Sari la conținut

Most Liked Content


#41138 Depanarea placilor electronice aferente centralelor termice

Publicat de donpetru pe 05 mai 2012 - 04:33

In primul rand, deschid acest topic pentru a veni in sprijinul celor care vor avea ocazia sa depaneze diverse placi electronice de la centrale termice, placi care sunt inlocuite pe sume destul de mari (spre exemplu, cei care monteaza centrale termice si "le depaneaza", nu se mai straduie sa repare placa, ci e mult mai usor sa o inlocuiasca pe aprox. 450 lei, in conditiile in care piesa electronica defecta poate sa nu coste mai mult de 5 lei). Bine, trebuie mentionat aici ca sunt situatii cand nu se mai justifica depanarea placii, dar in exemplu meu nu a fost cazul, depanarea placii fiind pe deplin justificata.

Deci, printre alte treburi am avut ocazia recent sa repar o placa electronica de la o centrala termica Ferroli DOMIProject F 24 a carei descriere am s-o prezint in continuoare.

Schema electrica de principiu a placii (din pacate nu am gasit manualul de service) am atasat-o mai jos:
Fișier atașat  electrical diagram Ferroli DOMIProject F 24.jpg   65,85K   2241 descărcări

Si cateva imaginii cu placa electronica Ferroli DOMIProject F 24:
Fișier atașat  Ferroli domiproject_1.JPG   241,07K   2248 descărcări Fișier atașat  Ferroli domiproject_2.JPG   193,47K   1565 descărcări

Dupa verificarea cu atentie a placii, asa cum banuiam de la bun inceput, singura piesa defecta a fost asazis-ul driver SMPS FSD210 care costa aprox 2,5 lei. Celelalte componente electronice, in special microcontrollerul ST72334J4T, functioneaza corect.

Daca aveti intrebari referitoare la placile electronice de la centrale termice Ferroli, atunci puteti sa le adresati in acest topic, unde sper sa adunam cate mai multe probleme si modul cum le inlaturam.

Numai Bine
  • Lui cascada, 25L91N11, MARIUS URDA și altor 12 le place asta


#46705 Teorie smps

Publicat de smilex pe 28 iunie 2013 - 10:16

Deschid acest topic din dorinta de a prezenta sau discuta mai mult notiuni teoretice (dar si practice) despre surse in comutatie, poate putem, eu sau altii, sa aducem un plus celor interesati. As incepe cu lucruri mai cautate si dorite.

Calculul transformatorului forward

In terminologia actuala, vad ca prin forward se intelege strict cele doua variante cu unul sau doua tranzistoare (conduc deodata). Cele push-pull (in contratimp) puntea, semipuntea si primarul cu mediana ar fi tratate cumva separat. Dar toate astea sunt cu conversie directa iar eu le-am numit mereu forward. Chiar daca difera ca si configuratie, functioneaza pe acelasi principiu: atunci cand tranzistoarele sunt in conductie, se investeste energie consumatorului. Principiul este determinat prin alegerea capetelor infasurarii secundare astfel incat odata cu tranzistoarele intra in conductie si diodele redresoare din secundar. La flyback, diodele redresoare conduc numai dupa blocarea tranzistoarelor care comanda traful. Eu voi face referire (acum) strict la trafo forward. Tranzistoarele, traful si redresarea exista pentru a forma impulsuri. De obicei acele impulsuri ataca o inductanta foarte importanta pentru stabilizare si care n-ar trebui tratata separat de traf, dar se poate si ca redresarea sa atace direct o capacitate de filtraj. In cazul in care inductanta exista, dimensionarea secundarului ca numar de spire trebuie facuta astfel incat pentru cea mai mica tensiune posibila aplicata primarului, secundarul trebuie sa genereze impulsuri avand o tensiune mai mare decat cea dorita a fi stabilizata. Daca inductanta lipseste, tensiunea secundarului (ca varf de impuls) se va regasi pe condensatorul de filtraj, iar dimensionarea secundarului se face dupa caz. In ambele variante, tensiunea obtinuta respecta raportul de transformare: Up/Us=Np/Ns (tensiuni si numere de spire p=primar si s=secundar). Si ca atare, abandonez secundarul si ma refer strict la primar.
Formula magica cea mai simpla e: N=U∙Ton/(B∙S) unde N=numarul de spire, U=tensiunea la bornele infasurarii (V), Ton=timpul cat tensiunea exista pe infasurare (µs), B=inductia in miez (T), S=sectiunea miezului (mm²). In paranteze sunt unitatile de masura in care trebuie se exprime marimile din formula respectiv volti, microsecunde, tesla, milimetri patrati. Despre fiecare:
N, numarul de spire.
Dimensionarea conductorului trebuie sa se faca tinand cont de efectul pelicular. Fenomenul are ca si consecinta scaderea curentului spre mijlocul conductorului la cresterea frecventei. Scaderea are loc dupa o relatie exponentiala, este in functie de material si frecventa. Pentru cupru, exista o adancime de patrundere pentru care se poate considera ca valoarea curentului se pastreaza aceiasi. De fapt, ea scade, dar nu foarte semnificativ. Adancimea de patrundere: d=√(4.4/f) adica 4,4 se imparte la frecventa exprimata in kHz si din rezultat se extrage radicalul, obtinand adancimea in milimetri. Ca exemplu, la 30kHz, adincimea de patrundere in cupru este de d=0,38mm. Dublul adancimii determina maximul diametrului conductorului, in cazul asta, la 30kHz se poate folosi un conductor cu diametrul de 0,75mm. Conductorul folosit poate fi mai gros, dar se pierde spatiu, prin mijlocul conductorului nu va circula mare lucru, ar semana cu o teava. De aceea, daca se doreste un curent mai mare, trebuie multiplicate conductoarele care compun firul de bobinat. Ideal ar fi sa fie cat mai subtiri si izolate intre ele (emailate). Densitatile uzuale sunt de 3-5A/mm², pentru ca lungimile conductoarelor sunt mici, iar puterea disipata e destul de mica pe acele lungimi. Grosier, daca se respecta adancimea de patrundere, se poate considera ca acel curent care parcurge conductorul, determina puterea disipata pe infasurare strict pe rezistenta ohmica a cuprului, rezistenta care se poate calcula (e greu de masurat). Puterea se disipa pe durata Ton, iar pe intreaga perioada T/2 (T=1/f unde f=frecventa) se face o medie care e mai mica (T/2=Ton+Toff la push-pull). Puterea disipata in cupru la acelasi curent, e mai mare daca Ton tinde catre T/2, adica pentru sursele stabilizate, daca tensiunea de alimentare e mai mica. Similar si pentru secundar, se adauga puterii disipate in primar. Se poate aproxima astfel puterea disipata in cupru, care alaturi de cea din miez ofera informatia randamentului transformatorului. Randamentul trafului trebuie sa fie mai mare de 95%.
Si curentul respecta raportul de transformare, adica Up/Us=Np/Ns=Is/Ip.
Daca numarul total de spire nu incape in fereastra, se alege un miez mai mare sau unul cu fereastra mai mare.
U, tensiunea la bornele infasurarii.
In cazul forward cu unul-doua tranzistoare sau push-pull (primar cu mediana si punte), tensiunea pe infasurare este data de cea de alimentare maxima posibila. Pentru primarul cu mediana, tensiunea se regaseste pe o singura infasurare, de la mediana spre una din capete, pe tot primarul se regaseste dublul alimentarii. Pentru semipunte, tensiunea pe primar este jumatate din alimentarea maxima. Pentru aceste tensiuni se determina numarul de spire, dar daca exista inductanta serie dupa puntea redresoare (sursa stabilizata), secundarul se determina tinand cont de tensiunea minima posibila pe infasurarea primarului, moment in care se iau in considerare toate caderile de tensiune de pe diode redresoare, tranzistoare, riplul pe filtrajul alimentarii, deadtime-ul si condensatorul inseriat cu primarul (daca exista). Scurt despre fiecare. Tranzistoarele si diodele redresoare au caderi de tensiune in functie de curentul care le parcurge, valorile se afla din PDF-ul lor. Condensatoarele de filtraj se incarca pe varful sinusoidei de la retea, intre varfuri se descarca la o anumita tensiune, in functie de capacitate si curentul consumat (relatie: C∙U=I∙t). Reteaua redresata cu punte ofera varfuri la 10 milisecunde (100Hz). Daca e de la un acumulator, conteaza minima lui posibila. Deadtime-ul este impus de CI-ul folosit, nu se poate obtine practic o umplere de 100%. Uzual, valoarea deadtime depinde de condensatorul folosit in oscilatorul din CI, se extrage din PDF. Daca deadtimeul este de 5% (exemplu), tensiunea minima in secundar trebuie sa creasca cu acelasi procent. Condensatorul inseriat cu primarul are ca scop suprimarea componentei continue, dar pe durata maxima a Ton, are un riplu calculabil ca si cel de filtraj, insa la frecventa de lucru a trafului. O variatie pe el de 10-20% din minima de alimentare este acceptabila. Dar de toate caderile de tensiune trebuie tinut cont, astfel incat, in cel mai rau caz, tensiunea livrata de redresare sa fie cel putin egala cu cea stabilizata la care se adauga procentul deadtime-ului. De exemplu, pentru o stabilizata de 10V cu un deadtime de 10%, diodele redresoare trebuie sa livreze impulsuri care ataca inductanta de minim 11V la minima de alimentare, cu toate caderile maxime de tensiune de pe componentele implicate. Situatia e mai simpla daca nu exista stabilizare, in care caz tensiunea continua finala obtinuta variaza in functie de riplul alimentarii, consumator, etc, dar secundarul se dimensioneaza simplu conform raportului de transformare.
Ton, timpul de conductie.
Aici ar exista cele doua posibilitati ca separat: sursa stabilizata si nestabilizata. Cea nestabilizata are Ton impus de deadtime, acel Ton intra in calcul (cu tensiunea maxima). In cazul surselor stabilizate care au Ton variabil, pentru ca inductanta nu mai intra in discutie iar aflarea Ton minim nu mai conteaza, as zice ca e mai usor a se calcula numarul de spire la U minim si Ton maxim (Ton=T/2). Daca in calcul intra U maxim, atunci trebuie calculat Ton minim pentru acea maxima pe infasurare. Ton minim este dat de relatia: Ton=(T/2)∙Umin/Umax, adica este o parte din semiperioada de T/2 si este data de raportul dintre tensiunea minima pe primar cu cea maxima. Aflarea Ton minim foloseste la aflarea Toff maxim si la dimensionarea inductantei conform variatiei de curent dorite prin ea (L∙I=U∙t). De asemenea, Tonmin∙Umax=(T/2)∙Umin adica oricare parte a egalitatii poate fi folosita in formula calculului numarului de spire la numitorul fractiei de acolo.
B, inductia in miez.
Inductia in miez se alege. O valoare prea mare duce la saturatie si de obicei la distrugerea tranzistoarelor sau incalzirea excesiva a miezului. O valoare prea mica duce la un numar de spire prea mare, care nu incape in fereastra sau care duce la pierderi mari in cupru. Trebuie aleasa in functie de puterea disipata in miez la frecventa de lucru. Exista in PDF-ul materialului feritei un grafic "specific power loss" sau asemanator, care arata la ce frecventa o anume inductie ce putere disipata produce in material, putere exprimata in W/cm³ sau kW/m³. Pentru o ventilatie naturala ar fi bine sa nu se depaseasca 100kW/m³ sau 0.1W/cm³. Miezul folosit are un anumit numar de cm³, numar care inmultit cu puterea disipata din grafic conform inductiei alese, determina puterea disipata in intreg miezul. De exemplu, daca se alege o inductie care determina 0.09W/cm³ la acea frecventa conform pdf, un miez de 50cm³ va avea o putere disipata de 4,5W. Alaturi de puterea disipata in cupru, da o imagine asupra randamentului trafului. 98-99% este un randament foarte bun, si se poate obtine.
S, sectiunea miezului.
Dimensionarea geometrica a trafului se poate face cu relatia P=5∙B∙j∙f∙Sm∙Sf. Exista si alte relatii. In formula sunt P=puterea (W), B=inductia (T), j=densitatea de curent (A/mm²), f=frecventa (kHz), Sm=sectiunea miezului (cm²), Sf=sectiunea ferestrei (cm²). De exemplu, de la un traf cu Sm=1,5cm² si Sf=2cm² la o frecventa de 30kHz, cu o inductie de B=0,2T si o densitate folosita de 3A/mm², ne asteptam la o putere de 270W in conditii foarte bune de randament. Supradimensionarea (dar nu exagerata) are ca efect cresterea randamentului la o putere data, asemeni trafului de retea. Dimensionarea ofera o imagine, nimic nu e batut in cuie, e doar un punct de plecare. Calculul randamentului ofera informatia corecta, feritele difera oricum in functie de material. Cu precizarea ca in formula numarului de spire, Sm apare in mm².

Inductanta serie (cum am numit-o) este prezenta dupa redresare si inaintea primului condensator de filtraj. Este obligatorie pentru stabilizare. Pe net apar scheme de surse stabilizate fara inductanta, schemele sunt gresite. Inductanta inmagazineaza energie la momentul on, iar la momentul off energia este redata condensatorului de filtraj (si sarcinii). Daca redresarea din secundarul trafului ataca direct un condensator de filtraj fara inductanta serie, tensiunea la care se incarca condensatorul este de valoarea varfului impulsului generat de secundar indiferent de factorul de umplere (latimea lui) si nu se mai poate controla valoarea tensiunii prin modificarea umplerii. Cum spuneam, aflarea Toff maxim (la Umax) foloseste la calculul ei. Toff=T/2-Ton (la configuratia contratimp), unde Ton este cel minim si Ton=(T/2)·Upmin/Upmax. Pentru acel Toff maxim (Ton minim) se calculeaza variatia de curent (ΔI) dorita prin inductanta. Aceasta variatie se alege uzual intre 0,15 si 0,3 din curentul maxim pe ce trece prin inductanta. Dar limitele nu sunt batute in cuie. O variatie de curent mare creaza riplu mare pe filtraj dar si un raspuns bun (rapid) al sursei la variatia sarcinii. Deci e un compromis. Ca exemplu, la un maxim de 10A se poate alege o variatie de 2A, ceea ce determina o variatie de +/-1A prin inductanta, suprapusa peste curentul de 10A. Atentie, numai variatia de curent produce putere disipata in miezul inductantei serie, nu si curentul de 10A (din exemplu). Variatia de curent produce o variatie de inductie ΔB=B·ΔI/Imax unde ΔB= variatia inductiei, B=inductia aleasa (poate fi 0,5-0,7 din maxima admisa in material indiferent de frecventa pentru ca nu produce putere disipata). Si puterea disipata de ΔB poate fi un criteriu in alegerea variatiei. Pentru ca procesul se bazeaza pe autoinductie la Toff, inductanta se calculeaza pentru tensiunea stabilizata, autoinductia face ca tensiunea invesa pe inductanta sa egaleze tensiunea stabilizata (neglijez caderea pe diodele redresoare). Formula de calcul a inductantei este L=Uout·Toff/ΔI unde in ordine, L=inductanta (μH), Uout=tensiunea stabilizata la iesire (V), Toff=timpul de blocare maxim (μs), ΔI=variatia de curent aleasa (A). Sigur ca si aici e nevoie de o relatie de dimensionare. O relatie ar fi: Sm·Sf≥(0,05·L·Iout²/B)^4/3 adica paranteza la puterea 4/3 sau la puterea 1.3333, unde B=inductia aleasa (T) iar L este exprimat (atentie!) in mH. Numarul de spire este N=L·ΔI/(ΔB·Sm) unde L in μH, B in T, Sm in mm². Intrefierul necesar este i=0,13·N²·Sm/L unde i=intrefier in mm, Sm=sectiune miez in (!) cm² iar L in μH. Intrefierul se poate confectiona pe coloana din mijloc folosind smirghel, daca e o ferita, iar marimea intrefierului se rectifica pana la obtinerea inductantei dorite. Se poate folosi si un toroid cu pulbere de fier care indeplineste conditia de dimensionare, pe care se bobineaza spire pana la obtinerea inductantei daca raportul L·Iout/(N·Sm), unde L in μH si Sm in mm², ofera o cifra mai mica decat inductia maxim admisa in miez, asta necesitand insa date (pdf) despre material. Pulberea de fier admite 0,5-1T. Daca numarul de spire e prea mic, miezul se poate satura si incalzi, dar de obicei cea mai mare putere disipata se regaseste pe cupru, in inductanta serie. Ar fi bine a se respecta si aici adancimea de patrundere, cu toate ca cea mai importanta componenta este continua si nu influenteaza patrunderea (∆I influenteaza patrunderea). Transformatorul si redresarea asigura existenta impulsurilor care ataca inductanta, dar aceste impulsuri pot fi asigurate si de catre un tranzistor. De exemplu daca se are la dispozitie un acumulator de 24V si se doreste o stabilizare la 12V, un tranzistor poate asigura impulsurile necesare stabilizarii. In care caz configuratia este buck (coboratoare) iar calculul inductantei este valabil si pentru aceasta configuratie.

La traful in discutie mai intra ceva: inductanta de scapari. Aceasta inductanta se poate masura in primar, facand scurt in secundar. Ea depinde de cuplaj, sau de modul de executie. In acest sens, ar fi bine ca secundarul sa fie intercalat intre doua sectiuni de primar sau invers daca e ridicator. Inductanta de scapari poate fi vazuta ca o inductanta inseriata cu primarul (ideal) si se manifesta mai pregnant cu cresterea frecventei, limitand curentul maxim, chiar si pe cel de scurtcircuit. Uneori e benefica (limitare), alteori nu (pierderi), in functie de asta poate fi aleasa si executia. Valoarea ei poate fi aproximativ anticipata in functie de executie numai dupa multa experienta cred, personal nu pot anticipa scaparile, intotdeauna le-am masurat dupa executie. Inductanta de scapari creste odata cu raportul de transformare si cu intrefierul (nu e cazul la forward) si e parcursa de acelasi curent ca si primarul, determinand anumite pierderi. Uzual, fara intrefier, se pot obtine scapari de a mia parte din inductanta in gol a primarului.
Daca se porneste de la premisa (si se proiecteaza ca atare) ca randamentul este foarte bun, nu conteaza inductanta primarului. Se controleaza pierderile prin alegeri corecte si ajunge asta.
Calculul randamentului nu e obligatoriu, maximele de 3A/mm² si 0,1W/cm³ asigura un randament foarte bun mereu.
Condensatorul inseriat cu primarul poate sa lipseasca daca nu exista componenta continua si riplu pe filtraj, adica daca timpii de comutatie sunt precisi si egali si daca alimentarea se face dintr-un acumulator (sa zicem punte forward la 12V).
Exista o chichita la sursele stabilizate. Cum ziceam Ton e variabil in functie de alimentare, dar nu numai. In functie de valoarea inductantei serie respectiv a variatiei de curent si in functie de reteaua de compensare, se ofera un anumit timp de raspuns la variatia sarcinii. Daca sarcina variaza mereu, umplerea nu e stabila, CI cauta mereu sa compenseze variatia tensiunii de la iesire. Se poate intampla ca in anumite momente cateva impulsuri sa aiba loc la o tensiune mare odata cu un Ton mare care sa duca la saturatia scurta a miezului si sa implice curenti ce pot distruge tranzistoarele. Se poate evita cu o retea RC de compensare buna, ca si prin supradimensionarea numarului de spire astfel incat sa fie minimul necesar ca sa satisfaca reletia numarului de spire cu Umax, Tonmax si B maxim admisibil in miez (nu cel curent utilizat). Exista posibilitatea ca supradimensionarea sa nu fie necesara pentru simplul fapt ca numarul de spire deja obtinut satisface relatia in conditii maximale. Asta ofera fiabilitate chiar si in cazul unor instabilitati, dar supradimensionarea spirelor mareste pierderile in cupru (se poate compensa cu un conductor mai gros). De asemenea benefica si mult mai fiabila e si comanda in curent puls cu puls, a se vedea configuratii.
Trafurile se pot ventila daca sursele se afla in carcase perforate. Intr-un mediu inchis, se pot monta pe radiatoare care disipa spre exteriorul carcasei.
Se poate folosi banda izolatoare pvc, ieftina si gasibila. Izoleaza bine daca e integra mecanic.
Exista o oarecare tensiune intre doua spire alaturate, ar fi bine sa existe o mica distanta intre ele. Se poate folosi manunchiul de conductoare ce formeaza firul, intr-un termocontractibil, exista role (daca e cazul) de 15-30m prin care poate fi tras. Manunchiul se poate torsada initial, nu exagerat, e mai usor de prelucrat.
Tot pentru pastrarea izolatiei, ar fi bine ca bobinajul sa nu ajunga la capetele carcasei, chiar daca asta presupune suplimentarea straturilor. Locul gol dinspre marginile carcasei se poate umple cu un material izolator flexibil de grosimea bobinajului.
Se poate folosi platbanda de cupru pentru curenti mari, cu grosimea maxima de dublul patrunderii.
Ar fi ideal un lac de impregnare si cuptor.
Nu ma pot abtine, ar fi ideal un stingator.
Toate sunt opinii personale. Orice corectie/completare e binevenita, este posibil sa-mi fi scapat vreo greseala, am prostul obicei.
De asemenea, orice discutie despre oricare afirmatie de aici e binevenita (probabil mult mai simplu ar fi daca s-ar discuta practic, cu cifre).
In functie de timp si reactia voastra la prezenta, revin cu un calcul concret, practic, pe o semipunte de la retea, forward cu doua tranzistoare de la retea, primar cu mediana de la 12V (sa zicem) si flyback continuu si discontinuu de la retea (dupa trecere in revista a calcul traf flyback), toate pentru aceleasi conditii (sa zicem 30Vcc/4A la iesire) si toate cu stabilizare.
  • Lui dodo007, dom_88, tyc și altor 8 le place asta


#64042 Almanahul Tehnium Azi ?

Publicat de cristi_74 pe 29 ianuarie 2016 - 09:30

Nel65,asa cum ai umblat tu pe la chioscuri in vremea copilariei dupa cate un exemplar din tehnium,poate ca se vor gasi tineri si astazi care vor voi sa rasfoiasca un almanah,o carte care poate mai tarziu le va marca viitorul.Asa cum "poate" revista tehnium a ghidat tineri pasionati de electronica sa-si caute o meserie in domeniu,poate si noul almanah tehnium va "scoate" ceva ingineri electronisti.Eu unul ma bucur de initiativa lui donpetru,voi sta in "varfu'" patului rasfoind almanahul,departe de monitor/calculator/tableta.Si acum cand ma apuca nostalgia,scot colectia de reviste tehnium si le mai rasfoiesc,mai ales ca asta o dispera pe nevasta-mea :whistling: .


  • Lui genugeo85, Seppy, cordial și altor 4 le place asta


#40653 Scheme De Variatoare Si Regulatoare De Tensiune

Publicat de donpetru pe 14 aprilie 2012 - 03:47

Am observat in ultimii ani o cerere din ce in ce mai mare de scheme de variatoare sau regulatoare de tensiune. Ca drept urmare, am rasfoit biblioteca si am facut o mica colectie de scheme electronice, pe care va invit sa o imbogatiti cu propriile voastre scheme, pe care le-ati testat sau nu.

Am atasat mai jos 15 scheme de variatoare si regulatoare de tensiune cu puterii de pana la 2kW si chiar mai mult, daca se schimba tipul triacelor sau tiristoarelor de putere.

1. Regulator de tensiune continua cu L200
Fișier atașat  Regulator de tensiune continua cu L200.jpg   61,45K   813 descărcări
2. Regulator de turatie motor cc 12V 6A
Fișier atașat  Regulator de turatie motor cc 12V 6A.jpg   201,87K   1024 descărcări
3. Variatoar la 230V
Fișier atașat  variatoare la 230V.gif   32,82K   1098 descărcări
4. Variator 1
Fișier atașat  Variator.png   28,63K   1232 descărcări
5. Variator 1kW SGS-Thomson (una dintre cele mai bune scheme de variatoare - cablajul mai jos, vedeti schema nr.29)
Fișier atașat  Variator 1kW SGS-Thomson.jpg   111,83K   1435 descărcări
6. Variator 2
Fișier atașat  Variator 2.gif   17,34K   1089 descărcări
7. Variator 230V 2kW
Fișier atașat  Variator 230V 2kW.jpg   169,03K   829 descărcări
8. Variator 230V 200W
Fișier atașat  Variator 230V 200W.jpg   184,51K   624 descărcări
9. Variator 230V pentru letcon 1
Fișier atașat  Variator 230V pentru letcon.jpg   187,15K   576 descărcări
10. Variator 230V pentru letcon 2
Fișier atașat  Variator 230V pentru letcon 2.jpg   115,91K   591 descărcări
11. Variator 230VAC 500W
Fișier atașat  Variator 230VAC 500W.jpg   316,71K   640 descărcări
12. Variator 230Vac max-100W
Fișier atașat  Variator 230Vac max-100W.jpg   208,1K   465 descărcări
13. Variator becuri 230V 100W
Fișier atașat  Variator becuri 230V 100W.jpg   151,76K   413 descărcări
14. Variator becuri 230V
Fișier atașat  Variator becuri 230V.jpg   70,63K   584 descărcări
15. Variator de turatie 230V max 1000W
Fișier atașat  Variator de turatie 230V max 1000W.jpg   84,88K   866 descărcări

Numai Bine si va rog, aici postati numai scheme de variatoare si regulatoare de tensiune. Pentru suport tehnic deschideti un topic nou unde veti face referire la o schema postata aici (din acest motiv le-am si enumerat si va recomand sa faceti la fel, adica sa continuati cu 16, 17...).

Editare ulterioara:
Intrebare @molioa: 15. Variator de turatie 230V max 1000W. Ce poate sa fie T1?

Raspuns @miron1947: Tranzistor NPN uzual, conform tensiunii inscrise la condensator reiese ca aceasta nu depaseste 25V.
Pentru siguranta(in cazul in care potentiometrul este la minim), eu as monta in paralel cu condensatorul de 47uF, un zener de 18V.
  • Lui cornel30k, babacos, 25L91N11 și altor 3 le place asta


#65101 TA1000PS MODIFICARE,ADAPTARE...

Publicat de niksound pe 07 aprilie 2016 - 08:42

Seara buna, doresc sa va prezint cateva modificari aduse sursei cu softstart si protectii,TA1000PS creeata de Donpetru.

Cu acordul dumnealui am eliminat  partea de softstart si protectii a TA1000PS, am redesenat partea de redresare , pentru condensatori de 30mm si am adaugat KITUL  softstart si cuplare intarziata pentru 2XTDA7294 in punte. http://www.tehnium-a...cinte-acustice/

Se poate realiza pcb si pentru 2XTDA7294 stereo

http://www.tehnium-a...as-2050/,schema din postul 2

Din TA1000PS initial,ramanand doar partea de control a turatiei ventilatoarelor.

In functie de necesitatile fiecaruia se poate alege folosirea,sau nu si a alimentarii simetrice +/- 12V  de pe placa TA1000PS.

Montajul functioneaza foatre bine.

Dimensiunea PCB-ului rezultat este de 140X140mm.

In continuare va prezint cateva imagini cu ce am realizat:

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)

  • Fișier atașat  S1.jpg   296,78K   2 descărcări
  • Fișier atașat  S2.jpg   298,32K   2 descărcări
  • Fișier atașat  S3.jpg   274,65K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S4.jpg   219,62K   0 descărcări
  • Fișier atașat  S5.jpg   296,9K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S6.jpg   172,17K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S7.jpg   174,14K   1 descărcări
  • Fișier atașat  S8.jpg   150,62K   0 descărcări

  • Lui donpetru, ionut90, rascudan și altor 2 le place asta


#64988 Este posibil să se repare rezistenţe de ciocan de lipit sau prăjitoare de pîi...

Publicat de gsabac pe 02 aprilie 2016 - 08:32

S-au ars in decursul anilor, 2 rezistente de ciocan de lipit

Weller de 50W. Acum m-am hotarît să le desfac să văd

ce tehnologie foloseşte şi dacă este posibil să le repar.

Zis şi făcut în 11 poze comentate şi o animaţie.

 

reparatie.gif

 

Corpul  are 2 cilindri coaxiali între care este bobinată rezistenţa. Montarea rigidă este realizată prin

sudură în puncte. Acestea au fost pilite de mine cu o pilă cu diamant, acolo unde se văd crestăturile.

rez1.jpg

 

Cei 2 cilindri se pot separa cu uşurinţă după eliminarea ceramicii din interior, prin ciocănire cu un corp

 plat de asa manieră, încit să nu deformeze corpul. Se mai şi răsuceşte uşor.

rez2.jpg

 

A apărut rezistenţa. Este arsă cam pe la mijloc. Este bobinată pe o foiţă de mică, bifilar, după cum se vede.

Presupun că după plasarea pe mică a fost turnat caolin pentru izolatie, apoi introdusă în tub şi coaptă.

 

rez3.jpg

 

Piesele componente şi sîrma înlocuitoare

rez4.jpg

 

Foaia de mică pentru izolaţie şi rezistenţa de crom-nichel de la un feon defect. 

rez5.jpg

 

Aici se vede ce lungime trebuie să fie bobinată, pentru a încălzi vîrful

rez6.jpg

 

Am bobinat rezistenţa pe un suport mai mic şi am introdus-o forţat prin rotaţie.

rez7.jpg

 

 

Am acoperit rezistenţa cu argilă dizolvată in apă, cu o pensulă fină, pentru a ţine spirele distanţate şi pentru

  rigidizare, apoi am ars corpul circa 1 minut la flacăra aragazului.

rez8.jpg

 

Izolaţia firelor de ieşire pentru stratul din interior este făcută cu foaie de mică. Terminalele de ieşire sunt

 răsucite peste firele originale de conexiune, pentru a se încălzi mai puţin.

rez9.jpg

 

Totul este acoperit cu o foaie răsucită de mică şi introdus in corpul exterior, uşor lărgit conic la vîrf.

Rigizarea am făcut-o prin strîmbarea fină a crestăturilor, alternativ în interior şi exterior.

Am finisat diametrul exterior prin răsucirea între fălcile unui patent.

rez10.jpg

 

Aici am făcut proba, puţin timp deoarece se supraîncălzeşte fără termoreglare.

rez11.jpg

 

Rezistenţa este bine să vă iasă ceva mai mare de 12 Ohmi, valoarea originală, deoarece nu este o

 decît o constructie amatoricească. O valoare de  la 15 Ohmi la 17 Ohmi este foarte bună. Puterea

 va fi ceva mai mică dar va tine mai mult.

 

Înainte de folosire verificaţi izolaţia rezistenţei faţă de vif.

Recomand acest tip de reparatie numai pentru ciocane de lipit la tensiune sub 24V.

 

Sper ca v-a placut foarte mult atit initiativa cit si realizarea. Reparatia a durat circa 1 ora si am

 facut si poze pe faze în acest timp.

Postarea a durat mai mult.

 

Succes la rîcîit !

 


  • Lui remus68, flomar, baldovica și altor 2 le place asta


#61511 Convertor de inalta tensiune (16KV) pentru osciloscop cu tub

Publicat de gsabac pe 11 iulie 2015 - 02:08

   Convertor de inalta tensiune (16KV) pentru osciloscop cu tub.

 

  Tuburile de osciloscop cu deflexie electrostatica, de inalta performanta, necesita tensiuni mari de post

   accelerare,  de la circa 4000V la 24.000V, tensiune continua cu polaritatea pozitiva fata de masa.
  Acestea se pot obtine cu usurinta utilizind un transformator de linii de televizor cu tub catodic, care contine
   si partea de redresare de inalta tensiune. Se poate utiliza unul recuperat sau unul nou (24 lei).
 
  Am experimentat diverse moduri de obtinere a tensiunilor inalte:
  1- Transformator homemade pe ferita cu secundar de 5,5KV la 18KHz si triplare tensiune.

      Acesta avea descarcari corona in transformator desi era izolat cu hostafan si ceara.

      Necesita 3 diode de 12KV si 3 condensatori de circa 500pF la 7,5KV si unul de 360pF la 18KV.
  2- Transformator homemade de 2,3KV la 18Kz si multiplicare x7 de tensiune. Sunt necesare 7 diode de  
      4KV, 6 condensatori de 3KV si unul de 360pF la 18KV.

 

  Am cautat condensatori si diode de inalta tensiune de frecventa mare, la toate firmele specializate cu vinzari
   de componente si am gasit urmatoarele:

   - dioda DD1600 16KV/20mA 1,5...5lei lei
   - dioda BA159 1KV/1A 0,2lei
   - condensator 10nF/3KV ceramic 1,5 lei
   - condensator 2,2nF 10KV 3lei
   - 390pF/15KV stiroflex 7lei

  

   Doar a doua metoda este valabila si pot folosi 7 diode DD1600, 6 condensatori de 2,2nF/3KV si unul

     de  390pF la 15KV.
   Tot montajul impreuna cu convertorul trebuie izolat la minimum 20KV, intr-o cutie metalica din care sa
    iasa fisa de inalta tensiune. Metoda este incomoda si nesigura, deoarece unii condensatori au

    marcata  tensiunea de incercare si nu cea reala de lucru continuu iar izolatia este greu de facut.

 

  Convertorul pe care l-am realizat genereaza o tensiune continua de 16KV, necesara tubului D13-450GH/01.
  Filtrajul tensiunii inalte este realizat prin condensatorul dintre metalizarile
   interne ale tubului si suprafata externa grafitata, conectata la masa.
  Tensiunea de alimentare este 12V si consumul de curent in sarcina de 200mA.
  Am pornit de la numarul de spire necesare pentru functionarea la tensiunea de alimentare din televizor,
   circa 140V si am dedus un numar de 5 la 6 spire necesare pentu un nou primar alimentat la 12V.
  Cu ajutorul schemei, prezentate in descriere, am verificat ca miezul nu se incalzeste in gol la frecventa

   optima si consum minim. Am masurat tensiunea inalta 16kv, curentul consumat 200mA si frecventa optima

   75KHz. Temperatura miezului nu depasea 40 de grade la 1 ora de functionare in spatiul liber.

  Pentru reglajul tensiunii inalte am folosit o rezistenta de 0,47Ohmi conectata in serie cu alimentarea.
  Circuitul final l-am facut pe o placa de proba cu buline, montata pe o placa de plexiglas impreuna cu

   transformatorul.
  Tranzistorul este montat izolat pe un radiator de aluminiu de circa 5x5cm cu aripioare.
  Temperatura lui nu este mai mare de 50 grade.
  Schema este realizata cu circuitul TL494 si conexiuni pentru comanda unui singur tranzistor.
  Conexiunea de masa a bobinajului transformatorului de linii se conecteaza la masa montajului,

   iar "ciuperca" de inalta tensiune la borna de inalta tensiune a tubului catodic.
  Daca tubul nu are metalizare exterioara, se poate folosi un condensator extern de circa 330pF la 16KV,

   montat intr-o cutie izolata care suporta 20KV. 
  
  Atentie la inalta tensiune! Poate produce arsuri ale pielii sau socuri electrice.

 

  Am utilizat un transformator de linii din televizorul NEI-72.
  Bobinajul primar de 5 spire l-am facut cu sirma izolata cu plastic pe portiunea libera a miezului.
  Peste transformator am bobinat 4 spire in scurtcircuit, care micsoreaza radiatia transformatorului.
  Bobinajul 1-10-7 are o tensiune de circa 700V~ sinusoidala si se poate folosi prin redresare pentru
   obtinerea unei tensiunii negative (-1400V prin dublare si -2100V prin triplare) necesare

   polarizarii tubului catodic.
  Infasurarea 4-5 se utiliza pentru alimentarea filamentului tubului cinescop.
  Prin redresare si filtrare in serie cu o rezistenta se poate alimenta filamentul tubului de osciloscop.
  Pentru diverse tensiuni de iesire, la diverse tensiuni de alimentare, se modifica numarul de spire din primar.
  Numarul de spire/volt trebuie sa fie mai mare de 2...2,5 pentru 1cm patrat sectiunea feritei.

  La miez cu sectiunea mai mica se mareste numarul de spire proportional iar pentru sectiune mai mare

   se scade proportional.
  Astfel miezul nu intra in saturatie si deci nu se incalzeste suplimentar. Aceste date sunt de folos,
   deoarece in general nu se cunosc datele tehnice ale miezului de ferita.
   

  Montajul prezentat poate fi de ajutor celor care au intimpinat probleme in constructia unui osciloscop
   homemade, sau pentru reparatii de osciloscoape.

  Sunt posibile si alte metode de obtinere a tensiunilor continue inalte la curenti mici?

  Astept raspunsuri si dezbateri!

  Fotografiile prezentate ilustreaza modul de constructie si amplasarea in osciloscop.

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui em2007, amihail484, Dan57 și altor 2 le place asta


#430 Topic cu bancuri

Publicat de SIG pe 13 august 2007 - 05:07

Nick era un cavaler al regelui Arthur si avea o obsesie pentru frumosii sani ai reginei, stiind bine ca daca i-ar fi atins ar fi fost condamnat la moarte.
Intr-o zi Nick isi face cunoscuta dorinta lui secreta la magul Merlin care gaseste o solutie pentru a satisface dorinta acestuia, dar ii comunica pretul: 1000 monede de aur. Nick accepta fara sa ezite (ca orice barbat cu o fantezie care se afla in posesia unor monede de aur).
In dimineata urmatore, magul Merlin prepara o pulbere si o pune in sutienul reginei in timp ce ea isi facea dusul. Imediat ce regina se imbraca incepe sa simta o mancarime din ce in ce mai mare. Regele Arthur il convoaca pe mag pentru a-i cere un remediu si acesta ii spune ca doar o saliva speciala aplicata pentru patru ore ar putea trata aceasta teribila urticarie si ca din testele facute de el a observat ca doar saliva lui Nick are aceste caracteristici. Regele il cheama imediat pe Nick, care deja isi luase antidotul.
Nick saruta pentru cateva ore sanii pe care i-a visat dintotdeauna si pe deasupra este sarbatorit de curte ca un erou.
Inainte de a se intoarce in camera lui, este oprit de mag care ii reaminteste datoria de 1000 de monede de aur. Nick, deja satisfacut, refuza sa plateasca, deoarece magul nu l-ar fi putut da in vileag pentru ca era complice la ceea ce s-a intamplat.
In dimineata urmatore magul Merlin pune aceeasi pulbere in chilotii regelui...

Morala: plateste-ti intotdeauna datoriile.
  • Lui kery23k, cristi_74, IsLucian și altor 2 le place asta


#67625 Osciloscop home-made cu tuburi

Publicat de CARTESIUS pe 07 august 2016 - 04:36

Buna ziua! Dupa cum spune si titlul am reusit sa realizez un osciloscop home-made. Schema si alte detalii sunt aici : http://danyk.cz/osc_en.html
Contribuita mea a fost adaugarea unui generator de unda dreptunghiulara cu frecventa de 1kHz pentru calibrare, a unui trimer si pentru pozitia 1/1 (vezi schema) si micsorarea tensiunii de pe grila 2 a tubului la o valoare mai mica, in jur de 150 V. De mentionat este ca am folosit alt tub si anume 8LO29i. Blindajul tubului este facut de mine din tabla de aprox 1 mm, decalita in foc si prinsa cu nituri decalite in foc. Totusi, am preferat ca traful sa nu il plasez in aceiasi cutie cu tubul si ca atare ii voi confectiona o cutie separata. Comutatorul pentru baza de timp este o claviatura de Telecolor la care am schimbat butoanele dreptunghiulare cu cele rotunde de Glorie. La capitolul performante...ce sa zic...nu exceleaza, dar avand in vedere simplitatea schemei eu zic ca se descurca binisor. Mai concret, am obtinut dreptunghi aproape perfect pana pe la 50 kHz. La 100kHz dreptunghiul era un pic deformat. Posibil sa mearga si mai sus (danyk spune ceva de 250kHz) dar nu prea am cu ce testa intrucat eu am testat cu un oscillator facut cu NE555 si banuiesc ca are si el partea lui de "vina" (adica nu stiu daca generatorul facut de mine scoate dreptunghi perfect la frecvente asa mari). Plus ca nici sonda nu am avut. Oricum, eu am construit mai mult acest osciloscop pentru a-l folosi la constructia unui invertor cu frecventa de lucru la vreo 42 kHz,, deci pentru mine e suficient. Sonda am improvzat una dintr-un cablu de test de la un multimetru si niste fir ecranat.  In incheiere tin sa multumesc foarte frumos userului Voltus de pe un alt forum (am prezentat constructia si acolo) care m-a ajutat cu proiectarea cablajelor.  Intre timp am facut rost si de un ecran de fabrica, pentru tub, dar si cel facut de mine isi facea datoria. Daca cineva doreste sa realizeze osciloscopul si are nevoie de cablaje, i le pun la dispozitie. Mai jos va prezint cateva poze cu aparatul:

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui donpetru, Nardu, prog și încă 1 le place asta


#65523 Sarbatori fericite

Publicat de donpetru pe 30 aprilie 2016 - 05:12

Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie și dragoste! Paste Fericit!


  • Lui cristi_74, niksound, Barbos Radu și încă 1 le place asta


#63623 Cablaje cu kit DP-0257

Publicat de niksound pe 05 ianuarie 2016 - 01:38

Ziua buna,am terminat de asamblat prima statie avand la baza modulul DP0257,Am ales configuratia cu etajele finale GX400 pe mosfeti.

Primele impresii dupa montarea pe pozitie a Kit-ului(in carcasa),toate testele efectuate de mine pana acum facandu-se in afara carcasei.

Un zgomot de fond foarte foarte mic(mult redus fata de teste),eliminate toate zgomotele,parazitii captati de la celelalte fire,paraziti de la ventilatoare,brumuri mici,totul a disparut.La ascultare,un sunet foarte curat la volum mic (conteaza si sursa de semnal) la fel si la volum mare.

 

 

De mentionat,pentru a respecta schema de conectare a kit-ului cu finalii,ar trebui conectori Jack6,3 si potentiometri de volum izolati fata de masa(carcasa de tabla a ampului),acolo unde este cazul (modelul mufei jack si potentiometru).

Pentru montaj ar fi de preferat a se construi un sablon de carton pentru toate gaurile ce trebuiesc executate in carcasa,inclusiv cele doua gauri pentru semireglabili de la limiter,pentru un reglaj usor pe pozitia de lucru.

 

Urmatorul Kit o sa fie construit in jurul finalilor AV400v2,la aceasta lucrare trebuind sa confectionez carcasa,o sa fieceva mai deosebit.

 

 

In concluzie modulul DP0257 este foarte versatil,putand fi folosit la o gama variata de finali de diferite puteri.

Va prezint cateva poze cu lucrarea.

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui donpetru, flomar, gsabac și încă 1 le place asta


#63571 Almanahul Tehnium Azi ?

Publicat de donpetru pe 30 decembrie 2015 - 09:04

In primul rand va doresc un an 2016 cat mai bogat, atat sufleteste cat si din punct de vedere material si daca tot suntem la sfarsit de an si cum un almanah de regula reprezinta o sinteza a celor mai bune contributii, stiri sau noutati inregistrate in anul care tocmai a trecut in domeniul tehnic, va aduc in atentia voastra un subiect dezbatut - sper sa nu gresesc - acum 5 sau 6 ani in urma cand ne puneam problema lansarii pe piata a unei reviste Tehnium Azi. Cum costul de realizare a unei asemenea reviste, editata lunar, este momentan cam mare (asta tinand cont si de numarul de oameni necesari dar si timpul... necesar pentru editarea, respectiv publicarea ei), va spuneam la vremea respectiva ca ar fi util sa concentram anual sau trimestrial (in functie de volumul de informatii care va fi) mai multe articole, teoretice si practice, in cadrul unui almanah care sa se numeasca, spre ex., ALMANAHUL TEHNIUM AZI, asemenea vechiul Almanah Tehnium din anii '80. 

 

Am relansat aceasta idee sau propunere din cauza ca, acum recent, am aflat de la niste persoane ca au scazut costurile de editare a unei carti (per asamblu) - depinde si de numarul si formatul de pagini dorit. Cu alte cuvinte, exista edituri care ne pot ajuta contra cost sa editam almanahul - spre exemplu 200 de exemplare la pretul de 500Euro cu TVA - suma este orientativa, inca nu am cerut  oferta de pret exacta dar am mentionat valoarea de pret anterioara ca sa va dati seama cam ce bani ar fi nevoie, atentie, cu conditia ca cei care publica materialele in revista sa nu aibe pretentii materiale, pentru nici eu nu o sa am la aranjarea in pagina a almanahului (sa stiti ca nu este chiar usor mai ales daca se urmareste ceva de calitate) si nici la un articol publicat. Daca va ramane un surplus il voi orienta strict pentru cheltuielile de webhosting a site-ului. Bineinteles, daca doriti putem merge si pe varianta cu plata articolelor dar in acest caz si pretul per bucata va fi mai mare la cumparatorul final. Asa, facand un calcul sumar, nu foarte exact, eu am mentionat un 500Euro pentru un almanah care va avea, asemenea fostului almanah Tehnium, cca.  200pag, format A5. Rezulta un pret per bucata de 2,5 Euro fara transport (transportul va fi asigurat prin Posta Romana la un pret de 5..6 lei cel mult). Daca doriti sa abordam varianta cu drepturi de autor, adica plata articolelelor publicate, momentan nu pot sa va spun exact cam la ce pret per bucata putem ajunge - cred de 2 sau 3 ori mai mare - si nu stiu cati posibili cumparatori mai putem avea (acum, lucrul asta depinde si de pretentiile materiale a fiecarui autor de articol). Am putea incerca o plata modica per articol (nu stiu momentan ce pret sa spun, chiar va rog sa-mi spuneti voi) ca sa impacam pe toata lumea, atat sufleteste cat si material, astfel incat pretul final al unui exemplar de almanah Tehnium Azi sa ajunga la maxim 20lei per bucata.

 

Am creeat un sondaj ca sa vad cata lume este interesata de acest almanah Tehnium Azi si chiar mi-ar place sa citesc cateva opinii de ale voastre in acest sens aici.

Bineinteles, acel numar de exemplare de 200, este doar un exemplu, iar almanahul va avea sanse sa devina realitate numai daca se vor angrena si niste sponsori pentru editarea si publicarea lui. Spre exemplu, daca sunt cateva firme care pot dona niste bani (bineinteles vor avea o pagina de publicitate in almanah sau jumatate de pagina, in functie de gradul de cotizatie inregistrat). Firmele vor trebui sa vina si cu banerul de publicitate - deci acest banner nu il pot creea eu, pentru ca in primul rand timpul disponibil este destul de redus iar obtinerea unui rezultat pe masura asteptarilor ia destul de mult timp.

 

Asadar, cum vi se pare aceasta propunere, as spune de sfarsit de an, dar ca tema pentru anul viitor ?? Are sanse sa devina realitate in opinia voastra???


  • Lui thiristor, tocavali, Barbos Radu și încă 1 le place asta


#62474 Un transformator extraplat

Publicat de flomar pe 27 septembrie 2015 - 04:13

     Salutari tuturor!

De mult timp imi doresc sa construiesc - asa pentru sufletul meu!- un amplificator audio de camera la care sa ascult o muzica buna in surdina , asezat in fotoliu...dar pentru asta trebuie sa construiesc amplificatorul! Am pus -insa!- o conditie stricta , acest amplificator sa fie cat mai plat-subtire- cu putinta...ceva de genul unui DVD-player sau cat mai apropiat de acesta...

Si , cum la surse in comutatie nu ma pricep - depanarea e una conceptia/constructia unei astfel de surse e cu totul alta!- a trebuit sa gandesc/construiesc un traf de alimentare cat mai plat care sa indeplineasca conditia de mai sus...

  Am obtinut un transformator cu urmatorii parametri:

- sectiune miez 8cmp

- tensiune primar 220V

- tensiune secundar 2 x 16,6V in gol

- curent secundar( la 10% cadere tensiune secundar in sarcina adica 2 x 14,7V) => 3,85A

- curent primar la sarcina maxima secundar => 0,65A

- putere aparenta aprox. 140VA 

- putere activa citita pe wattmetru 131W

- putere activa in secundar 113,19W

- randament  0,87

  date de bobinaj

- primar 1090 sp cu 0,6mm diametru cu izolatie

- secundar 2 x 90 sp cu 1,2mm diametru cu izolatie

- rezistenta ohmica primar 18,3 ohmi 

- rezistenta ohmica secundar 0,72 ohmi

- inaltime totala traf  40mm

Tolele folosite au forma L si sunt obtinute prin prelucrarea unor tole E din trafuri rusesti...aveti aici poza cu tola originala si forma miezului obtinuta prin taierea tolelor de tip E

                     Fișier atașat  IMG_6522 (FILEminimizer).JPG   212,54K   1 descărcări 

- apoi am construit carcasa

                     Fișier atașat  IMG_6361 (FILEminimizer).JPG   129,09K   1 descărcări

                     Fișier atașat  IMG_6360 (FILEminimizer).JPG   146,73K   0 descărcări

                     Fișier atașat  IMG_6363 (FILEminimizer).JPG   118,97K   0 descărcări

bobinajul s-a facut impartind primarul in 2 sectiuni; s-au bobinat 600sp apoi 90 + 90 secundarul si inca 590sp ale primarului...

- am montat miezul...destul de dificil dar a mers!

                     Fișier atașat  IMG_6518 (FILEminimizer).JPG   158,65K   0 descărcări

                     Fișier atașat  IMG_6524 (FILEminimizer).JPG   159,06K   0 descărcări

                     Fișier atașat  IMG_6527 (FILEminimizer).JPG   119,24K   0 descărcări

si aspectul final 

                     Fișier atașat  IMG_6605 (FILEminimizer).JPG   125,61K   0 descărcări

                     Fișier atașat  IMG_6606 (FILEminimizer).JPG   87,67K   0 descărcări

                     Fișier atașat  IMG_6607 (FILEminimizer).JPG   100,31K   0 descărcări

Inaltimea totala a fost de 40mm si trag sperante ca va putea fi inglobat intr-o carcasa cu inaltimea maxima de 44mm...

  Cand am facut testul noului AS15201 , donpetru a fost surprins ca am facut acel test...consider ca schema proiectata de domnia-sa este exact ce-mi trebuie pt. acest amplificator, acesta a fost motivul pt. care am testat-o...

  Toate bune ,tuturor!


  • Lui remus68, electricianu2010, pisica matache și încă 1 le place asta


#61953 Satul in care oamenii s-au invatat sa primeasca bani de la stat

Publicat de Marian78 pe 22 august 2015 - 08:00

Si mai spuneti ca am ceva cu Dvs Nicolas atunci cand ma insinuez intr-o discutie cu un raspuns ce va priveste direct... Pai cum sa nu ma bag atunci cand vorbiti despre lucruri pe care de altfel nu prea le cunoasteti? Este nu doar gresit dar si o insulta grava la adresa mediului rural, postarea Dvs de mai sus, generalizati niste detalii sociale pe care de fapt nu le cunoasteti si sunteti deci la fel de subiectiv ca paranoicii de la a3... Va poftesc in zona mea la tara sa constatati ca sunt o multime de locuitori stabili intre 30-50 de ani, oameni cu familii bine intemeiate, cu serviciuri la care muncesc de-si rup spinarea pe salarii mici, dar o fac pentru familie, pentru copii, pentru a le asigura lor un viitor mai bun. Exceptii sunt peste tot nu doar la tara, adica da, exista si clienti fideli ai carciumilor, dar acestia exista peste tot, nu numai la tara, si de regula reprezinta doar un mic procent din totalul populatiei locale.

 

Adica nu mai generalizati lucruri despre care nu aveti habar, nu va face cinste un astfel de comportament.


  • Lui em2007, dom_88, sinus_pure și încă 1 le place asta


#58960 UTIL - prelungirea axului unui potentiometru

Publicat de flomar pe 12 martie 2015 - 09:53

           Buna seara , tuturor !

  

  Va prezint o modalitate simpla prin care putem prelungi axul unui potentiometru , folosind materiale aflate la indemana fiecaruia . Necesitatea acestei lucrari este evidenta atunci cand un modul electronic care are in constructie potentiometrii trebuie amplasat , in interiorul carcasei , departe de panoul frontal.

   Materiale necesare :

  - un electrod pentru sudura de tip supertit de 2,5mm diametru

  - un potentiometru mono sau stereo defect - din cele noi , cu axul canelat

  - cateva spire dintr-un arc de otel cu diametrul egal sau putin mai mic decat axul potentiometrului

  - tub termocontractabil sau tub izolator ( varnis ) pt. izolarea tijei prelungitoare

       Executie : 

  - se demonteaza potentiometrul defect si se pastreaza axul si flansa de fixare ; de pe ax se demonteaza suportul de plastic al cursorului - cu atentie! - pt. ca este nituit pe ax si acesta nu trebuie deteriorat, eventual se foloseste o pila cu care se indeparteaza surplusul de material nituit astfel ca partea de plastic sa poata fi indepartata usor ; aveti o poza aici despre cum arata axul cu partea de plastic inainte de indepartare , in cele 2 variante - stanga , stereo si dreapta mono Fișier atașat  d1.JPG   29,51K   5 descărcări

  - asa arata flansa si axul fara suportul de plastic Fișier atașat  d2.JPG   27,07K   5 descărcări

  - se scoate axul din flansa si se gaureste cu un burghiu de 1...1,2mm diametru , nu mai mare! - pt. ca trebuie sa ramana material pt. fixarea tijei prelungitoare;

  atentie la pozitionarea gaurii fata de capatul care a fost nituit al axului , detalii aici :

               Fișier atașat  d3.JPG   53,51K   4 descărcări

  pentru gaurire se poate folosi cu succes minibormasina de cablaje , materialul este duraluminiu - sau cel putin asa pare!- oricum este suficient de moale ca sa poata fi gaurit fara probleme.

 - se indeparteaza fluxul ( pasta ) de pe elecrodul de sudura, se curata tija , se slefuieste si se aplatizeaza la un capat cu un ciocan apoi se indreapta cu pila si se gaureste cu acelasi diametru ca la ax, detalii aici : Fișier atașat  d4.JPG   47,8K   4 descărcări

  Atentie la potrivirea dimensiunilor partii aplatizate a tijei cu partea plata a axului pt. ca , acum , tija este cea care blocheaza iesirea axului din flansa si, daca are joc , apar probleme la montarea / demontarea butonului de actionare.

- se monteaza tija provizoriu pe ax apoi acest ansamblu in locul destinat pe panoul frontal si , cu potentiometru care trebuie antrenat montat la locul lui , se stabileste lungimea tijei; se taie tija si se repeta operatia de aplatizare si la acest capat ; in acest stadiu sunt necesare mai multe probe pana la stabilirea dimensiunii corecte , trebuie tinut cont si de faptul ca , dupa aplatizare, tija se lungeste , detalii aici : 

        Fișier atașat  d8.JPG   34,64K   5 descărcări

  - dupa stabilirea dimensiunilor corecte , tija se fixeaza definitiv pe ax

                Fișier atașat  d5.JPG   29,08K   4 descărcări

   se izoleaza ( daca este cazul ) si se monteaza la locul destinat , pe panoul frontal

  - se introduc spirele de arc la celalalt capat al tijei apoi se fixeaza acest capat in decuparea axului potentiometrului de actionat; se trag spirele de arc peste ax - cu grija , sa nu ne ranim ! - apoi pentru a evita eventualele zgomote / vibratii la actionare , se pune putin silicon la respectiva imbinare , detalii aici : 

                        Fișier atașat  d6.JPG   58,07K   6 descărcări

  Executand lucrarea cu atentie , diferenta de moment unghiular intre cele doua butoane este de cateva grade , aproape insesizabil...

  Aici aspectul final : Fișier atașat  d7.JPG   76,17K   5 descărcări

   Ca sa testez soliditatea lucrarii , am fortat serios butonul de actionare , a inceput sa joace butonul pe ax dar tija nu ! 

   Daca aveti si alte idei de realizare a acestei adaptari , va rog sa le postati! 

    Toate bune !


  • Lui donpetru, Nardu, rexoly și încă 1 le place asta


#46733 Teorie smps

Publicat de smilex pe 29 iunie 2013 - 03:36

Multumesc, cuvinte frumoase. Ce scriu este nu atat de precis cat mai ales simplu de aplicat. Nu se preteaza unei publicatii, e pentru cei care doresc sa incerce a construi ceva, fara a apela la relatii matematice pretentioase, dar cu rezultate foarte bune.

Calculul transformatorului flyback

Flayback-ul este o sursa cu conversie indirecta, adica atunci cand se introduce energie in transformator, sarcina nu primeste nimic. Energia introdusa se acumuleaza in miez si este redata sarcinii la momentul blocarii tranzistorului care a introdus energia prin deschiderea lui (Ton). Se bazeaza pe autoinductie, iar asta determina inversarea tensiunii la bornele inductantei la momentul off. Valoarea tensiunii inverse depinde de capacitatea pe care o incarca energia inmagazinata in prealabil (pentru un singur impuls) si poate lua cam orice valoare in functie de capacitate. Eliberarea energiei la off se face prin alegerea infasurarii si redresarii corespunzatoare astfel incat numai tensiunea inversa sa poata fi redresata. Sensului infasurarii este foarte important, un sens gresit transforma conversia indirecta in conversie directa. Pe scheme flyback, la infasurarile trafului apar mereu acele puncte care arata inceputul bobinajului plecandu-se de la premisa ca bobinajele sunt executate in acelasi fel sau sens, conectarea corecta a inceputurilor (respectiv sfarsiturilor) fiind vitala. Ca o paranteza, daca exista un traf la care nu cunoastem sensurile de bobinaj, ele se pot afla cu un L-metru. Cele doua bobinaje de identificat se inseriaza si se masoara inductanta totala a lor; daca inductanta totala este mai mare decat cea mai mare inductanta individuala, atunci au fost inseriate inceputul uneia cu sfarsitul celeilalte; daca inductanta totala este mai mica decat cea mai mare inductanta individuala, atunci inserierea s-a facut sfarsit cu sfarsit (sau inceput cu inceput). Se stabileste dupa dorinta care este inceputul (semnificatia punctului de pe schema), se poate chiar marca cu marker pe traf, si se pot astfel afla inceputurile tuturor bobinajelor. Nu are importanta daca punctul semnifica inceput sau sfarsit, important este ca ceea ce semnifica pentru o bobina, sa semnifice pentru toate, astfel incat la autoinductie sa fie redresata tensiunea inversa in secundare, nu tensiunea directa. Atentie, inductanta depinde de patratul numarului de spire. De exemplu, doua inductante de aceiasi marime aflate pe acelasi miez, inseriate inceput cu sfarsit, vor avea o inductanta totala de patru ori mai mare decat a uneia (oricare, fiind egale), iar inseriate inceput cu inceput, vor avea 0mH. Inductanta nu depinde de grosinea conductorului sau de numarul de conductoare (in paralel) ce compun firul de bobinat.
Spre deosebire de forward, inductantele sunt extrem de importante aici. Valoarea de varf a curentului in inductanta, determina energia inmagazinata in ea: E=L∙I²/2 (in jouli). Daca numarul de impulsuri se repeta cu o frecventa f, atunci puterea transferata va fi P=E∙f sau P=f∙L∙I²/2 (in W). Asta daca se pleaca de la zero si se ajunge la o valoare de varf I a curentului. Daca exista deja energie inmagazinata in miez (nu a fost total evacuata in prealabil) iar curentul pleaca de la o valoare I₀, atunci energia inmagazinata este o diferenta dintre ceea ce se obtine la varf de curent si ceea ce a fost: E=(L∙I²/2)-(L∙I₀²/2) sau E=L∙(I²-I₀²)/2. Daca presupunem tensiunea U fiind constanta, aplicata unei bobine L, intr-un timp t, valoarea curentului atinsa in bobina este de I=U∙t/L. Deci cu cat inductanta este mai mica, cu atat curentul obtinut este mai mare. Asta e cauza pentru care valoarea inductantei e definitorie pentru obtinerea unei anumite puteri. Exista o conditie obligatorie de urmat. Ea apare si din calculul numarului de spire al traf forward: Bmax>U∙Ton/(N∙Sm) in care unitatile sunt ca acolo T, V, µs, mm². Asta inseamna ca inductia care se obtine la o anume tensiune pe bobina, intr-un anume timp, la acele numere de spire si sectiune a miezului, trebuie sa fie mai mica decat inductia maxim admisa in miez pentru ferita folosita (din pdf). In caz contrar, se ajunge la saturatia miezului si in final, la distrugerea sursei. Respectarea relatiei este perfecta la forward, dar la flyback asta inseamna prea multe spire fata de inductanta dorita. De aceea se practica confectionarea unui intrefier care are ca si consecinte scaderea inductantei (chiar si la respectarea numarului de spire in vederea nedepasirii inductiei maxim admise) si suprimarea componentei continue adica aducerea histerezisului inapoi in zona de simetrie fata de abscisa de asemenea important in vederea nedepasirii inductiei maxime.
Cum ziceam, in perioada Ton cresterea curentului poate fi de la zero sau de la o anume valoare respectiv flyback-ul poate fi discontinuu (de la zero) sau continuu. Diferentele nu sunt chiar atat de mari intre ele. Mai mult, se poate trece cu un flyback de la un mod la altul in functionare in functie de consumator. Modul continuu sau discontinuu se diferentiaza prin alegerea valorilor inductantelor.
Deoarece tensiunea inversa poate lua orice valoare, transformatorul flyback nu respecta raportul de transformare ca tensiune in secundar. De exemplu cu un raport de 1/1 se poate obtine si o tensiune mai mica, dar si una mai mare decat in primar. Exista anumite interese privind tensiunea inversa, dar se va observa mai bine la o abordare practica. Totusi, la echilibru (realizat de CI), se verifica relatia a₁=k·U₂/(U₁+k·U₂) unde a₁=factor de umplere al conductiei tranzistorului, k=raportul de transformare, U₂=tensiunea inversa in secundar, U₁=tensiunea directa in primar. Si raportul de transformare poate fi respectiv exprimat: k=a₁·U₁/(U₂-a₁·U₂). Relatiile folosesc ca preliminarii in alegerea unui raport de transformare si a unui factor de umplere (a₁) pentru tensiunea directa respectiv umplerea pentru tensiunea inversa a₂=1-a₁. Cum ziceam, tensiunea directa din primar si inversa din secundar ca raport nu respecta raportul de transformare, dar tensiunile directe intre ele si tensiunile inverse intre ele vor respecta cu strictete acel raport de transformare. Daca, de exemplu, as alimenta cu 300Vcc primarul unui traf care are raportul de transformare de 10 (coborator), tensiunea directa va fi de 30V in secundar, dar este nefolositoare in secundar pentru ca nu trece de redresare. Daca autoinductia foloseste la obtinerea unei tensiuni de 40V, adica inversa are 40V in secundar, atunci datorita raportului de transformare, inversa in primar va fi de 400V care se va adauga tensiunii de alimentare si care atrage dupa sine un tranzistor mai pretentios. Daca doresc sa folosesc un tranzistor de 600V si accept o inversa de 200V care suprapusa peste alimentarea de 300V sa-mi dea maxim 500V, pentru cei 40V doriti imi trebuie un raport de transformare de 5. Asta atrage dupa sine o alta umplere, deci alti timpi si implicit alte valori ale inductantelor. Deci totul e maleabil aici. Putem presupune insa ca tranzistorul folosit se achizitioneaza dupa dorinta si atunci se poate tine cont ca transformatorul functioneaza cel mai bine cu o umplere de 0,5 (50%) deci asta ar fi tinta. Dar in principiu, raportul de transformare se alege pentru un tranzistor care admite o anumita inversa iar alegerea raportului de transformare va conduce la obtinerea unui anumit factor de umplere care de asemenea trebuie sa convina.
Exista mai multe abordari, o folosesc pe cea care imi pare mai simpla.
Pentru modul discontinuu plecam de la premisa ca in inductanta curentul creste liniar de la zero la o valoare maxima. Cazul cel mai defavorabil este tensiunea minima de alimentare, deoarece formeaza umplere maxima pentru directa respectiv umplere minima pentru inversa si deci timpi mai scurti in secundar ca atare exista riscul de a trandforma flyback-ul intr-unul continuu daca evacuarea energiei nu este completa. Daca neglijam pierderile, puterea dorita (P) este produsul U₁·I₁ unde U₁ este tensiunea minima de alimentare iar I₁ este curentul consumat din ea. In primar insa, curentul mediu este jumatate din cel de varf (Iv₁) si asta pentru acea umplere a₁. Deci a₁·Iv₁/2=I₁ Iar I₁=P/U₁ deci curentul de varf in primar este Iv₁=2·P/(U₁·a₁) unde Iv₁=curentul de varf in primar si prin tranzistor (A), P=puterea dorita, U₁=tensiunea minima in primar, a₁=umplerea la tensiunea minima. Obtinerea acelui curent se poate face cu o anumita inductanta la tensiunea minima si timpul oferit de umplere conform frecventei de lucru. Din legea variatiei a curentului, inductanta este L₁=U₁·Ton/Iv₁ unde L₁=inductanta primarului (μH), U₁=tensiunea minima de alimentare, Ton=timpul maxim de conductie (μs). Ton=T·a₁ unde T=1/f (1/frecventa) iar a₁=umplerea maxima pe directa pentru alimentare minima.
Dimensionarea se poate face cu relatia Sm·Sf>[L₁·Iv₁·I₁/(2·j·B)]^4/3 adica paranteza dreapta la puterea 4/3, unde L este in mH iar j=densitate de curent (recomandat 3A/mm²).
Aceiasi alegere a inductiei cu aceleasi probleme ca la forward, determina un numar de spire N₁=U₁·Ton/(B·Sm) unde U₁·Ton=L₁·Iv₁ (din calculul inductantei) si avem N₁=L₁·Iv₁/(B·Sm) unde N₁=numarul de spire primar, L₁=inductanta primarului (μH), B=inductia aleasa (T), Sm=sectiunea miezului (mm²).
Intrefierul ca si la inductanta forward i=0,13·N²·Sm/L in mm, unde Sm in cm² si L in μH. Valoarea este provizorie este de fapt o relatie de recurenta si ar trebui reintrodusa in calcule de cateva ori, dar se confectioneaza acel intrefier si se rectifica pana la obtinerea inductantei dorite (in realitate e mai mare putin), sigur ca asta necesita L-metru.
Raportul de transformare ales in prealabil ofera numarul de spire necesar in secundar N₂=N₁/k. Se poate face o verificare. Aflandu-se inductanta secundarului L₂=L₁/k², valoarea de varf a curentului in secundar Iv₂=2·I₂/a₂ si cunoscand Toff=T-Ton, se poate afla care este variatia de curent in secundar ΔI₂=U₂·Toff/L₂. Variatia de curent trebuie sa depaseasca valoarea Iv₂ astfel incat evacuarea sa fie completa.
Pentru cazul continuu, curentul in primar pleaca de la o anumita valoare si are loc o variatie de curent iar in secundar scade de la o valoare de varf pana la o alta valoare dar nu la zero, astfel incat energia inmagazinata nu este evacuata. Variatia de curent ΔI₁ se alege pentru cea mai mica tensiune adica cel mai mare Ton si a₁. Daca din calculele preliminarii, cu raportul de transformare convenabil ales si un anume a₁ maxim la U₁ minim avem pentru o putere maxima dorita un curent consumat I₁ din condensatorul de filtraj, atunci curentul mediu in primar este Im₁=I₁/a₁ adica Im₁=P/(a₁·U₁). Peste acest curent se suprapune acea variatie de curent ΔI₁ care se alege ca parte din acel curent. De exemplu, daca curentul consumat din filtrajul alimentarii I₁ este de 0,5A la o umplere de a₁=0,4 vom avea o medie Im₁ de 1,25A. Alegand o variatie de 0,5A, curentul va creste pe durata Ton de la 1A la 1,5A asigurand astfel atat variatia cat si media. Exista astfel si aici un varf Iv₁, e cel de 1,5A in cazul de fata. Alegerea trebuie sa tina cont de cateva lucruri. Cu cat variatia e mai mica cu atat inductanta necesara si numarul de spire e mai mare si pierderile in cupru cresc, in plus e posibil sa nu incapa in fereastra. Cu cat variatia de curent e mai mare, cu atat se apropie mai mult de forma discontinua si valoarea de varf a curentului creste odata cu pierderile in miez. Aici pierderile in miez sunt ca si la inductanta serie forward, date de acea variatie a inductiei ΔB=ΔI₁·B/Iv₁ si interpretabile pe graficul pdf-ului materialului, astfel incat si inductia B poate fi aleasa aproape de maximul admisibil mai ales pentru o variatie mica comparativ cu valoarea medie a curentului.
Deci odata ales ΔI₁, se poate afla inductanta primarului pentru tensiune minima si Ton maxim L₁=U₁·Ton/ΔI₁ unde L in μH si Ton in μs.
Aceiasi formula la dimensionare Sm·Sf>[L₁·Iv₁·I₁/(2·j·B)]^4/3 unde Iv₁=(I₁/a₁)+ΔI₁/2 iar B este cel ales aproape de maximul admis (in T). Se observa ca valoarea inductantei mari va atrage dupa sine un produs Sm·Sf mai mare.
Numar de spire N₁=L₁·Iv₁/(B·Sm), acelasi ca si la forma discontinua.
Acelasi intrefier initial i=0,13·N²·Sm/L.
Raportul de transformare ofera numarul de spire si eventual inductanta (care se poate si masura) in secundar.

Acest mod de abordare nu tine cont de pierderi de putere, eventual daca se doreste o putere anume la iesire, se poate considera o putere cu 10% mai mare absorbita din filtraj. Dar e mai simplu de inteles. Un calcul ceva mai precis porneste de la aflarea initial a inductantei si numarului de spire in secundar conform U₂, a₂, Toff, I₂, Iv₂, etc, eventual o abordare ulterioara…
Inductanta de scapari are aici un rol foarte mare, deoarece este pronuntata datorita intrefierului. Greu se pot obtine scapari de sub 1% din inductanta primara, iar 2% scapari inseamna o pierdere de putere de 2% care se duce in plus pe snubber la o configuratie clasica flyback. Strica si randamentul sursei, dar si mareste puterea disipata pe snubber. Obtinerea unui cuplaj foarte bun este deci o tinta majora, dar nu trebuie facuta in detrimentul izolatiei respectiv a securitatii care trebuie mereu sa fie prioritara, indiferent de configuratie. In plus, nu doar tensiunea inversa face saltul pe snubber ci la acel salt se mai adauga si acumularea respectiv inversa diin inductanta de scapari. Se poate considera ca maxima de tensiune pe snubber, dublul inversei care se adauga maximei de alimentare si trebuie suportata de tranzistor.
Energia acumulata in scapari poate fi preluata si de o dioda transil de puterea respectiva. Sau o combinatie snubber+transil. Poate ar trebui un calcul al snubberelor pentru toate configuratiile smps, sper sa faca parte dintr-o abordare ulterioara.
Dimensionarea este ca idee, scopul este un traf cat mai mic in care sa incapa spirele necesare si un mic spatiu de ventilatie, care sa necesite un intrefier mai mic dar conditia principala este nedepasirea inductiei admise in miez. Daca se utilizeaza un traf prea mare, va necesita un intrefier mare, cu scapari si pierderi mari.
Dsaca se face calculul randamentului respectiv al puterii disipate in cupru (inclusiv la forward), trebuie sa se tina cont de valoarea rms, adica se face o medie a puterii disipate, nu o medie a curentului si apoi aflarea puterii pe rezistenta conductorului, pentru ca puterea depinde de patratul curentului. Ca exemplu, daca printr-un rezistor de 10mΩ trec 20A cu o umplere de 50%, asta inseamna o putere (R·I²) de 4W pe cei 50% adica 2W in total (pentru 100%). E gresit a calcula o medie de curent de 10A pentru 100% obtinandu-se o putere disipata de 1W. Adica corect este media puterii, nu a curentului.
Toate astea par complicate, dar simplitatea va reiesi din abordarea practica, cu schema si valori concrete, eventual si cu forme de unda. Sunt doar o mana de formule aplicabile, intelegerea lor (macar partial) este pentru a fi aplicate corect.
  • Lui cristi_74, leon, Marian78 și încă 1 le place asta


#45242 PISTOL DE LIPIT DE MARE PUTERE

Publicat de flomar pe 10 aprilie 2013 - 07:30

Am incercat sa fac aceasta constructie cat mai compacta si, de asemenea , sa folosesc , pe cat se poate , materiale recuperate . Astfel , carcasa bobinajului s-a construit din sticlotextolit recuperat din placi de circuit imprimat folosite, miezul magnetic s-a realizat din tole recuperate de la transformatoare audio si de cadre folosite in televizoarele pe lampi , manerul este un ax de otel imbracat in cauciuc recuperat dintr-o imprimanta veche , bara de cupru din secundar este o parte dintr-un contact mobil de la un separator tripolar de exterior- 20kv- gasit la fier vechi...
Am folosit pentru ansa trei diametre de sarma : 2,7mm ( 4mm2) , 3,5mm (6mm2) si 4,6mm (10mm2)
Parametrii masurati pentru 230 v in retea si 0,4 v tensiune secundara masurata in gol : pentru ansa de 2,7mm - I secundar =375A ; I primar =0,63A ; U secundar=0,35v ; timp de incalzire pana la topirea aliajului de lipit 2 secunde.
pentru ansa de 3,5mm - I secundar= 520A ; I primar= 0,92A ;
U secundar= 0,325v ; timp de incalzire = aprox. 3 secunde .
pentru ansa de 4,6mm - I secundar = 680A ; I primar = 1,2A
U secundar = 0,305v ; timp de incalzire = 3,5 secunde
Dimensiuni constructive( fara maner) : L= 134mm ; l = 82mm ; h = 100mm
Greutate = 3,6 kg

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Lui em2007, enacheion2001, valesco și încă 1 le place asta


#40795 energie electrica gratis

Publicat de puriu pe 19 aprilie 2012 - 10:25

Se pot gasi pe Internet escrocherii mult mai elevate privind energia moca, din care unii castiga bani buni. Parafrazandu-l pe Einstein se poate spune ca singura resursa inepuizabila este ignoranta oamenilor.
  • Lui remus68, Chirac, valesco și încă 1 le place asta


#70281 Statie de lipit cu ciocan Weller de 50W

Publicat de gsabac pe 25 martie 2017 - 11:26

Am inceput sa finalizez o statie de lipit cu ciocan Weller original de 50W, cu sonda de temperatura

 de tipul termistor NTC. Aceasta are la 250C o rezistenta de 1,1Meg si scade la 450 de grade pina

 la citiva KOhmi. Schema este urmatoarea:

  Fișier atașat  Schema1.jpg   528,39K   0 descărcări

Am realizat circuitul, am reglat aproximativ temperatura la capete si vreau sa gasesc o metoda pentru calibrare.

Eu am mai facut doua statii cu ciocan Weller, una este cu efect CURIE la care temperatura o sabileste automat

 pastila din virful de lipit si la a doua, pentru calibrare am folosit o metoda de comparare cu o statie originala. 

Prin ce metoda as putea sa calibrez scala de temperatura, precizez ca pentru reglajul temperaturii 

 folosesc un potentiometru linear de 10 KOhmi.

 

@gsabac


  • Letcon, Mr. N și Ciprian 81 like this


#69021 GElectronic 500 Mhz homemade oscilloscope. CRT D13-450GH.

Publicat de gsabac pe 25 noiembrie 2016 - 11:58

Am continuat constructia osciloscopului de 500MHz cu realizarea invelisului exterior,

  alcatuit din 2 rame ornamentale si cosul care inveleste sasiul.

Materialul utilizat pentru cos, este tabla de aluminiu semidura de 1mm iar pentru

 ramele ornament profilele cornier din duraluminiu de 11,5mm.

Tehnologia de realizare si sculele utilizate sunt descrise in amanunt in topicul:

http://www.tehnium-a...le-electronice/

 

 In suita de poze se poate vedea modul de realizare si aspectul general la "rosu".

Urmeaza gaurile de aerisire, o chituire, slefuire si apoi vopsirea exterioara.

Interiorul ramine nevopsit, pentru contactele necesare la ecranare.

In legatura cu precizia de realizare, am reusit in general 0,5mm prin ajustari succesive.

 

 

@gsabac

Fișiere atașate (doar utilizatorii pot descarca fisiere)


  • Nardu, baldovica și Ciprian 81 like this


emil.matei.ro Cel mai cuprinzator director romanesc