct un invertor de sudura. La aparatele acestea in comutatie, nu poti lucra cum trebuie daca  nu vezi cum arata semnalul. Sigur ca e foarte bine daca poti masura si amplitudinea si frecventa semnalului, dar degeaba stii amplitudinea si frecventa daca nu vezi exact cum arata semnalul. Forma semnalului iti arata daca aparatul functioneaza corespunzator sau nu. Cred ca se poate si calibra, am descris intr-un mesaj anterior cum as proceda eu. Ramane sa vad daca se poate pune si in practica.

Sa nu fiu inteles gresit, eu nu imi "laud nicovala", spun doar ca si-a atins scopul pentru care l-am construit si raportat la simplitatea schemei eu zic ca e acceptabil ce poate face acest osciloscop. La urma urmei are doar trei lampi si un pumn de rezistori si condensatoare. :biggrin:

P.S. Era sa uit...multumesc tuturor pentru interes si pentru aprecieri!

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui Nardu, remus68, gsabac și încă 1 le place asta


emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc